Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Miklos Haraszti, sustine ca, in pofida existentei unor momente pozitive, situatia presei din Republica Moldova este caracterizata de "mai multe probleme importante, care urmeaza a fi rezolvate in timpul apropiat".
Aceasta concluzie a fost formulata in raportul final privind evaluarea situatiei mediatice in Republica Moldova, pregatit de Miklos Haraszti in urma vizitei de lucru la Chisinau in perioada 18-21 octombrie curent, facut public la 16 decembrie.
Scopul raportului a constat in oferirea unor recomandari bazate pe observatiile facute in cadrul vizitei. Haraszti afirma ca Moldova, alaturi de alte cateva state OSCE, "a decriminalizat calomnia". "Pluralismul mediatic este foarte dezvoltat in Moldova, atat in ce priveste cantitatea publicatiilor cat si in ce priveste diversitatea opiniilor reprezentate. Totusi, in Moldova exista cateva probleme mediatice serioase, care trebuie rezolvate in viitorul apropiat. OSCE trebuie sa se implice mai activ in rezolvarea lor", se arata in raport.
"Compania publica "Teleradio-Moldova" este singurul canal mediatic national, a carui arie de acoperire cuprinde intreaga republica. Nu poate exista un pluralism adevarat, atata timp cat nu exista alte canale nationale competitive. Desi "Teleradio-Moldova" s-a transformat in institutie publica, in realitate, ea continua sa serveasca intereselor guvernantilor. "Teleradio-Moldova" nu monitorizeaza, de sine statator, activitatea sa, in pofida faptului ca acest lucru este stipulat in Legea Institutiei Publice Nationale a Audiovizualului. Doar societatea civila efectueaza aceasta monitorizare", se mentioneaza in raport.
Referindu-se la "conflictul de munca" de la "Teleradio-Moldova", reprezentantul OSCE este de parere ca "autoritatile companiei si membrii CADUP trebuie sa accepte un compromis in cadrul negocierilor".
Haraszti subliniaza ca procesul de selectare a cadrelor pentru noua companie publica s-a petrecut fara cunoasterea cerintelor fata de acest proces. "Criteriile de selectare nu au fost clar definite, iar concursul nu a fost transparent. Atitudinea administratiei companiei nu a fost, cel putin, de la inceput una constructiva, ceea ce a condus la declansarea unor proteste masive si la aparitia unui punct mort, care nu a fost inlaturat nici pana in prezent. Pe de alta parte, CADUP, format la inceput cu scopul de a apara drepturile fostilor angajati, a adaugat mai tarziu la revendicarile initiale altele, politice. Consiliului de Observatori al "Teleradio-Moldova" nu reprezinta intregul spectru al societatii civile, iar Consiliului Coordonator al Audiovizualului nu este suficient de obiectiv si transparent in activitatile sale, in special, in procesul de organizare a concursurilor de repartizare a frecventelor", mentioneaza Haraszti.
Aceeasi sursa precizeaza, insa, ca nu poate recomanda privatizarea fortata a ziarelor oficiale, platite din banii contribuabililor, dar aservite puterii. Totusi, o minima conditie ar fi ca numarul acestor publicatii sa nu creasca si sa nu existe o discriminare administrativa sau publicitara impotriva publicatiilor neguvernamentale. "Posedarea de catre guvernare a unei publicatii nu este compatibila cu responsabilitatea democratica, nici cu jurnalismul independent, nici cu reformarea pietei", se specifica in raport.
Printre alte probleme ale presei din Moldova autorul raportului mentioneaza faptul ca "penalitatile pentru defaimare sunt exagerate si constituie, deseori, obiectul unor abuzuri din partea autoritatilor publice".
Referindu-se la presa din Transnistria, Haraszti noteaza ca aceasta "se afla sub o presiune severa si ca organizatiile internationale trebuie sa defineasca modul in care ar putea incerca sa-i ajute pe jurnalistii independenti din regiune". Haraszti recomanda crearea unei noi comisii de concurs la "Teleradio-Moldova", iar autoritatilor de la Chisinau li se recomanda sa modifice componenta Consiliului de Observatori al companiei si a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, sa introduca unele limite la responsabilitatile pentru defaimare si sa renunte la ideea adoptarii unei noi legi cu privire la reinregistrarea ziarelor", se mai arata in raportul citat. /FLUX/
