Mercenari moldoveni în regiunea Donbas: "Pentru mine durează cinci secunde să omor un om"// RISE — Moldova.org
Connect with us

Publicat

pe

Conflictul armat de la răscrucea Ucrainei dintre Est și Vest i-a atras în războiul din regiunea Donbas și pe mercenarii moldoveni. Pentru bani, aceștia au ajuns pioni în tranșeele care forțează linia roșie de pe harta politică a lumii, se arată într-o investigație RISE Moldova.

Au mers pe cărări diferite. Au trecut frontiera ilegal sau au ales o cale prin care să-și șteargă urmele. Destinația a fost aceiași – tranșeele din Donbas. Acolo au împușcat. Au luptat într-un război care nu le aparține. S-au întors de acolo mai săraci… Acasă, în loc de rude au fost întâmpinați de autoritățile moldovene. În Moldova au fost numiți mercenari – o infracțiune care-i scapă mai ușor decât dacă ar fi judecați în Ucraina, acolo unde sunt vânați și considerați drept teroriști.

Vitalie COJOCARI, mercenar, 35 ani

Este ocuitor al orașului Cimișlia. La începutul anului 2015, Vitalie a fost la război în Ucraina. Pentru asta a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, cu suspendare condiționată pe un termen de doi ani.

“Pentru mine durează cinci secunde să omor un om. Cu degetele îl pot ucide. Eu nu privesc în ochi niciodată. Nu trebuie să privești în ochi jertfele. Noi suntem mercenari și pentru noi asta e un serviciu. Purtăm măști, noi nu cruțăm pe nimeni. Nu contează cine e.”

Decizia de a pleca în Ucraina Vitalie a luat-o la o beție. Se afla în orașul Basarabeasca la niște prieteni de pahar – Zaiaț și Hamiak. Acolo, a alunecat pe mâinile racolatorilor. A plecat la război în aceeași seară, fără acte de călătorie. Unul dintre cei care i-au făcut oferta l-a ajutat să iasă din Moldova. Era un angajat al Întreprinderii de Stat Căile Ferate din Moldova. Vitalie a fost ostaș cu leafă într-o formațiune armată din autoproclamata Republică Populară Luhansk.

“Ne-au plătit 1000 de hrivne și atât. Pentru idee și pentru popor. Nu trebuie de dus acolo. E țara lor, lasă ei să se lămurească. Îmi pare rău de tot și de multe. Dar cel mai mult îmi pare rău că nu am murit acolo. Cineva a rămas fără părinți, copii, nepoți, din cauza mea. Regret tot. De ce mi-a trebuit să plec acolo?”

În Moldova – mercenari, în Ucraina – teroriști

Potrivit Serviciului de Securitate și Informații, în jur de 100 de moldoveni au ajuns în tranșeele separatiștilor, luptând într-un război care nu le aparține. Jumătate dintre ei au fost deja identificați, iar mai puțin de un sfert au ajuns pe banca acuzaților. Dacă în Republica Moldova aceste persoane sunt condamnate pentru mercenariat și riscă până la zece ani de închisoare, în Ucraina – infracțiunile comise de ei sunt considerate – activități teroriste și sunt pedepsite cu până la 15 ani de închisoare sau detenție pe viață.

Igori GUSIKOV, șeful Aparatului directorului Serviciului de Securitate Ucraina

“Pentru noi ei sunt criminali. Pentru noi ei sunt teroriști. Noi îi cercetăm în baza articolelor care prevăd participarea în organizații teroriste, omoruri.”

Radu CHIRILOV, alias “Tigru”, are 26 de ani.

A fost condamnat la trei ani de închisoare pentru mercenariat. Documentele obținute de RISE Moldova arată că în Ucraina, Radu ar fi omorât peste 50 de persoane. Pentru implicarea sa în război era remunerat, lunar, cu 40.000 de ruble rusești, ceea ce însemna atunci cam 750 de euro.

Radu a făcut parte din Batalionul cu Destinație Specială “Fulger”. În zona controlată de separatiștii din estul Ucrainei a ajuns în mai 2014, pe un itinerar dificil. Din Moldova a călătorit în România, apoi prin Bulgaria, Turcia și Georgia a ajuns în Federația Rusă. De acolo a intrat în regiunea separatistă Osetia de Sud. După care a revenit în Federația Rusă și, prin câmp, din regiunea Matveev Kurgan a trecut frontiera cu Ucraina.

În iulie 2015, a decis să revină acasă pentru că îi expirase contractul de mercenar care de regulă se încheia pentru o perioadă de trei luni. Însă, în orașul Rostov din Federația Rusă a fost reținut de serviciile speciale ruse, apoi deportat în Moldova.

TEXTUL INTEGRAL AL INVESTIAGȚIEI POATE FI CITIT AICI.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

„Adoptă un vot” organizează cea de-a III-a ediție a Offline-ului. Se discută despre implicarea diasporei în campania electorală// VIDEO

Publicat

pe

De către

Grupul „Adoptă un vot” organizează astăzi cea de-a III-a ediție a Offline-ului la Chișinäu. Tema acestei ediții este: lmplicarea civică a diasporei în campania electorală pentru Alegerile Parlamentare din 2018.

Offline-ul este un eveniment civic și împărtășește viziunea comunității „Adoptă un vot” de a contribui prin acțiuni concrete în vederea dezvoltării și democratizării societății din Moldova. Participanții vor putea să se implice direct în proiectele şi acțiunile care au fost inițiate la edițiile anterioare, dar și să vină cu idei și propuneri noi pentru îmbunătățirea situației actuale din țară.

La eveniment participă analistul politic Igor Boțan și membru CEC Sergiu Gurduza, iar în cadrul discuțiilor se va vorbi despre specificul alegerilor parlamentare 2019.

Citește mai departe

Social

Conducerea IGSU s-a întâlnit cu secretarul de stat al României Raed Arafat

Publicat

pe

De către

Șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, generalul – maior Mihai Harabagiu s-a întâlnit cu secretarul de stat al României Raed Arafat. Tema discuțiilor celor doi oficiali a fost platforma națională română de pregătire pentru situații de urgență fiipregătit.ro, dar și posibilitatea lansării în Republica Moldova a unei pagini web similare celei române SMURD.

Secretarul de stat Raed Arafat a menționat că Republica Moldova are toată susținerea în implementarea platformei dar și asistența în gestionarea acesteia. În România programul prevede ghiduri de supraviețuire în caz de situații de risc cum sunt inundații, incendii, alunecări de tren, cutremure, caniculă, dar și alte riscuri.

Mai mult, prin intermediul platformei, populația poate vede campaniile realizate de instituțiile de gestionare a crizelor în prevenirea și reacționare în caz de situații excepționale.

Tot în cadrul discuțiilor s-a abordat tema creării în țara noastră a unei pagini web destinată intervențiilor SMURD de tip național, dar și transfrontalier.

Pe pagina oficială, cetățenii Republicii Moldova ar putea vizualiza misiunile SMURD realizate, activitățile transfrontaliere, dar și perspectivele dezvoltării proiectului. Lansarea ambelor platforme în țara noastră ar putea fi posibilă odată cu dezvoltarea proiectelor și necesitatea comunicării cu societatea în vederea prevenirii riscurilor.

Citește mai departe

Social

Premierul Filip convoacă ședința Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică în legătură că majorarea cazurilor de rujeolă

Publicat

pe

De către

Premierul Pavel Filip convoacă luni, 20 august, ședința Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică în legătură cu agravarea situației epidemiologice  urmare a creșterii numărului de copii infectați  cu rujeolă.

În prezent, sunt înregistrate 88 de cazuri confirmate și suspecte de rujeolă, dintre acestea 27 – confirmate și 61-suspecte. Din numărul total de cazuri numai 3 copii au fost vaccinați cu o singură doză de vaccin.

Pavel Filip a cerut anterior Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să întreprindă măsuri urgente pentru a lichida focarul de rujeolă și a preveni extinderea bolii.

Focarul de rujeolă a fost înregistrat într-o tabără de vară organizată în localitatea Morenii Noi, raionul Ungheni.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a precizat că din numărul total de cazuri numai 3 persoane au fost vaccinate cu o singură doză de vaccin, restul persoanelor sunt nevaccinate

Rujeola se manifestă printr-o răspândire foarte rapidă în comunitățile nevaccinate, un copil bolnav poate să infecteze 18 copii.

Maladia prezintă o stare febrilă cu erupții însoțită de tuse, rinită și/sau conjuctivită, urmările acestei maladii sunt foarte grave, care pot duce la sechele pe viață sau chiar deces. Singura metodă de protejare împotriva rujeolei este vaccinarea care este sigură și eficientă.

Nu există tratament specific împotriva rujeolei, odată ce persoana este infectată, tratamentul este doar simptomatic.

Citește mai departe