Maria Ciotu este o artistă. Încă din copilărie îi plăcea să modeleze obiecte din lut, apoi a descoperit plăcerea de a picta, a urmat croşetatul şi nu s-a oprit aici. Originară din satul Căţeleni, Hânceşti, dar stabilită de mai mulţi ani în Italia, Maria a continuat să se dedice artei, în special picturii. În Italia a participat cu lucrări personale la două expoziţii, la baştină însă, a fost coordonatoarea unui cerc de creaţie, unde copiii din localitate reuşeau să însuşească secretele picturii şi sculputurii, de asemenea învăţau să tricoteze şi să croşeteze. Lucrările copiilor au fost expuse în cadrul expoziţiilor raionale. Aspiraţiile intervievatei noastre au fost mari, viaţa i-a pregătit multe surprize frumoase, una dintre ele a fost invitaţia de a fi profesor de educaţie tehnologică la gimnaziul din satul natal, apoi a trebuit să plece. De mai mult de jumătate de an, Maria Ciotu ştie că drumul pe care l-a ales din copilărie e încă lung, motiv pentru care aşteptările profesorului său de pictură, dar şi a persoanelor care îi urmăresc activitatea sunt din ce în ce mai mari, acest lucru ne bucură şi aşteptăm noile lucrări artistice ale pictoriţei Maria Ciotu. Vă invităm să citiţi interviul integral realizat de portalul Moldova.ORG.
Ce înseamnă arta pentru Maria Ciotu? Dar despre pictură ce ne puteţi spune?
Arta este un mijloc de a transmite mesaje. Dacă lucrarea o fac eu, atunci mai întâi trebuie să mă fascineze pe mine, apoi şi pe ceilalţi. Arta a evoluat continuu, parcurgând un drum lung şi trecând prin diferite perioade şi evenimente care au perfecţionat-o.
Pictura este cea mai veche ramură din domeniul artei, ea ne-a fost lăsată încă de oamenii din antichitate , tot timpul ocupând locul cel mai important în artă. Pictura, la fel ca muzica şi literatura îl face pe om mai bun. Pe mine ea mă dezvoltă în toate ramurile vieţii fiind un mijloc de autocunoaştere, adică, ea este o necesitate a eului meu interior.
Care sunt sursele dvs. de inspiraţie?
Sursele mele de inspiraţie sunt natura, locurile dragi, locurile copilariei mele…Când eram copilă, am citit ce a scris Dostoievski : “Cine nu iubeşte natura, nu iubeşte pe nimeni şi nici pe sine însuşi”. La baza inspiraţiei stă aspiraţia către frumos, către ceva care stă în sufletul meu.
Acum sunteţi deja după cea de-a doua expoziţie de tablouri în Italia, cum a fost posibil? Aţi avut nevoie de mult timp pentru a vă pregăti?
Sunt momente în viaţă când constientizăm că trebuie să lăsăm ceva frumos în urma noastră. Desigur că am nevoie de ceva timp pentru pregătire deoarece succesul se obţine prin muncă asiduă. Sunt norocasă pentru că l-am cunoscut pe Matteo Cosenza, marele maestru în artă, profesorul de pictură de la şcoala grupului artistic din Treviso “LA NUOVA FIGURAZIONE” pe care cu mult drag o frecventez şi astăzi.
Care sunt rezultatele pe care le-aţi obţinut în urma expoziţiei?
Rezultatele sunt apreciate atât de publicul italian cât şi de publicul nostru, de oamenii care au fost invitaţi la un eveniment foarte important şi anume „Inaugurarea expozitiei operelor de artă” prezentate în centrul cultural TAMAI, din Treviso, care a avut loc pe 1 iunie 2014. Marele critic naţional de artă, Ferruccio Gemmellaro, care m-a cunoscut, mi-a studiat tablourile, s-a oprit cu privirea asupra peisajului de iarna, apoi a scris”…IN QUESTA ESPOSIZIONE TROVIAMO LA PITTURA DI PAESAGGIO IN MANIERA DISCIPLINATA NELLE OPERE DI MARIA CIOTU,UNA PITTURA DEL’INTIMO, POICHE, NELLO SCENARIO NORDICO/ORIENTALE, SVELA L’IDENTITA PSICOLOGICA IN CUI SI E IMMERSA. UNA PITTURA VALIDA ED EFFICACE,( Tabloul Mariei Ciotu dezvăluie identitatea și psihologia de care este înconjurată populaţia din partea de nord, dar şi din estul Europei).
Un alt rezultat îmbucurător este editarea unui album intitulat “OVERART-periodico bimestrale d’arte e cultura 2014”, realizat de către Sandro Serradifalco. Acest eveniment important m-a bucurat foarte mult. Mi-a fost dedicată o pagină, unde profesorul meu spune despre una dintre lucrări următoarele: „I PAESAGGI INNEVATI E CANTANTI DI MARIA CIOTU, RICORDANO LA SUA TERRA NATIA E MEMORIE LONTANE E SOGNANTI, ESALTANOUNA TENDENZA PITTORICA FRESCA E IMPULSIVA”, (peisajele Mariei Ciotu cu zăpadă sunt fermecătoare, amintindu-şi peisaje din copilărie, amintiri de vis, cu care îmbunătăţeşte noua tendinţă a picturii proaspete şi impulsive).
Care au fost reacţiile vizitatorilor italieni?
La expoziţiile mele am avut parte de un public venit din mai multe ţări. Ei m-au încurajat să activez mai departe şi să-mi extind opera. Italienii încintaţi de artă spun de obicei: “Daca sunt flori…vor inflori”.
Ce v-a determinat să plecaţi din Moldova? Planurile pe care le aveaţi înainte de a pleca au coincis cu ceea ce s-a întâmplat după ce aţi ajuns acolo?
În Italia am venit la muncă, vreau să le mulțumesc din suflet verișoarelor mele Galina, Tamara și Ludmila pentru sprijin, le rămân profund recunoscătoare pentru totdeuna, sunt primele persoane cărora trebuie să le mulțumesc pentru că mă aflu aici. Planurile coincid cu succesele mele de acum, ba chiar mai mult, am avut în preajmă oameni buni la suflet, deştepţi şi talentaţi, care m-au susţinut şi îndrumat atunci când am avut nevoie.
Sunteţi un om dedicat artei, de ce aţi ales drumul acesta?
Pictura îmi place şi o studiez. Am ales acest drum din dorinţa de a crea, din dorinţa de a împărţi cu lumea o parte din pacea interioară pe care o am.
Unde altundeva vă doriţi să expuneţi lucrările dvs.?
Desigur, ca orice artist, îmi doresc ca lucrările mele să fie prezentate peste tot, însă până atunci mai am mult de muncit. O realizare spre care tind acum este cea de a avea propria expoziţie de pictură.
Mai practicaţi şi alte genuri de artă în afară de pictură?
Primul meu eveniment artistic care a avut loc în Italia a fost o expoziţie de păpuşi confecţionate cu croşeta. Italienii sărbatoresc iarna “La Befana”, iar în legătură cu această sărbătoare am confecţionat-o pe Baba Cloanţa, am primit multe cuvinte de laudă pentru originalitatea cu care am lucrat asupra ei.
Care sunt planurile de viitor ale Mariei Ciotu, ce vise aveţi?
Îmi doresc să continui, să cresc în tot ceea ce fac acum, să tind spre apropierea de idealurile artei, asemeni marilor artişti, care şi-au vazut imprimate gândurile şi emoţiile pe o bucată de pânză.
Chiar şi acum, după mulţi ani în care aţi realizat numeroase lucrări artistice, tablouri, picturi , dvs. continuaţi să învăţaţi, sunteţi eleva profesorului de pictură italian Matteo Cossenza, cum aţi început colaborarea?
Omul întotdeauna învaţă. Ce făceam înainte era doar o forma de reprezentare grafică, iar acum fac însuşi pictură. Bunul Dumnezeu este întotdeauna cu noi… la rugamintea mea de a ma întoarce din nou la pictură prin tot greul prin care mă strecor, în sfârşit l-am întâlnit pe Matteo Cosenza, care m-a ajutat şi mă ajută să-mi perfecţionez tehnica şi să înţeleg mai bine ce este pictura.
Care sunt principiile după care vă conduceţi? Cel mai bun sfat pe care l-aţi primit de-a lungul anilor care a fost?
Ceea după ce mă conduc sunt mai mult şoaptele sufletului, decât principii exacte. Totuşi, rolul meu este de a reprezenta realitatea pe pânză, de a îmbina astfel culorile încât privitorul să înţeleagă cât mai bine mesajul transmis prin lucrare. Cel mai bun sfat pe care l-am primit este Harul primit de la Dumnezeu.
Sunteţi mamă, aveţi doi băieţi mari deja, ei vă calcă pe urme?
Da, am doi băieţi mari şi pot să spun că sunt o mama împlinită, deoarece talentul şi munca lor în muzică mă inspiră şi pe mine. Copiii mei sunt promovatori ai artei şi sper din suflet să aibă succese şi să ajungă pe marile scene…
Care este cea mai mare realizare a dvs.?
Cea mai mare realizare este în viitor. Pictura mi-a plăcut de mică, iar acum am început să culeg roadele. Sfântul Vasile cel Mare a spus: ”Învăţătura care-i impusă nu are niciun temei, iar învăţătura care o faci din dragoste va avea un mare succes, ea vine mai mult din învăţătura autodidactică”. Prin asta mă realizez, aceasta este predestinaţia mea.
Când va avea loc următoarea expoziţie la care veţi participa?
Urmatoarea expoziţie va avea loc în Veneţia în luna octombrie curent. În cadrul expoziţiei din octombrie, vor fi expuse câteva lucrări de ale mele, care tind spre impresionism şi sper din suflet că vor fi pe placul vizitatorilor.
Faptul că sunteti departe de ţară de mai bine de şapte ani, v-a schimbat viziunea asupra vieţii? Visele dvs. au rămas aceleaşi?
Schimbând locul de trai, cunoscând noi obiceiuri, tradiţii, noi oameni, se schimbă şi viziunea asupra vieţii, la care foarte greu îţi este să te adaptezi. Însă cea mai importantă dorinţă ramâne în suflet şi o realizezi oriunde te-ai afla.
Care este mesajul dvs. pentru oamenii de artă din Moldova?
Vreau în primul rând să spun că avem un popor extrem de talentat, emotiv şi plin de credinţă. Arta în Republica Moldova are rădăcini bine prinse în sufletele oamenilor, de asta nu pot să spun că îmi este frică de disparitia frumosului în această ţară, unde aproape fiecare este un artist. Mesajul meu pentru artişti este să continue să aducă în sufletele oamenilor emoţii frumoase şi să urmeze sfatul Valentinei Terejkova, care a spus: „ Trebuie să ne ţinem privirea la orizont”.
Interviu realizat de Elena Guţanu
