În SUA există prieteni ai Moldovei

JURNAL de Chişināu: Interviu cu Vlad Spânu, diplomat, preşedinte al Moldova Foundation din Washington

– Stimate dle Vlad Spânu, cât de numeroasă şi activă e diaspora basarabeană din SUA?

Diaspora celor proveniţi din Basarabia istorică e semnificativă în SUA, însă nu există o statistică. Primele valuri de imigranţi din Basarabia aflată sub ocupaţie rusească a fost după pogromurile din Chişinău din 1903 şi 1905. Marea lor majoritate au fost evrei. Apropo, una din cele mai puternice organizaţii de lobby din SUA – American Jewish Committee – a fost creată în 1906 ca reacţie la pogromurile din Chişinău. Dupa 1991, un nou val de imigranţi din Republica Moldova a venit în SUA. Însă, spre deosebire de alte comunităţi de imigranţi, diaspora basarabeană nu este organizată deocamdată.

– Care sunt preocupările de bază ale organizaţiei Moldova Foundation cu sediul la Washington, pe care o conduceţi?

Obiectivul principal al Fundaţiei Moldova (în engleză: „Moldova Foundation”) este de a obţine sprijinul SUA în soluţionarea problemelor majore cu care se confruntă astăzi Republica Moldova: consolidarea reformelor democratice şi înlăturarea riscurilor de securitate regională – conflictul transnistrean şi prezenţa ilegală a trupelor militare ale Federaţiei Ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Nu suntem o organizaţie a diasporei, mai degrabă – un grup profesionist interesat de Republica Moldova şi problematica regională. În linii mari, acţiunile noastre sunt de două feluri – publice şi private. Cele publice includ conferinţe, mese rotunde, intervenţii în mass-media. Cele private – întâlniri cu oficialităţile, discuţii în cadrul Grupului de Lucru de la Washington, care este un fel de club al prietenilor Moldovei şi cuprinde circa 25 de personalităţi, inclusiv foşti ambasadori americani care s-au pensionat (Mary Pendleton, John Todd Stewart, Pamela Smith, Rudolph Perina, William Hill), reprezentanţi ai institutelor de cercetări (CSIS, Eurasia Foundation, IRI, Jamestown Foundation, OSI, NED, NDI, universităţile Johns Hopkins, Georgetown etc.), experţi independenţi, inclusiv câţiva originari din Republica Moldova care activează la FMI şi Banca Mondială. Activitatea fundaţiei este transparentă – practic, toată informaţia este publicată pe pagina web. Un alt proiect al Fundaţiei Moldova este portalul Moldova.org, care devine unul din cele mai importante organe media independente pe Web şi apare în trei limbi: română, rusă şi engleză. Este vizitat zilnic de 15-20 mii vizitatori unici.

– Fundaţia Moldova are legături cu oficialităţile americane? Dar cu autorităţile din R. Moldova?

Da, avem legături strânse cu oficialităţile americane, şi aceste relaţii poartă un caracter pragmatic. Aproape lunar ne întâlnim pentru a face schimb de opinii asupra subiectelor arzătoare. Cu autorităţile din Republica Moldova relaţiile sunt mai slabe, iar cooperarea – sporadică. Şi asta se pare din cauza că la Chişinău mai există stereotipuri din perioada sovietică privind organizaţiile neguvernamentale, unii politicieni sau funcţionari publici sunt exagerat de precauţi când vine vorba de cooperarea cu societatea civilă. De la lansarea activităţii fundaţiei am propus colaborare autorităţilor de la Chişinău şi misiunii diplomatice de la Washington, dar nu am reuşit o colaborare adevărată. Totuşi lucrurile au evoluat puţin. La una din conferinţele noastre pe tema conflictului transnistrean de la Universitatea Georgetown din aprilie 2007 l-am avut în calitate de vorbitor pe ambasadorul Moldovei în SUA. Iar în decembrie 2006 ne-am întâlnit cu ministrul de Externe la Washington. În ultima mea vizită la Chişinău, împreună cu alţi doi colegi ai mei implicaţi în activitatea Fundaţiei Moldova – Andrei Brezianu şi John Todd Stewart, am avut o discuţie bună privind activitatea organizaţiei noastre cu preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. Rămân optimist că vom ajunge la o cooperare pragmatică cu autorităţile moldovene.

– Prin ce se deosebesc oamenii de cultură, intelectualii din SUA de cei din Republica Moldova?

Deosebirea cea mai mare este independenţa financiară la intelectualii din SUA, fapt ce le permite să fie liberi în exprimarea poziţiilor şi punctelor de vedere.

– Ce nume de români sunt cunoscute în Statele Unite? Dar nume de personalităţi din Basarabia?

Cei mai cunoscuţi români sunt Nadia Comăneci, Gică Hagi, dar şi dictatorul Nicolae Ceauşescu. Republica Moldova şi personalităţile basarabene rămân necunoscute. De aceea, ediţia a doua a cărţii lansată anul acesta – The Historical Dictionary of Moldova – este un bun instrument în limba engleză care va ajuta occidentalilor să ne cunoască şi să ne înţeleagă mai bine.

– Aveţi informaţii despre basarabenii emigraţi care au ajuns în Americă milionari?

Îl cunosc pe Jon Cepoi care se trage din părţile unde m-am născut eu, judeţul Bălţi. Părinţii lui sunt din Ochiul Alb, iar buneii – din Mihăilenii mei. Deseori aud şi de alţii, care sunt din a doua sau a treia generaţie de imigranţi din Basarabia începutului sec. XX, care au reuşit în afaceri ori s-au manifestat în alte domenii.

– Cât a durat elaborarea celei de-a doua ediţii a volumului „The historical dictionary of Moldova”? Cine a finanţat proiectul? Cum e distribuită cartea? Unde poate fi procurată?

Domnul Andrei Brezianu, autorul primei ediţii a cărţii (2000), mi-a propus să colaborez la a doua ediţie în primăvara anului 2005. Deoarece scopul dicţionarului coincidea cu scopul activităţii mele din cadrul Fundaţiei Moldova – o mai bună cunoaştere a Republicii Moldova – am acceptat cu plăcere oferta. Cartea a văzut lumina tiparului după doi ani, în aprilie 2007. Editura americană Scarecrow Press a suportat cheltuielile în întregime, cartea făcând parte dintr-o serie de dicţionare istorice ale ţărilor Europei. Distribuţia cărţii se face de către editură – trimiţându-se fluturaşe şi broşuri la biblioteci, universităţi, instituţii guvernamentale şi centre de cercetări. Cartea poate fi comandată la editură, inclusiv pe web, precum şi la portalul Amazon.com. Dar cea mai multă informaţie despre carte, cu extrase reprezentative, cu descrierea cărţii, cititorul o poate vedea pe pagina web a Fundaţiei Moldova: www.foundation.moldova.org. Preţul cărţii este mare pentru cercetătorul din Republica Moldova ($95), de aceea sunt în căutare de fonduri pentru a procura cartea prin intermediul Fundaţiei Moldova şi a o trimite în calitate de donaţie la bibliotecile publice din Republica Moldova.

– Reuşiţi să fiţi la curent cu evenimentele curente şi cu realităţile de azi din R. Moldova?

Da, sunt bine informat. Sursa principală este presa de pe web, buletinele de ştiri ale agenţiilor de presă, dar mai ales discuţiile private, comunicarea cu prietenii ce activează în societatea civilă din Republica Moldova. Vin la Chişinău cel puţin o dată pe an, interacţionând cu multă lume bună.

– Vă rog să formulaţi o urare pentru cititorii ziarului „JURNAL de Chişinău”.

„Jurnal de Chişinău” este un ziar pe care îl apreciez deoarece se apropie de standardele unui ziar bun din Occident. Din aceste considerente cred că comunitatea creată de acest ziar – adică cititorii lui – sunt bine informaţi, iar omul bine informat este cu un cap mai înalt decât alţii mai puţin informaţi sau prost informaţi. Urez cititorilor acestui ziar – oriunde s-ar afla ei – să nu-şi piardă speranţa în viitor, să nu fie nepăsători şi apatici politic.

– Vă mulţumim.

Interviu realizat de Irina Nechit // Jurnal de Chisinau

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.