Pe 14 februarie se împlinesc 81 de ani de la naşterea marelui poet român, Grigore Vieru, cel care a avut un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a Basarabiei.
Cu acest prilej, la bustul poetului de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare” din Chișinău, dar şi la mormântul acestuia din Cimitirul Central al Chişinăului, vor fi depuse flori şi va avea un recital din lirica poetului.
De asemenea, în Pererîta, satul de baştină al poetului, urmează să fie inaugurat foişorul din curtea Casei-muzeu „Grigore Vieru”, care a fost deschisă la 31 august 2015.
De asemenea, pe parcursul săptămânii curente, la Muzeul Naţional de Literatură „M. Kogălniceanu” a avut loc vernisajul expoziţiei „Eu sunt poetu-acestui neam”, unde au fost expuse fotografii şi documente, ediţii ale operei lui Grigore Vieru.
Poetul Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, satul Pererîta, fostul județ Hotin, în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în 1950, după care a urmat școala medie din orașul Lipcani, pe care a finalizat-o în 1953.
În 1957, fiind student, a debutat editorial cu o plachetă de versuri pentru copii, ”Alarma”, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic ”Ion Creangă” din Chișinău, Facultatea Filologie și Istorie. În 1960 s-a angajat redactor la revista Nistru, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960-1963 a fost redactor la editura Cartea Moldovenească.
În 1964, poetul a publicat în revista ”Nistru” poemul ”Legământ”, dedicat lui Mihai Eminescu.
Anul 1968 a adus o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice ”Numele tău”, cu o prefață de Ion Druță. Cartea a fost apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul lansării a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apăreau pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică
În 1970, a apărut și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și, în prezent, micii basarabeni în clasa I. În 1989, Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.
În 1973, Grigore Vieru a trecut Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici și a participat la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul 20. Mai târziu, poetul făcea următoarea mărturisire: ”Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”.
În 1988 i s-a acordat cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. În același an, în ziarul din Chișinău ”Literatura și arta” apare primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor — Grigore Vieru.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1993.
La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se afla în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale inclusiv cântecele pe versurile sale, având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia.
Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular și s-a aflat printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care s-a votat limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.
La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Accidentul a avut loc pe traseul R-3 Chișinău-Hâncești-Cimișlia-Basarabeasca, când poetul de întorcea de la o manifestare dedicată lui Mihai Eminescu. La două zile după accident, la 18 ianuarie, poetul a murit.
