Experiențele și remitențele europene, baza noilor afaceri moldovenești

Victoria și Igor Toma, Anton și Galina Lașcu sau Andrei Albu sunt doar câţiva dintre conaţionalii noștri care, după ani îndelungaţi de muncă și trai în Italia, au revenit acasă pentru a-și (re)găsi aici rostul și a lua de la capăt destinul. Au reușit datorită ambiţiei și perseverenţei, dar și banilor și experienţei de dezvoltare a unei afaceri, pe care le-au acumulat cât timp au trăit și muncit în Uniunea Europeană. 

„Cannoncini” la Mereni și locuri de muncă la vatră

La câțiva kilometri de Chișinău, în satul Mereni din Anenii Noi, există una dintre cele mai dulci afaceri de prin părțile locului – cofetăria „Dolce Parma”, cu specific italian. Proprietarii, tot ei cei care muncesc zilnic pentru dezvoltarea micului business pe care l-au lansat, sunt soții Victoria și Igor Toma care, după nouă ani de muncă în Italia, au decis să se întoarcă la baștină și să-și încerce aici puterile în domeniul serviciilor.

„Soțul este cu producerea, iar eu cu vânzările”, ne spune Victoria. Pasiunea pentru copt dulciuri Igor Toma a deprins-o în Italia. „Timp de nouă ani, s-a trezit în fiecare zi la ora trei dimineață pentru a merge la muncă și venea acasă tocmai pe la nouă seara. Era foarte solicitat și, simțind că nu mai rezistă, ne-am gândit să deschidem o mica patiserie în Italia, dar se simțea că nu suntem de-ai lor…”, își amintește Victoria.

Și au hotărât să revină acasă. Timp de un an au perfectat actele – „ne-a fost foarte greu, nu știam de unde să începem, unde să ne ducem, birocrația e mare la noi…”. În final, toate autorizațiile fiind obținute, au investit acei circa 40.000 de euro, câștigați într-un deceniu de muncă în Italia, și s-au apucat de lucru. „Nu am calculat termenul de recuperare, va mai trebui să investim, dar când văd că lumea este mulțumită, mă bucur”, ne spune Victoria și fața i se luminează când în magazin intră un cumpărător.

Consăteanul lor, Victor, a venit la patiseria soţilor Toma ca să comande un tort pentru botezul copilului. La ecranul unui calculator, Victoria îi arată viitorului cumpărător modele de tort şi îi explică acestuia din ce ingrediente va fi făcută prăjitura. Bărbatul spune că nu s-a gândit nicio clipă să meargă la Chișinău pentru tort, dimpotrivă, a venit aici cu încredere, știind că prăjiturile sunt mereu proaspete.

Tot entuziasmat este și Igor când învârte „canoncini” (cornulețe italiene care seamănă cu cele făcute de gospodinele noastre de la țară). Ar vorbi zi și noapte despre procesul de gătire a acestora, dar își ține limba după dinți ca nu cumva să divulge secretul unor dulciuri atât de gustoase. „Rețetele din Internet nu sunt chiar cele adevărate…”, spune Igor. Deși muncesc foarte mult, soții Toma se mândresc cu faptul că au avut curajul să pornească afacerea, iar recent au deschis un magazin și la Anenii Noi. Acesta este mai mare și mai modern ca cel din sat, iar cumpărătorii sunt foarte mulțumiți „pentru că acolo, mereu, totul este proaspăt”. În plus, magazinul a oferit localnicilor și câteva locuri de muncă, iar asta înseamnă că încă doi-trei oameni vor rămâne în Moldova și nu vor lua calea străinătății. Iată că uneori Italia nu îi ia, ci îi ține pe moldoveni acasă.

foto1

Obișnuite în Europa, încă noi pentru Moldova

Tot la viitorul său s-a gândit Andrei Albu, un tânăr de 27 de ani care a trăit în Italia șapte ani. A lucrat la o fabrică de producere a gloanțelor. „Era o muncă destul de periculoasă. Odată chiar au explodat câteva gloanțe și am fost cu toții în pericol”, își amintește Andrei. Tânărul antreprenor zice că avea totul în Italia, viața fiindu-i asigurată, dar că într-o zi a înțeles că vrea acasă. Dorul l-a adus în Moldova și l-a ajutat să-și inițieze afacerea: instalarea, în stradă, a unor aparate cu apă microfiltrată.

Ideea i-a venit încă pe când lucra în Italia. Acolo a văzut așa ceva și s-a gândit că ar fi bine „să modernizeze” puțin și propria țară. „Am fost susținut de familie, dar și de autorităţile publice locale din capitală, care mi-au oferit gratis locul amplasării acestui aparat”, a spus tânărul. Investiția l-a costat vreo 30.000 de euro, bani care îi câștigase peste hotare. Deocamdată, de apă microfiltrată se bucură doar locuitorii sectorului Ciocana, dar Andrei Albu are vise mari și vrea să instaleze în tot orașul astfel de aparate. Nici el nu știe în cât timp își va recupera investiția, dar spune că nu se gândește prea mult la asta: „principalul că sunt acasă”.

Foto2

„Un colţ de rai” cu ajutorul fondurilor din UE

Și dacă soții Toma și Andrei Albu au investit bani proprii, Anton și Galina Lașcu din Vatici, Orhei, au pornit un mic business cu ajutorul Programului „Pare 1+1”. După 14 ani de muncă în Italia, unde „s-a dus pentru că se duceau toți”, Galina Lașcu a revenit acasă și, împreună cu soțul Anton, au construit un adevărat „colț de rai” – pensiunea „Vatra strămoșească”. Aici, timpul parcă s-a oprit în loc. Totul în jur îți amintește de bunici, de casa mare. Chiar și în micul muzeu de la pensiune aerul e „ca la bunica”.

Cu mândrie și cu emoție, soții Lașcu ne arată candela veche, cuptorul mic, ulcioarele și salteaua ce are peste trei sute de ani. Și, bineînțeles, mesajele și urările lăsate, în „Cartea de oaspeți”, de zeci de musafiri care le-au trecut de atâtea ori pragul pensiunii.

„Nu am făcut-o pentru noi, ci pentru copiii și nepoții noștri”, ne spune bărbatul, căruia îi aparține ideea unei asemenea afaceri. „A fost inițiativa soțului, de multă vreme voia să facă ceva în domeniul turismului rural. Cu banii câștigați de mine în Italia, dar și cu susținerea Programului „PARE 1+1”, am reușit!”, ne spune Galina Lașcu. Pensiunea există deja al treilea an, iar Anton Lașcu ne mărturisește, făcându-și semnul crucii, că visele lui sunt în continuare mari și că ar vrea să se extindă…

foto3 foto4

Un program pentru migranți și rudele acestora

Programul „PARE 1+1” a fost lansat în anul 2010 și este finanţat de stat, din banii oferiţi de Uniunea Europeană în calitate de suport bugetar direct pentru Republica Moldova. Este destinat lucrătorilor migraţi și/sau rudelor de gradul întâi ale acestora, care vor să investească în lansarea sau/și dezvoltarea unei afaceri proprii. La fiecare leu investit, statul oferă încă un leu, astfel fiind atrase remitenţele în economie. Sunt eligibile investiţiile în sectoarele de producere și servicii; suma grantului de care poate beneficia un antreprenor este de 50%, dar nu mai mult de 200.000 de lei.

Potrivit Danielei Dascaliuc, șefa Direcţei finanţare întreprinderi mici și mijlocii din cadrul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), de la lansarea programului în Republica Moldova au fost create 357 de întreprinderi noi, iar 380 de persoane au revenit acasă și au deschis o afacere. Circa 49% de remitenţe vin din Italia, 10% din Rusia și 6% – din SUA și Marea Britanie.

La 3 iunie, Comitetul de Supraveghere a Programului „PARE 1+1” a aprobat 34 de cereri de finanţare nerambursabilă pentru companiile create de migranţi sau de rudele acestora, în sumă totală de 6,58 mln. de lei. Potrivit estimărilor, vor fi create 210 locuri noi de muncă, iar investiţiile cumulative vor constitui peste 22,6 mln. de lei.

Ecaterina Mihalachi,

studentă la Școala de Studii Avansate în Jurnalism

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md 

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.