Presa italiana scrie ca o serie de documente provenite din arhiva fostului serviciu secret est german ar confirma presupunerile care s-au vehiculat dupa tentativa de asasinat din 1981 asupra Papei Ioan Paul al II-lea – anume ca fosta Uniune Sovietica s-ar fi aflat in spatele atentatului.
Se crede ca documentele cu pricina s-ar afla acum in Bulgaria dar autoritatile de la Sofia a declarat ca numai fisele relevante vor fi date Italiei, daca aceasta le cere.
Tentativa de asasinare a Papei este un eveniment inca invaluit in mister.
Mai multi politicieni si judecatori din Italia au cerut sa aiba loc un nou interogatoriu cu privire la tentativa de asasinat asupra Papei, in lumina informatiilor publicate de presa italiana.
Pe 13 mai 1981, un barbat de origine turca pe nume Ali Agca a deschis focul asupra Papei in Piata Sfintul Petru, ranindu-l in abdomen si la un brat.
Aflat in stare critica, Papa a fost operat de urgenta si, dupa cum declara chiar el ulterior, abia a reusit sa ramina in viata.
Cel care l-a impuscat, Ali Agca – un infractor cunoscut cu legaturi in rindurile paramilitarilor extremisti – a petrecut 19 ani in inchisoare.
in prezent, el e tot la inchisoare, pentru o condamnare care nu are legatura cu cazul Papei.
Imediat dupa tentativa de asasinat, suspiciunile s-au indreptat asupra serviciului secret comunist bulgar fiindca Ali Agca si alti infractori turci obisnuiau sa locuiasca din cind in cind la Sofia.
Instanta italiana a decis achitarea a trei bulgari din lipsa de dovedi.
La acel proces, Ali Agca a fost chemat ca martor si a declarat ca ar fi actionat dupa cum i-a dictat Dumnezeu.
Ulterior, el a sustinut ca este noul Mesia si ca ar fi colaborat cu mai multi prelati de la Vatican care l-ar fi recunoscut ca atare.
Teoria impartasita de cei mai multi e ca decizia de a-l ucide pe Papa a fost luata de conducerea sovietica, a carei temere era ca noul cap al Bisericii Catolice, de origine poloneza, va submina influenta sovietica in centrul Europei.
Milioane de polonezi au iesit in strada sa il intimpine pe Papa in 1979 cind a vizitat Polonia.
Mesajul propovaduit de Suveranul Pontif condamna limpede ideologia comunista sovietica, argumentind ca rolul statului e sa creeze un mediu in care sa infloreasca libertatea individuala.
De altfel, in anul urmator avea sa de infiinteze Solidaritatea – o miscare pentru schimbare politica.
Acum, afirmatia ca ar exista documente care dovedesc legatura dintre asasinarea Papei si Uniunea Sovietica, fostul serviciu secret bulgar si cel est-german pare sa vina din partea unui procuror, Ferdinando Imposimato.
E posibil insa si ca publicitatea in jurului acestui subiect sa fie menit a presa Bulgaria sa elibereze documentele relevate pe care le are, avind in vedere ca parlamentul italian a inceput o ancheta privind activitatea securitatii sovietice pe teritoriul italian.
Cit despre Papa, e posibil ca el sa stie despre aceste informatii dar nu e sigur. Acum trei ani, inaintea unei vizite in Bulgaria, Papa declara ca ii iubeste prea mult pe bulgari ca sa ii suspecteze de complicitate.
Cu toate astea, intr-o carte publicata anul acesta, Papa scrie ca atentatorul era un asasin profesionist, care a fost angajat de altii sa il ucida.
