Astazi in republica, ca si pe intreaga planeta, se marcheaza Ziua Pamintului. Aceasta data are semnificatia de a mobiliza eforturile oamenilor de stiinta, a intregii omeniri sa intreprinda actiuni hotarite pentru a ocroti scumpa si frumoasa noastra planeta albastra – Pamintul. Cu fiece an devine tot mai pronuntat pericolul ce ameninta Terra – Schimbarea Climei. Acest fenomen se produce sub actiunile asa-numitelor gaze cu efect de sera. Asadar, ce inseamna efectul gazelor de sera? Cu aceasta si alte intrebari ne-am adresat lui Vasile Scorpan, doctor in stiinte biologice, manager al Proiectului PNUD-Moldova „Evaluarea la nivel national a necesitatilor pentru consolidarea capacitatilor”.
— intr-un interval mai lung de timp Pamintul trebuie sa emita energia in spatiu cu aceeasi intensitate cu care o absoarbe de la soare. Energia solara ne parvine sub forma de radiatie cu lungime de unda scurta. O parte din aceasta radiatie este reflectata inapoi de suprafata pamintului, precum si de atmosfera. insa, cea mai mare parte a acestei radiatii strabate atmosfera si incalzeste suprafata terestra. Pamintul se elibereaza de surplusul de energie, transformind-o si eliminind-o indarat in spatiu sub forma unei radiatii infrarosii cu lungime de unda lunga.
— Ce se intimpla cu aceste radiatii?
— O mare parte a radiatiei infrarosii, emisa in atmosfera de suprafata pamintului, este absorbita de vaporii de apa, de bioxidul de carbon si de alte gaze, numite conventional gaze cu efect de sera. Acestea impiedica trecerea directa in spatiul cosmic a energiei de la suprafata pamintului. Prin mai multe procese de interactiune, inclusiv prin radiatie, curenti de aer, evaporare sau prin formarea norilor si caderea precipitatiilor, energia este transportata in partile superioare ale atmosferei. De acolo ea poate radia in spatiul cosmic. Acest proces lent si indirect e benefic pentru noi deoarece, daca suprafata pamintului ar putea iradia energia in spatiul cosmic fara nici o piedica, atunci Pamintul ar fi un loc rece, lipsit de viata, o planeta sumbra si pustie, asa cum este, de exemplu, planeta Marte.
— Prin urmare, noi trebuie sa mentinem acest proces benefic.
— Neaparat, insa emisiile gazelor cu efect de sera pe care le producem in prezent sporesc capacitatea atmosferei de a absorbi energia infrarosie, incalcindu-se astfel capacitatea climei de a mentine echilibrul intre energia care vine si cea care se duce. Daca nu se va intreprinde nimic in sensul dat, dublarea concentratiei gazelor cu efect de sera cu durata lunga de stabilitate va reduce cu aproximativ 2% rata cu care planeta isi poate distribui energia in spatiul cosmic. Acest fenomen este pronosticat sa aiba loc chiar la inceputul secolului XXI.
— Si atunci la ce ne putem astepta?
— S-ar putea ridica temperatura globala. Astfel, spre mijlocul sau la sfirsitul acestui secol activitatile umane vor schimba esential conditiile de baza care au permis aparitia si existenta vietii pe pamint.
— Ce s-a intreprins in sensul dat la nivel international?
— in 1992 a fost elaborata Conventia Cadru a Natiunilor Unite cu privire la Schimbarea Climei. Ea face parte din sirul de acorduri prin care tarile lumii se unesc pentru a lua in dezbatere si a rezolva aceasta problema. Conventia reflecta existenta unei realitati deosebit de alarmante. Datorita activitatilor umane, are loc o accelerare a schimbarii modului in care energia solara interactioneaza cu atmosfera planetei noastre si a modului in care Pamintul treptat pierde aceste calitati, rezultatul direct fiind modificarea climei globale. O consecinta evidenta a procesului in cauza e cresterea temperaturii medii la suprafata Pamintului si schimbarea climei in toata lumea. Nu sint excluse si alte efecte neprevazute. Astfel, la ora actuala omenirea se confrunta cu mai multe probleme majore.
— Care anume?
— Conform prevederilor savantilor, in urmatoarele decenii ar putea interveni modificari rapide si cardinale cu consecinte grave. Acesta ar fi cel mai periculos factor pentru existenta noastra. Noi am schimbat si continuam sa schimbam echilibrul gazelor care formeaza atmosfera, indeosebi a gazelor cu efect de sera: bioxidul de carbon, metanul si oxidul nitros, care formeaza in jurul Pamintului un fel de cuvertura. Fara ea suprafata Pamintului ar fi cu aproximativ 30 de grade C mai rece. Problema consta in faptul ca prin activitatea umana stratul nominalizat devine tot mai gros. De exemplu, atunci cind ardem carbuni, petrol si gaz natural nu facem altceva decit sa aruncam in aer cantitati enorme de bioxid de carbon. Si alte activitati de baza, cum ar fi zootehnia, cultivarea orezului contribuie la emiterea metanului, oxidului de azot si altor gaze de sera. Daca emisiile vor continua sa aiba actuala rata de crestere, atunci e aproape sigur ca pe parcursul secolului XXI nivelul bioxidului de carbon in atmosfera se va dubla, iar catre anul 2100 e foarte posibil ca nivelul lor sa se tripleze.
— Deci, ce trebuie sa facem pentru a diminua emisiile gazelor cu efect de sera?
— Sa aplicam pretutindeni tehnologii care polueaza mai putin atmosfera.
— Va multumim. // Vasile ODOLEANU
