Connect with us

Social

Ce le recomandă Poliția de Frontieră persoanelor care planifică o călătorie în afara ţării, în special celor însoțiți de minori

Publicat

pe

În perioada estivală, numărul cetăţenilor moldoveni care preferă să-şi petreacă vacanţa în străinătate creşte considerabil. În cele trei luni de vară ale anului trecut au fost înregistrate circa 4 mln de treceri ai moldovenilor, un număr care este în continuă creștere de la an la an.

Pentru a evita situaţiile incomode în punctele de trecere ale frontierei de stat din cauza necunoaşterii regulilor de traversare a hotarului, cât şi a documentelor necesare de a fi prezentate la controlul de frontieră, Poliţia de Frontieră vine cu unele recomandări.

– Verificarea, din timp, a statutului şi valabilității documentului de călătorie în baza căruia se traversează frontiera de stat. Puteți verifica acest fapt accesând: http://www.e-services.md/?q=ro/content/verifisa-statutul-documentului-0

– În cazul planificării unei călătorii cu copiii minori să se asigure că este perfectat pașaportul pentru aceștia. Din 2011, fotografia și datele copilului nu se mai plasează în pașaportul părinților, fapt ce obligă ca din primele zile ale nașterii să se perfecteze documentul de călătorie. Precizăm că în conformitate cu Legea Nr. 269 din 09.11.1994 copii  până la 18 ani pot călători însoţiţi de un reprezentant legal, fără acordul celuilalt reprezentant legal. În cazul călătoriilor peste hotare pentru copiii cu „ÎNSOŢITORI” împuterniciţi de Dumneavoastră,

Vă rugăm ca în momentul autentificării la Biroul Notarial a declaraţiei de împuternicire a însoţitorului, să vă asiguraţi că anume această persoană ulterior se va prezenta cu declaraţia şi cu actele personale ce vor adeveri intenţia sa de a călători împreună cu minorul în punctul de recere a frontierei de stat. Mai multă informație puteți consulta la rubrica TRAVERSARE MINORI, amplasată pe pagina oficială a Poliţiei de Frontieră.

– În cazul în care beneficiaţi de pluralitatea de cetăţenii la traversarea hotarului să prezentaţi paşaportul respectiv (de exemplu, cel românesc) şi e recomandat să aveți cu dvs un act de identitate eliberat de autorităţile Republicii Moldova. Documentul moldovenesc va servi ca dovada cetăţeniei Republicii Moldova şi va scuti de verificările suplimentare, referitoare la respectarea termenului de şedere și chiar va permite micşorarea timpului de aşteptare pentru efectuarea controlului la trecerea frontierei de stat.

– Dacă călătoria e planificată cu mijlocul de transport personal, conducătorul auto pe lângă actele de călătorie trebuie să dețină permisul de conducere perfectat pe numele său și valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, certificatul de înmatriculare, precum şi asigurarea auto externă Carte Verde, valabilă pentru ţara de tranzit şi destinaţie. Din iulie 2017, Poliția de Frontieră nu verfică împuternicirea notarială pentru mijlocul de transport. !!! Certificatul de înmatriculare provizoriu permite folosirea mijlocului de transport doar pe teritoriul Republicii Moldova.

– din data de 28 aprilie 2014, cetăţenii Republicii Moldova, posesori ai paşapoartelor biometrice, beneficiază de regim liberalizat de vize cu statele membre ale UE/Schengen. Respectați cu stricteţe condiţiile de intrare în aceste state, pentru a nu face cale întoarsă la frontieră. (http://www.border.gov.md/…novisa; http://www.border.gov.md/…visaeu)

– Dacă apar întrebări adiționale cu privire la traversarea frontierei de stat, participanții la traficul transfrontalier pot contactata ofițerii de la Linia Verde 022 259 717, care este disponibil 24/24.

– Venim cu solicitarea către călători să tranziteze toate punctele de trecere existente la graniţă, pentru a nu suprasolicita doar unele dintre ele și pentru a evita formarea cozilor. În ajutor este pusă la dispozitia fiecărui călător cu aces la internet aplicația ”TRAFIC ONLINE” de pe pagina oficială a Poliției de Frontieră, care prezintă media timpilor de aşteptare în punctele de trecere a frontierei cu statut rutier.

– Ajunși în punctele de trecere, dar și la frontieră, să manifestați înțelegere, răbdare și disciplină, ținând cont de regulile de aflare și traversare a frontierei de stat.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Social

Percheziții la ASEM. Nouă persoane, printre care 6 profesori şi 3 intermediari, au fost reținute//FOTO

Publicat

pe

De către

Centrul Național Anticorupție împreună cu Procuratura Anticorupție au descins astăzi cu percheziții la sediul Academiei de Studii Economice. Aceasta după ce aceștia au deconspirat afacerea unei rețele de corupție, formate din zeci de persoane, între care lectori ai Academiei de Studii Economice din Moldova și mai mulți intermediari din afara instituției de învățământ.

Schema, deconspirată de CNA și procurorii anticorupție în urma unor informații, obținute din interiorul instituției vizate, dar şi din alte surse, includea examene de promovare contra-cost, teze anuale și de licență, dar și note pentru practica de producție.

Astfel, în cadrul anchetei au fost documentaţi mai mulţi membri ai reţelei, au fost prelevate probe audio şi video, în urma cărora s-a reușit acumularea unui amplu material probator care vine să confirme informația preliminară.

Pe parcursul documentării, s-a constatat că afacerea de corupție funcționa nestingherit chiar în fața instituției, acolo unde au fost monitorizați cei care formau una dintre principalele verigi a afacerii – mijlocitorii. Aceștia erau responsabili de identificarea unor studenți cu probleme de reușită sau restanțieri, cărora le ofereau ajutor pentru susținerea cu succes a oricărui tip de examen.

Ulterior, contra unor sume de bani, care variau în funcție de complexitatea serviciului, intermediarii mergeau la persoane publice din cadrul ASEM, în principal profesori, și le ofereau o parte din mijloacele financiare primite pentru soluționarea examenelor, o altă parte din bani păstrând-o pentru serviciile de intermediere.

Pe parcursul acțiunilor de anchetă, s-a stabilit că pentru un examen, membrul grupului primea de la student până la 1 000 de lei, nota pentru practica de producție costa între 1000 și 1500 de lei, iar cea mai scumpă era aranjarea susținerii tezei de licență sau masteratul – între 400 si 550 de euro.

În consecință, studenții erau evaluați de către profesori fictiv, în mare parte fără prezența fizică la examene.

Deși cauza se află la faza inițială de documentare, până la această etapă au fost identificați în jur de 60 de profesori și alte persoane publice din cadrul ASEM, față de care sunt suspiciuni rezonabile că ar fi implicate în afacerea cu examene. Acestea au fost documentate în timpul în care purtau discuții telefonice şi aveau întâlniri cu alți membri ai rețelei, primind de la aceștia bani, acte, borderouri și făcând schimb de alte documente pentru realizarea planului infracțional.

Pe marginea faptelor depistate, procurorii au pornit mai multe cauze penale pentru corupere pasivă, activă și trafic de influență pe care le-au conexat într-o procedură comună.

În cadrul perchezițiilor de astăzi, au fost depistate liste cu numele unor studenți, sume impunătoare de bani, primite de la aceștia, numele profesorilor care au primit bani pentru organizarea susținerii examenelor, practicii de producție, de licență sau masterat. În urma acțiunilor, 9 persoane, printre care 6 profesori ai ASEM şi 3 intermediari, au fost reținute pentru 72 de ore.

Acțiunile întreprinse de organul de urmărire penală sunt la etapă incipientă, urmând să fie stabilit cercul întreg de persoane participante la comiterea infracțiunilor investigate, inclusiv cu cercetarea minuțioasă a actelor, ciornelor, dispozitivelor electronice în care sunt vizați angajații ASEM, precum și ai altor instituții de învățământ.

Conducerea Academiei de Studii Economice și-a exprimat disponibilitatea de a coopera cu ancheta pentru identificarea angajaților instituției, implicați în fraudarea examenelor.

Citește mai departe

Social

Stânga Nistrului a găzduit festivalul „Paromul cultural Rașcov – Vadul-Rașcov”

Publicat

pe

De către

Colective artistice și meșteșugari din 15 sate de pe ambele maluri, situate la poalele stâncilor nistrene, s-au întâlnit la Rașcov, stânga Nistrului. Festivalul „Paromul cultural Rașcov – Vadul-Rașcov” s-a desfășurat în casa de cultură, renovată cu sprijinul UE și al organizației Polish AID în cadrul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, realizat de PNUD.

Sărbătorile au căpătat o cu totul altă amploare pentru locuitorii satului Rașcov din stânga Nistrului, după ce casa de cultură din localitate a fost renovată. Uniunea Europeană a oferit peste 244 mii de euro pentru renovarea instituției, iar Ambasada Poloniei – 30 de mii de euro.

„E foarte important ca oamenii de pe ambele maluri ale râului Nistru să se poată întâlni în asemenea locații, să organizeze evenimente comune și astfel, să-și consolideze colaborarea”, a menționat Marco Gemmer, șef adjunct al secției proiecte și cooperare tehnică a Delegației UE în Republica Moldova.

Edificiul de peste 50 de ani găzduiește acum evenimente culturale de amploare, precum e festivalul „Paromul cultural Rașcov – Vadul-Rașcov”.

„Acum, satul Rașcov are posibilitatea să găzduiască evenimente de diferit format, iar faptul că aici se pot întâlni locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului bucură și mai mult”, a spus ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Bartłomiej Zdaniuk.

În cadrul Festivalului au fost organizate expoziții de fotografii și lucrări manuale confecționate de meșteșugari, dar și excursii la obiectivele turistice din Rașcov. Satul are mai multe atracții turistice: izvorul „Paniska Krîniţa”, stânca roșie și un cimitir evreiesc care are peste trei sute de ani. În sat funcţionează o biserică ortodoxă şi una catolică, construite în secolul al XVII-lea.

Tot aici s-au păstrat ruinele bisericii ortodoxe „Pocrovskaia”, care datează cu anul 1740, și ruinele unei sinagogi, construită în mijlocul secolului al XVIII-lea.

„Renovarea casei de cultură a adus un nou suflu în viața satului nostru. A fost decizia întregii comunități să cerem finanțare anume pentru acest obiect și cred că a fost o decizie înțeleaptă”, a subliniat primarul localității, Oleg Berșadschii.

„Festivalul a fost organizat pentru a consolida relațiile culturale, turistice și de prietenie între circa 15 sate de pe ambele maluri, situate la poalele stâncilor nistrene, începând cu Șoldănești și Camenca, până la Dubăsari”, a menționat Alina Ciobanu, coordonatoarea AO „Casa de acasă”.

Sâmbătă, 9 iunie, va avea loc al doilea festival cu același generic și aceleași activități în satul Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești. Evenimentele sunt organizate în cadrul proiectului „Comorile stâncilor nistrene”, realizat de AO „Casa de acasă” din comuna Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești, în parteneriat cu grupul de inițiativă din satul Rașcov, stânga Nistrului.

Acesta e unul din 30 de parteneriate, finanțate de UE prin intermediul programului de consolidare a încrederii, scopul cărora este de a spori relațiile de colaborare între cele două maluri ale râului Nistru.

 

Citește mai departe

Social

Ce reprezintă pentru Republica Moldova Chişinăul, oraşul câştigat în alegeri de Andrei Năstase

Publicat

pe

De către

Prin victoria avocatului Andrei Năstase contra socialistului prorus Ion Ceban în alegerile pentru primăria Chişinăului, formaţiunea proeuropeană Platforma Demnitate şi Adevăr a câştigat puterea în cel mai important oraş din Republica Moldova.

Chişinăul, unde este concentrată peste jumătate din economia ţării, un sfert din populaţie, mai mult de jumătate din salariaţi şi cea mai mare parte a pensionarilor, este o formidabilă platformă de lansare pentru orice partid care deţine controlul. Andrei Nastase a câştigat alegerile cu 52,6% din voturi, scrie zf.ro.

Produsul intern brut regional al regiunii Chişinău, de 71,5 miliarde de lei (3,6 miliarde euro), reprezintă  58% din PIB-ul total al Republicii Moldova, potrivit celor mai recente date, aferente anului 2015, ale biroului de statistică al Moldovei. Capitala este şi cea mai bogată regiune, cu un PIB per capita de 88.100 lei (4.440 euro), faţă de media naţională de 34.500 de lei.

Acţivităţile comerciale au cea mai mare contribuţie la economia regională, de 17%. Industria prelucrătoare  are un aport de 10%, activităţile financiare şi de asigurări de 9%, iar informaţiile şi comunicaţiile de 8,7%.

Municipiul Chişinău este lider în clasamentul raioanelor în funcţie de numărul de companii locale şi străine active acolo. În capitala Moldovei  activează peste 19.000 de companii cu capital străin şi circa 2.000 de companii moldoveneşti, arată un studiu din 2016 realizat de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova.

Datele biroului de statistică spun că în Chişinău sunt aproape 34.000 de întreprinderi raportoare, faţă de 52.320 la nivelul întregii ţări (cifre pentru anul 2016). Firmele din capitală realizează venituri din vânzări de 216,7 milioane lei. Veniturile din vânzări raportate la nivelul întregii economii sunt de 300,7 milioane de lei. Aceasta înseamnă că regiunea Chişinău contribuie cu peste 70% la veniturile din vânzări ale firmelor.

Chişinăul este oraşul din Moldova care oferă cea mai mare piaţă. Are o populaţie stabilă de 820.464 de locuitori (2017), ceea ce reprezintă 23% din totalul la nivel naţional. În ultimii ani se observă clar o tendinţă de creştere a acestei populaţii (809.563 de locuitori în 2015), în contrast cu ceea ce se întâmplă la nivelul întregii ţări.

Populaţia cu vârstă aptă de muncă a Chişinăului, de 563.129 de persoane, are o pondere de 24% în totalul naţional. Capitala Moldovei avea în 2016 un număr total de salariaţi de 347.478, faţă de 715.527 în întreaga ţară.

Cu aşa concentrare de forţă de muncă, nu este de mirare că Chişinăul oferă cele mai mari salarii.

Câştigul salarial mediu brut lunar în capitală este 5.951 lei (2016 – 300,4 euro), faţă de 4.998 cât este media ţării. Cele mai mari salarii medii sunt în administraţia publică – 7.688,5 lei, comparativ cu 6.180,3 lei la nivelul Republicii. Chişinăul este şi oraşul în care gospodăriile au cele mai mari venituri disponibile: 2.800,3 de lei lunar, în timp ce media ţării este de 2.060 lei lunar. Nouă din cele 85 de spitale din Republica Moldova sunt în Chişinău.

Tot acolo se găsesc 161 din cele 1.469 de şcoli pentru educaţie timpurie.

De asemenea, în Chişinău trăiesc 146.100 din cei 691.200 de pensionari ai Republicii Moldova. Chişinăul oferă şi jumătate din numărul de camere ale structurilor de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare din Moldova, de 7.854.

În aceste condiţii se poate spune că Chişinăul este oraşul dominant al ţării în ceea ce priveşte economia, angajatorii, administraţia publică, salariile, numărul de salariaţi, comerţul, cheltuielile gospodăriilor, pensionarii şi turismul, mai scrie zf.ro

Citește mai departe