La rubrica „Europa care ne inspiră”, realizată de suplimentul „Obiectiv European” în parteneriat cu portalul www.stiripozitive.eu, vă propunem să aflaţi care sunt cele zece lucruri din Olanda, ce ar putea inspira Moldova.
Bicicletele: De regulă, o familie olandeză are mai multe biciclete per membru, decât mașini! Acest mod de transport public este absolut firesc, iar copiii sunt învățați de mici să meargă pe bicicletă. Inițial, cei mai nostimi îmi păreau părinții pe biciclete sau businessmenii îmbrăcați la patru ace… Apropo, în Olanda, marii antreprenori au cabine de duș asigurate pentru angajații care se deplasează cu bicicleta, în caz că transpiră. În toată țara veți găsi infrastructura adecvată pentru a vă deplasa cu bicicleta, precum și diferite tipuri de biciclete: pentru oraș, pentru copii, pentru părinți, pentru persoane cu dizabilități, pentru persoane în vârstă etc.
Transportul public: Pe lângă bicicletă, olandezii circulă cu autobuze, tramvaie, metro și trenuri, fiecare fiind foarte bine pus la punct. Cel mai mult apreciez organizarea pasagerilor: cei care coboară utilizează ușile din spate, cei care urcă – ușa din față; reușesc să urce și să achite călătoria toți și autobuzul reușește să ajungă în timp util. Și metoda de plată dezvoltată recent este foarte bine gândită și cred că este aproape unică în lume: alături de cash, fiecare cetățean are un card unic pentru toate tipurile de transport public, care poate fi utilizat în toată țara.
Incluziunea socială: Integrarea persoanelor cu dizabilități în societate începe de la lucruri simple – toate clădirile sunt prevăzute cu acces și wc-uri pentru aceste persoane. Infrastructura orașelor și comunelor, cea a transportului public au fost dezvoltate, ținându-se cont prioritar de nevoile acestor cetățeni. Nemaivorbind de faptul că ei sunt cuprinşi în câmpul muncii și sunt membri activi ai societății.
Un popor primitor: Am auzit nu o dată că olandezii sunt reci și nu leagă prea ușor noi prietenii. După cinci ani de trai în Olanda, pot să spun însă că totul depinde de experiențele proprii și de deschiderea celor veniți. În blocul în care locuim suntem singura familie de imigranți, iar vecinii ne-au primit călduros, ne-au expediat cărți poștale cu „bine ați venit” și ne-au lăsat broșuri despre remodelarea apartamentului când făceam reparație… Sunt niște oameni extraordinari și pur și simplu frumoși.
Un popor competitiv: Olandezul de rând vorbește la perfecție, alături de limba maternă, cel puțin două-trei limbi. De regulă, sunt limbile țărilor vecine, germana și franceza, precum și engleză. De asemenea, ei vorbesc și dialectul local. Într-o discuție cu vecinii noștri, pensionari în vârstă de 75 de ani, am întrebat cum e posibil așa ceva. Răspunsul a fost pe cât de simplu, pe atât de pragmatic: suntem o țară mică și, pentru că vroiam să fim competitivi și să putem concura cu țările vecine, am înțeles că unul dintre instrumente este cunoașterea limbilor.
Managementul apelor: O jumătate din Regatul Țărilor de Jos se află mai jos de nivelul mării, dar nu se scufundă. Dunele de nisip natural, digurile, barajele și alte instrumente s-au născut în baza unei experiențe de vreo 800 de ani de „îmblânzire” a apelor, răstimp în care Olanda a fost invadată de ape ce au distrus orașe și au luat vieți umane. Astăzi olandezii sunt top-manageri în ceea ce privește managementul apelor la nivel mondial, au transformat problema în soluție și oferă consultanță în domeniu țărilor ce se confruntă cu probleme similare: SUA, Italia, Marea Britanie.
Delegarea votului: Olanda demonstrează o prezență înaltă la vot comparativ cu alte state membre ale UE sau cu Moldova – de circa 80% la alegerile parlamentare, bunăoară. Cireașa de pe tort este delegarea votului. În cazul în care alegerile te-au prins în vacanță sau în deplasare, ți se oferă un card prin care îți poți delega votul. Trebuie doar să treci pe acel card informația despre tine, să indici pentru cine votezi și pe cine delegi, și să anexezi copia actului de identitate. Pentru mine, aceasta este dovada unui grad înalt de încredere în relația cetățean-stat.
Un popor mărinimos: Cred că fiecare olandez donează pentru cel puțin o cauză: combaterea cancerului, a consecințelor create de dezastrele naturale sau pentru susținerea bătrânilor. Cetățeanul are pârghiile necesare pentru a verifica modul în care sunt cheltuiți banii donați, la fel cum pentru statul olandez sau instituția care a colectat banii este absolut firesc să raporteze cum a cheltuit acești bani.
Exportatorii mondiali de roșii: Știrea că Olanda a depășit Mexicul și a devenit cel mai mare exportator mondial de roșii m-a surprins enorm. De unde?! Am aflat că, acum mulți ani, acest sector agricol a fost revizuit și a dezvoltat noi tipuri de roșii, precum și noi forme de creștere a lor. În plus, un sfert din totalul de roșii exportat din Olanda este așa-numitul re-export. La fel se întâmplă cu florile, o mare parte din care, de facto, provin din alte țări, precum cele din Africa.
O abordare inedită în sistemul universitar: Problem-based learning sau PBL ilustrează caracterul inovator al Universității din Maastricht – singura în care se aplică acest sistem eficient și de succes, care a fost și elementul principal la fondarea acesteia. PBL are două componente-cheie: Centrarea educației pe student (studenții sunt personal responsabili pentru educația lor) și Un lector abordabil (relația dintre lector și student nu este una ierarhică, verticală, ci una orizontală).
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
