Primăvara e tocmai momentul potrivit de a cunoaşte mai bine locurile frumoase ale spaţiului dintre Prut şi Nistru. Portalul moldova.org vine cu un top al destinaţiilor de primăvară, locuri mai puţin promovate, unele chiar neîntâlnite în cataloagele de turism.
Prima destinaţie din top e Văleni, Cahul. Aici, soarele răsare de după fenomenalele Coline de Aur, un impresionant Monument al Naturii. Soarele asfinte pe Prut, dar şi pe unul din cele mai mari lacuri din Republica Moldova – Beleu, inima Rezervaţiei Naturale „Prutul de Jos”. Oricine ajunge în satul de pe malul Prutului o caută pe „bunica ce bate toba”. La Văleni sunt trei muzee – al satului, al pâinii şi Muzeul „Gheorghe Vodă”.
Pe poziţia a doua a destinaţiilor de primăvară este Palanca, raionul Călăraşi. Aici este una din cele mai vechi biserici de lemn din Basarabia (ridicată pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea). Lângă vechiul sfânt locaş se află un loc de poveste, un loc ce cheamă tot mai multă lume să vină la Palanca, un loc cu o denumire destul de provocatoare – „Casa Părintească”.
Locul bronzului e ocupat de Feteşti, Edineţ. Stâncile, poienele şi râul dragostei (Draghişte) – adevărate peisaje de poveste. Este impresionant să admiri cum sute de căsuţe stau tupilate la poale de stânci milenare. Şi toate în „mica Elveţie” a Moldovei. Aici stă ca o cetate Stânca Bunicului, înaltă de 90 de metri. La Cheile Draghiştei de la Feteşti, bunăoară, săpate între 2 masive de recife badeniene, cu o vechime de circa 15 milioane de ani, se găsesc colonii de corali şi grote pleistocene – parte a primei epoci din istoria omenirii. Sunt şi alte înălţimi de cucerit. Pe partea dreaptă a Draghiştei avem cea mai înaltă altitudine – aproape 250 m deasupra nivelului mării, iar pe partea stângă a râului – Stânca Rediului are 230 m.
Pe poziţia a patra în topul destinaţiilor de primăvara este Horodişte, Râşcani. Chiar la intrare în sat stă de veghe o imensă cruce de fier. „Braţele” crucii îţi îndreaptă privirea spre două porţi de rezistenţă – Ţiglăul şi Holmul, stânci încărcate de istorie. Pietrele străvechi, precum o salbă de mărgele, înconjoară satul, iar Ciuhurul sau Cihorul, cum îi mai spun localnicii, şerpuieşte pe alături. Potrivit unor date, Horodişte există de prin secolul al XIII-lea. Alte surse menţionează secolul al XVII-lea (anul 1651). Cu toate astea, săpăturile areologice au arătat că pe aici au locuit oameni încă în epoca pietrei.
Locul cinci în topul moldova.org îl ocupă Duruitoarea Veche, Râşcani. Aici, pe râuleţul Duruita, un afluent al Ciuhurului, se află un Monument geologic şi arheologic. În urma săpăturilor aici au fost găsite mostre fosile din perioada glaciară şi vestigii ale culturii preistorice. La Duruitoarea Veche, ziua, din vechea grotă, Prutul se vede ca o oglindă, iar lumina soarelui se simte în asediu. Tot de sus, de pe frumoasa stâncă se vede cum se întâlnesc Prutul cu Ciuhurul. La 1848, la Duruitoarea Veche este zidită o biserică nouă de piatră, în formă de cruce, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.
Locul şase revine unei localităţi de la Nordul Moldovei – Călărăşeuca, Ocniţa. Aici e una din cele mai frumoase mănăstiri basarabene – „Adormirea Maicii Domnului”. Este impresionantă arhitectura mănăstirii de pe malul Nistrului, dar atrag aici icoanele făcătoare de minuni şi izvoarele cu apă tămăduitoare. Cei care ajung la Mănăstire pot admira priveliştile Rezervaţiei peisagistice „Călărăşeuca”, aflată în preajma sfântului locaş. Aici sunt o mulţime de peşteri şi grote în care trăiesc lilieci şi vulturi. Totodată, cresc mai multe specii de plante rare.
Pe şapte este Vadul-Raşcov din raionul Şoldăneşti, care trebuie vizitată cel puţin din trei motive – e baştina poetului Dumitru Matcovschi, se află cel mai mare cimitir evreiesc din Europa de Sud-Est şi o clopotniţă veche. Localitatea e situată într-un cadru pitoresc pe malul Nistrului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial nemţii au incendiat cartierul evreiesc din lemn. Tot atunci a ars şi biserica din lemn, ridicată la 1787. O cruce de piatră aminteşte de locul unde s-a aflat aceasta. A rămas doar Clopotniţa din piatră – un simbol al localităţii. De altfel, biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” are o istorie de un secol şi nu a fost închisă în perioada sovietică. Pe malul bătrânului Nistru se află casa părintească a poetului Dumitru Matcovschi.
Locul opt revine altei localităţi de pe malul Nistrului – Molovata, Dubăsari. Aici, la Molovata, Nistrul are o lăţime de peste un kilometri, o distanţă măricică şi mai rar întâlnită. Satul de pe malul lui – Molovata – la fel are o mulţime de locuri frumoase, pline de legendă, care ar fi păcat să rămână neştiute şi de alţii. Cu certitudine, cei care ar veni aici şi-ar încărca bateriile, dar şi sufletul ar fi încântat de priveliştile deosebite. Temerarii vor escalada stâncile, curioşii pot „cerceta” peştera din preajma satului, iar romanticii îşi vor alina dorurile lângă un bătrân izvor, unde pe timpuri gospodinele satului ghileau covoarele şi ţolurile.
Poziţia a noua e ocupată de locul cunoscut drept „Suta de movile”. Acestea se află între satele Branişte (Râşcani) şi Cobani (Glodeni). Despre faimoasele movile a scris chiar şi Dimitrie Cantemir, iar scriitorul polonez Jozef Ignacy Kraszewsky a afirmat în una din lucrările sale că „Suta de Movile” este o necropolă a regilor sciţi. Locul apare indicat şi pe Harta lui Bauer din 1772. Movilele sunt încărcate de frumuseţe, dar şi de multe mistere şi legende. Apariţia acestora e datorată fenomenelor naturale, mai mult fiind vorba de alunecări de teren, susţin unii. Alţii afirmă că acestea au fost ridicate în timpul unei bătălii cu turcii. Există opinii că acestea ar avea origine glaciară.
Ultimul loc în topul moldova.org revine satului Donici, Orhei. Aici, este casa în care s-a născut cel numit de Eminescu – „cuib de înţelepciune”. Din 1976, este inaugurată Casa-muzeu Alexandru Donici. În apropiere de casă este şi biserica familiei Donici, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită de părinţii scriitorului – Dimitrie şi Elena. Alături de sfântul locaş este clopotniţa cu cavoul familiei Donici. Aici au fost înmormântaţi – părinţii, fratele Andrei şi soţia acestuia Anastasia, precum şi feciorul lor Nicu.
Potrivit specialiştilor, biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la Donici, este o copie, doar că la o scară mai mică, a uneia dintre catedralele importante ale Sankt-Peterburgului, arhitectura căreia aparţine lui Francesco Bartolomeo Rastrelli. Tot aici, la Donici, se află şi izvorul „Stanca”, amenajat de părinţii fabulistului.
