Connect with us
"
"

Justiție

Un avocat din Chişinău, deferit justiţiei. A pretins 14 500 euro de la un bărbat pentru a influenţa decizia unor magistraţi

Publicat

pe

PE SCURT

Procurorii anticorupție au transmis spre examinare instanței de judecată cauza penală în privința unui avocat din capitală, învinuit de trafic de influență.

Potrivit materialelor cauzei penale, în perioada lunii octombrie a anului 2018, avocatul a pretins și primit 8 000 de euro de la un cetăţean, susţinând că are influenţă asupra unor magistrați ai Curții de Apel Chișinău şi că îi poate determina să adopte o decizie favorabilă în privinţa unui condamnat.

PE SCURT

Astfel, judecătorii de la Curtea de Apel urmau să dispună transferul persoanei, condamnate de un stat străin, pentru continuarea executării pedepsei în instituțiile penitenciare din Republica Moldova cu recalificarea acțiunilor condamnatului.

După ce a primit întreaga sumă, avocatul a mai pretins şi primit 5 000 de euro sub pretextul că cele 8 000 de euro nu ar fi fost suficiente.

Deşi avocatul primise deja 13 000 de euro – bani destinaţi pentru influenţarea magistraţilor de la Apel – Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a respins recursul, eşuând planurile avocatului.

Reieşind din circumstanţele noi, avocatul a mai pretins suplimentar 1 500 de euro. De data aceasta, învinuitul susţinea că are influenţă asupra magistraților din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, şi că îi poate convinge să aplice amnisitia în privința condamnatului.

Avocatul a fost reținut în flagrant la 13 februarie, imediat după ce a primit ultima sumă de bani. Acesta este învinuit de trafic de influenţă, vină pe care și-a recunoscut-o integral.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Justiție

Am discutat cu Bușra Zeynep Șen, profesoara de origine turcă a cărei extrădare a fost refuzată de autoritățile române

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Extrădarea profesoarei de origine turcă din București, cerută de autoritățile regimului Erdogan, a fost respinsă. „Din studierea mandatului apreciez ca extrădarea este ceruta din motive politice și sociale ceea ce încalcă drepturile omului. Parchetul solicita respingerea cererii de extrădare”, a declarat procurorul.

În acest sens, Moldova.org a discutat cu Bușra Zeynep Șen despre experiența prin care a trecut, acuzațiile care îi sunt aduse de guvernul turc, care sunt planurile ei, situația în care se află tatăl ei, dar și justiția din cele două țări de pe malul Prutului.

PE LUNG

Bușra Zeynep Șen, profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București, a fost reținută de polițiști, ieri dimineață, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile regimului Erdogan, a anunțat instituția de învățământ într-un comunicat remis G4Media.ro.

Avocata Bușrei Zeynep Șen a explicat, ieri pentru presa română, că aceasta era acuzată că ar fi parte dintr-o grupare teroristă, la data de 28 martie 2018, perioadă în care ea deja era angajată ca profesoară la București. Mai mult decât atât, cetățeana turcă a fost judecată în absența ei, în Turcia. „Nu a știut, nu a fost citată”, a mai explicat avocata. În același timp, despre judecata din primăvara anului trecut, Bușra Zeynep Șen a aflat abia ieri.

În cadrul judecății de ieri, Bușra a i-a povestit judecătorului că sunt două motive pentru care nu dorește să fie predată autorităților din Turcia:

  1. „Judecata din Turcia nu este legală. Totodată, în cazul în care voi fi predată, voi fi pur și simplu închisă fără a fi adusă în fața unui judecător.”
  2. „Mi-e teamă că nu voi fi tratată bine, fiind posibil chiar să fiu supusă unor acte de tortură. Nu îmi vor fi respectate drepturile fundamentale.”

Procurorul nu a formulat întrebări, iar judecătorul a spus că a văzut din acte că este profesoară și ce face în România. Într-un final, procurorul a decis să respingă cererea de extrădare. „Din studierea mandatului apreciez ca extrădarea este ceruta din motive politice și sociale ceea ce încalcă drepturile omului. Parchetul solicita respingerea cererii de extrădare”, a explicat acesta.

Contactată de Moldova.org, Bușra Zeynep Șen a declarat că după toate câte a făcut guvernul turc, toți sunt cu ochii în patru. Totuși, femeia nu s-a gândit vreodată că autoritățile turcești vor trece prin aceste procese doar pentru ea. „Sunt doar o persoană de 24 de ani, am locuit în Turcia doar patru ani, când am studiat la universitate. Ce aș fi putut eu face încât ei să depună atâtea eforturi ca să mă aducă înapoi?”, se întreabă femeia.

Decizia tribunalului de la București nu a uimit-o pe Bușra. Totuși ea ne-a recunoscut că îi era frică să nu fie exact invers. „Nu știi niciodată ce ți se poate întâmpla când ești cetățean turc.” Tânăra spune că singurul sentiment pe care l-a avut după pronunțarea sentinței a fost ușurarea.

„Fericirea și liniștea au venit mai târziu.”

Bușra Zeynep Șen consideră că nu este nicio logică în aceste persecutări și felul în care ele sunt implementate în diferite țări. „În cazul tatălui meu, am urmărit Moldova aplicând legea. În cazul meu, am simțit justiția. Asta, însă, nu s-a întâmplat în Moldova și în cazul profesorilor răpiți, cărora li s-au adus aceleași acuzații lipsite de sens. Cred că este foarte important ca oamenii să fie conștienți de situație și de consecințe. Astfel, autoritățile vor fi mai atente și mai sensibile la opinia publică, pe lângă consecințele legale”, a declarat Bușra.

Amintim că Bușra Zeynep Șen este fiica fostului director general al Liceului Teoretic „Orizont”, de la Chișinău, Turgay Şen. Tot în martie 2018, acesta a fost reținut pe Aeroportul Chișinău, apoi audiat timp de 7 ore la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Ulterior Turgay Șen a primit și interdicția de părăsi țara pentru o perioadă. Atunci directorul liceului Orizont declarase că dosarul penal în care acesta are statut de bănuit a fost intentat în noiembrie 2017, pe motive de „finanțare a terorismului”. Turgay Șen presupune că dosarul a fost deschis la indicația conducătorilor din R. Moldova, în interesul conducerii autoritare din Turcia, ca răspuns la finanțarea reparației în sumă de peste 10 milioane de euro a clădirii Președinției R. Moldova, asigurată în totalitate de Guvernul Turciei.

Bușra Zeynep Șen ne-a spus că tatăl ei nu mai locuiește în Republica Moldova. Acum câteva săptămâni, acesta a vizitat-o în România. Mama Bușrei încă mai este îngrijorată că istoria s-ar putea repeta.

Cât despre planurile sale de viitor, femeia ne-a spus că nu planifică să se mute în altă țară, mai ales că a solicitat azil în România și vrea să ducă la bun sfârșit acest proces. „Voi discuta cu avocata mea pentru a lua o decizie definitivă.” Întrebată dacă se simte în siguranță să călătorească, ea ne-a recunoscut că nu s-a simțit niciodată în siguranță în timpul călătoriilor și că acest sentiment s-ar putea să crească.

Mai multe detalii, citește aici.

Merită menționat, că cererea de extrădare a Bușrei a fost a doua venită și respinsă din Turcia în România. În decembrie 2018, un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea autorităților turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicația Zaman România. Cererile de extrădare în cele două cazuri au la bază acuzația de colaborare cu gruparea lui Fetullah Gulen, acuzată că ar fi organizat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.

Citește mai departe

Justiție

Cum a fost favorizat Ilan Șor de justiția din Moldova?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ilan Șor, fostul primar al orașului Orhei, deputat și personaj cheie implicat în furtul miliardului, s-a bucurat de o atitudine blândă din partea justiției din Moldova. La această concluzie au ajuns autorii raportului de monitorizare a justiției selective în cazul dosarelor penale.

Experții au examinat 14 dosare penale de rezonanță. Însă, parcursul dosarului pe numele lui Șor a fost comparat cu cele ale lui Vlad Filat, Chiril Lucinschi, precum și a lui Veaceslav Platon. Toate cele patru dosare se referă, potrivit procurorilor, la așa-numitul caz al „furtului miliardului”.

PE LUNG

Analiza comportamentului procurorilor și judecătorilor în cele patru dosare trădează o atitudine privilegiată manifestată de organul de anchetă și instanță în cazul lui Ilan Șor, considerat afiliat guvernării PDM, susțin experții. Potrivit lor, unul dintre aspectele care determină justiția selectivă în acest caz este arestul preventiv și condițiile de detenție provizorie. Ilan Șor s-a aflat într-un loc de detenție preventivă timp de 42 de zile, fiind deținut în izolatorul CNA, unde condițiile de detenție provizorie sunt bune. De asemenea, Șor s-a aflat timp de 11 luni în arest la domiciliu și 25 de luni a avut interdicție de părăsire a țării. Cu toate acestea, el a avut mai multe călătorii în străinătate, în vacanță, dar și o deplasare la Strasbourg, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni, în octombrie 2017. Vlad Filat a fost cercetat penal în stare de detenție, în Penitenciarul nr. 13. Veaceslav Platon se află în detenție de pe 25 iulie 2016, din momentul în care a fost reținut de oamenii legii de la Kiev și extrădat celor de la Chișinău. La fel ca Vlad Filat, Veaceslav Platon a fost ținut în arest în Penitenciarul nr. 13, unde a rămas să își ispășească pedeapsa după condamnare. Chiril Lucinschi s-a aflat în arest la domiciliu timp de 10 luni, după care a fost plasat sub control judiciar.

„Șor se deosebește de ceilalți. Abordarea preferențială a lui nu poate fi negată de nimeni din societate. Deși era din alt partid, oricum se observa că era loial și se bucura de susținerea neafișată a fostei guvernări. Deși a furat cei mai mulți bani, acesta a fost cercetat în libertate și nu i-a fost confiscată averea”, susține Cristina Țărnă, fosta șefă-adjunctă a Centrului Național Anticorupție, care s-a ocupat de monitorizarea justiției. 

Dacă în cazul lui Vlad Filat, organele de drept s-au grăbit să anunțe sentința, în cazul lui Șor se observă o tergiversare evidentă. La trei ani de la transmiterea dosarului lui Ilan Șor în judecată, în privința acestuia nu există o decizie definitivă a instanței. 

Mai mult, în timp ce era în stare de arest, Șor și-a înregistrat un partid. Ceea ce i-a permis să obțină revocarea măsurii preventive a arestului, datorită principiului general din dreptul electoral că niciun concurent electoral nu poate fi supus măsurilor preventive care îl împiedică să participe efectiv în campania electorală. „Astfel, situația juridică precară a unui subiect suficient de bogat a lansat pe scena politică un nou partid cu rădăcini penale”, remarcă autorii raportuluiJudecătorii au fost mai înțelegători în cazul lui Șor când acesta a cerut amânarea ședințelor de judecată în timpul campaniei electorale. Asta în timp ce aceeași solicitare venită din partea lui Dorin Chirtoacă a fost respinsă.

În dosarul lui Ilan Șor, Curtea de Apel Cahul a acceptat solicitarea apărării de efectuare a unei expertize economico-financiare. În cauza lui Chiril Lucinschi, judecătorii au respins o solicitare similară. O altă excepție făcută în favoarea lui Ilan Șor a fost transferarea dosarului acestuia la Curtea de Apel Cahul, acolo unde accesul presei la ședințele de judecată este mai complicat din cauza distanței mari de la Capitală. Transferul l-a avantajat pe Ilan Șor. Cu toate acestea, după schimbarea guvernării, Șor a cerut recuzarea tuturor judecătorilor de la Cahul, motivând că nu are încredere în ei. 

Instanța de fond nu a aplicat sechestru pe bunurile lui Ilan Șor, ca măsură de asigurare, așa cum a făcut-o în cazul celorlalte trei cauze penale instrumentate în legătură cu frauda bancară: Vlad Filat, Chiril Lucinschi, Veaceslav Platon. 

Totodată, deși Ilan Șor și Veaceslav Platon au fost învinuiți de procurori de comiterea acelorași fapte – escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Pentru Șor, care ar fi spălat cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, acuzarea a solicitat închisoare pe termen de 19 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. În cazul lui Platon, deși suma invocată e de circa şase ori mai mică (800 de milioane de lei), pedeapsa cerută de procurori a fost ceva mai mare – 23 de ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. Într-un final, Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Învinuirea primarului de la Orhei, de cealaltă parte, a suferit schimbări pe parcurs, iar Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.

Menționăm că, după alegerile parlamentare din acest an, Ilan Șor a fost ales deputat în noul Legislativ. Însă, după ce noua alianță dintre socialiști și deputații Blocului ACUM a numit conducerea Parlamentului și a investit executivul în frunte cu Maia Sandu, debarcând astfel democrații de la guvernare, Șor a fugit din Republica Moldova. Ulterior, procuratura a anunțat că acesta „a traversat în mod ilegal frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră”, iar Curtea de Apel Cahul a emis un mandat de arest pe numele lui și l-a anunțat în căutare.

Citește mai departe

Justiție

Metodă nouă de alegere a Procurorului General în Moldova. Cum fac alții?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Rezultatele concursului pentru selectarea candidaţilor la funcţia de procuror general vor fi anulate. Despre aceasta anunțat astăzi ministra Justiției, Olesea Stamate. Aceasta după ce, potrivit ei, un membru al Comisiei de selectare a candidaților a oferit un punctaj disproporționat candidaților, ceea ce a afectat și rezultatele concursului.

Imediat după anunțul ministrei, fracțiunea PSRM a solicitat „demisia de urgență” a Olesei Stamate, declarând că ea trebuie să facă gestul de onoare și să demisioneze, „cu scuze publice adresate cetățenilor pentru modul în care le-a înșelat așteptările”. La scurt timp după declarația deputaților socialiști, Guvernul s-a întrunit într-o ședință unde a aprobat, prin angajarea răspunderii, modificări la Legea procuraturii potrivit cărora, candidații la funcția de procuror general vor fi selectați de premierul țării. Astfel, Maia Sandu va selecta cel puțin doi candidați pentru această funcție și va transmite lista către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

PE LUNG

Ministra Justiției:  Voi emite un ordin privind anularea rezultatele concursului

Olesea Stamate a precizat în cadrul unui briefing de presă că nu va prezenta cei patru candidați selectați la funcția de procuror general către Consiliul Superior al Procurorilor și va emite un ordin privind anularea rezultatele concursului.

Stamate a anunțat că, după ce patru finaliști au ajuns în lista scurtă pentru funcția de procuror general, comisia a primit informații suplimentare despre unii candidați.

„Ne-a luat timp să le analizăm informația. Am concluzionat că aceasta nu poate influența rezultatele concursului, o parte din informație nu era veridică. Totuși, analiza pe care am făcut-o personal din funcția de ministru al Justiției nu-mi permite să concluzionez că acest concurs întrunește toate condițiile. Consider că rezultatele au fost afectate. Consider că rezultatele acestui concurs au fost afectate de două vicii esențiale: obiectivitatea și asigurarea integrității candidaților ”.

Potrivit ei, după analizarea punctajelor cumulative, s-a constatat că un membru al comisiei a apreciat în mod vădit disproporțional unii candidați în raport cu aprecierea oferită de ceilalți membri ai comisiei. „Acest fapt a distorsionat punctajul final, influențând rezultatul concursului”, a declarat Stamate.

Ministra Stamate a prezentat un tabel cu punctajul total pe care l-au primit cei 16 candidați din partea membrilor comisiei. Tabelul  a inclus notele date de doar patru membri ai comisiei care și-au dat acordul pentru publicarea rezultatelor. În tabel lipsește numele a doi membri ai comisiei.

„Observați că au fost disproporțional evaluați anumiți candidați. Nu zic, este la intima convingere a fiecărui membru al comisiei să evalueze candidații, însă dacă comparăm cu punctajul oferit pentru acești candidați de toți ceilalți membri ai comisiei, veți observa o eventuală trucare a acestei evaluări. Și, respectiv, o supraapreciere a altor candidați, comparativ cu aprecierea oferită de ceilalți membri ai comisie”, a precizat Stamate.

Ea a menționat că dacă nu ar fi fost votul membrului respectiv al Comisiei, Ștefan Gligor ar fi obținut mai multe puncte decât Veaceslav Soltan și ar fi fost unul din cei patru candidați desemnați pentru funcția de procuror general.

Ministra Justiției nu a precizat care vor fi următoarele acţiuni ce vor fi întreprinse pentru alegerea unui nou procuror general.

Socialiștii cer demisia ministrei Stamate

La rândul său,  PSRM a declarat că după mai multe momente confuze generate de modul în care ministra Justiției a gestionat acest concurs, „avem parte de un final comico-tragic, care aduce cu sine cel mai mare eșec al actualei guvernări”.

„Avem așadar indiciile unei incompetențe clare și a unei situații care riscă să compromită grav dorința reala de reformă a majorității parlamentare. În aceste condiții, PSRM așteaptă demisia ministrului Olesea Stamate și desemnarea de urgentă de către Blocul ACUM a unui persoane competente în această funcție, care să fie capabilă să facă o reformă reală a justiției”, se arată în declarația fracțiunii PSRM.

Mai mult, socialiștii au menționat că trebuie de acceptat acest eșec neașteptat înregistrat în domeniul reformării justiției, iar „Guvernul să și-l asume și să învețe lecțiile care trebuie învățate, „iar majoritatea parlamentară să ia deciziile care se impun pentru a spălă această rușine de pe activitatea guvernării”.

Modificare: Prim-ministra Maia Sandu va face preselecția candidaților la funcția de procuror general

Tot astăzi, Guvernul a aprobat, prin angajarea răspunderii, modificări la Legea Procuraturii ,potrivit cărora, candidații la funcția de procuror general vor fi selectați de premier. Astfel, primul-ministra va preselecta cel puțin doi candidați pentru această funcție și va transmite lista către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

„Reforma justiției nu e un moft al meu, e o un drept al oamenilor”, a declarat Sandu în debutul ședinței.

Maia Sandu a spus că, din păcate, procesul de evaluare a candidaților pentru funcția de procuror general a fost viciat și că probele au fost prezentate.

„ Noi am optat pentru o comisie independentă și pluralism de opinii, dar într-un final responsabilitatea pentru acest proces ne aparține. Trebuie să ne asumăm această schimbare radicală. Propun includerea în agendă un proiect care ne oferă soluția. E o modificare a Legii Procuraturii”, a declarat prim-ministra.

Astfel, potrivit modificărilor, prim-ministrul va fi acel care va înainta lista scurtă de candidați la funcția de procuror general către CSP, iar la determinarea listei scurte trebuie să se țină scurt de abilitățile profesionale și integritate.

Cum se numește procurorul general în alte țări ale lumii?

Trebuie de menționat că în majoritatea țărilor lumii desemnarea procurorului general este în general o decizie politică asumată fie de șeful statului, fie de Parlament sau Guvern, în funcție de regimul de guvernare. De exemplu, în Marea Britanie procurorul general este un funcționar politic cu obligațiuni juridice.

Practica de numire a procurorului general de către Guvern este o practică obișnuită în țări cum ar fi Suedia, Franța sau Austria.

De exemplu, în Suedia, procurorul general și procurorul general adjunct sunt numiți de Guvern. În Norvegia, procurorii sunt numiți de Guvern și pot fi înlăturați numai prin ordonanță judecătorească. În Japonia, procurorul suprem (general) este numit și înlăturat printr-o decizie a Cabinetului de Miniștri, care este aprobată de împărat. În Franța, procurorii generali în Curtea de casație sunt numiți de Consiliul de Miniștri, însă ședința guvernului unde se iau astfel de decizii are loc sub conducerea șefului statului). În Austria, procurorii sunt numiți de ministrul Justiției, în numele președintelui țării.

În Portugalia, procurorul general este numit și revocat de către președintele Republicii, la propunerea Guvernului. În Danemarca, numirea procurorului general („avocatul regal”), precum și funcțiile de procuror șef, se face de de către rege la propunerea ministrului Justiției.

Totuși, cea mai frecventă practică este cea de numire a procurorului general de către șeful statului, independent sau cu participarea Parlamentului. În Rusia candidatul este desemnat de președinte, iar Duma de Stat urmează să-l aprobe sau să-l respingă în termen de 30 de zile. În Mongolia, procurorul general și adjuncții săi sunt numiți pentru un mandat de șase ani de către președinte, în comun de acord cu Parlament. În mod similar, în Albania, procurorul general este numit de președintele Republicii cu acordul Legislativului. În conformitate cu Constituția Mexicului, procurorul general este numit de președintele Republicii cu acordul Senatului.

Procurorul general al Braziliei este numit de președintele republicii, pentru o perioadă de de doi ani, după ce candidatura a fost aprobată de majoritatea absolută a Senatului. În același timp, scoaterea din funcție a procurorului general, la inițiativa președintelui  necesită o decizie prealabilă a majorității absolute a Senatului federal.

Practica aprobării funcției de procuror general de către Parlament este, de asemenea, destul de frecventă. În conformitate cu Constituția Ungariei, procurorul general este ales de Parlament la propunerea președintelui țării. În Macedonia, procurorul este numit de Parlament pentru un mandat de șase ani, iar pentru revocarea acestuia fiind necesară o decizie a deputaților.

Foto: ZdG

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

EcologieO oră în urmă

Ce i-a făcut pe 500 mii de oameni din întreaga lume să renunțe la carne

PE SCURT Organizația neguvernamentală Veganuary încearcă să convingă din ce în ce mai mulți oameni să renunțe la carne în...

Social18 ore în urmă

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

PE SCURT Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a...

Economie23 de ore în urmă

Cât costă să naști în Moldova

PE SCURT De la 1 ianuarie 2020, indemnizația unică la naștere a fost majorată până la 8 299 de lei,...

Politică2 zile în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

Economie2 zile în urmă

Moldova Agroindbank relansează Campania dedicată producătorilor agricoli ”Primăvara 2020”

Primăvara bate la ușă, iar gospodarii adevărați își fac deja planuri pentru noul an agricol. Moldova Agroindbank este și în...

Politică2 zile în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Externe2 zile în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Politică3 zile în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

Justiție4 zile în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

PoliticăO săptămână în urmă

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

PE SCURT Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de...

Politică3 săptămâni în urmă

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol...

Istorie4 săptămâni în urmă

25 de palme pe care le-am primit în ultimii zece ani

Deciziile Curții Constituționale, cedarea cotei BEM și concesionarea aeroportului, AIE-urile și omorul de la Pădurea Domnească. Au fost atât de...

Justiție1 lună în urmă

Erdogan continuă vânătoarea. Fiica fostului director „Orizont” din R. Moldova, reținută la București

PE SCURT O profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București a fost reținută de polițiști,...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031