Connect with us
"
"

Justiție

Un avocat din Chişinău, deferit justiţiei. A pretins 14 500 euro de la un bărbat pentru a influenţa decizia unor magistraţi

Publicat

pe

PE SCURT

Procurorii anticorupție au transmis spre examinare instanței de judecată cauza penală în privința unui avocat din capitală, învinuit de trafic de influență.

Potrivit materialelor cauzei penale, în perioada lunii octombrie a anului 2018, avocatul a pretins și primit 8 000 de euro de la un cetăţean, susţinând că are influenţă asupra unor magistrați ai Curții de Apel Chișinău şi că îi poate determina să adopte o decizie favorabilă în privinţa unui condamnat.

PE SCURT

Astfel, judecătorii de la Curtea de Apel urmau să dispună transferul persoanei, condamnate de un stat străin, pentru continuarea executării pedepsei în instituțiile penitenciare din Republica Moldova cu recalificarea acțiunilor condamnatului.

După ce a primit întreaga sumă, avocatul a mai pretins şi primit 5 000 de euro sub pretextul că cele 8 000 de euro nu ar fi fost suficiente.

Deşi avocatul primise deja 13 000 de euro – bani destinaţi pentru influenţarea magistraţilor de la Apel – Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău a respins recursul, eşuând planurile avocatului.

Reieşind din circumstanţele noi, avocatul a mai pretins suplimentar 1 500 de euro. De data aceasta, învinuitul susţinea că are influenţă asupra magistraților din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, şi că îi poate convinge să aplice amnisitia în privința condamnatului.

Avocatul a fost reținut în flagrant la 13 februarie, imediat după ce a primit ultima sumă de bani. Acesta este învinuit de trafic de influenţă, vină pe care și-a recunoscut-o integral.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Justiție

Cum a fost favorizat Ilan Șor de justiția din Moldova?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ilan Șor, fostul primar al orașului Orhei, deputat și personaj cheie implicat în furtul miliardului, s-a bucurat de o atitudine blândă din partea justiției din Moldova. La această concluzie au ajuns autorii raportului de monitorizare a justiției selective în cazul dosarelor penale.

Experții au examinat 14 dosare penale de rezonanță. Însă, parcursul dosarului pe numele lui Șor a fost comparat cu cele ale lui Vlad Filat, Chiril Lucinschi, precum și a lui Veaceslav Platon. Toate cele patru dosare se referă, potrivit procurorilor, la așa-numitul caz al „furtului miliardului”.

PE LUNG

Analiza comportamentului procurorilor și judecătorilor în cele patru dosare trădează o atitudine privilegiată manifestată de organul de anchetă și instanță în cazul lui Ilan Șor, considerat afiliat guvernării PDM, susțin experții. Potrivit lor, unul dintre aspectele care determină justiția selectivă în acest caz este arestul preventiv și condițiile de detenție provizorie. Ilan Șor s-a aflat într-un loc de detenție preventivă timp de 42 de zile, fiind deținut în izolatorul CNA, unde condițiile de detenție provizorie sunt bune. De asemenea, Șor s-a aflat timp de 11 luni în arest la domiciliu și 25 de luni a avut interdicție de părăsire a țării. Cu toate acestea, el a avut mai multe călătorii în străinătate, în vacanță, dar și o deplasare la Strasbourg, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni, în octombrie 2017. Vlad Filat a fost cercetat penal în stare de detenție, în Penitenciarul nr. 13. Veaceslav Platon se află în detenție de pe 25 iulie 2016, din momentul în care a fost reținut de oamenii legii de la Kiev și extrădat celor de la Chișinău. La fel ca Vlad Filat, Veaceslav Platon a fost ținut în arest în Penitenciarul nr. 13, unde a rămas să își ispășească pedeapsa după condamnare. Chiril Lucinschi s-a aflat în arest la domiciliu timp de 10 luni, după care a fost plasat sub control judiciar.

„Șor se deosebește de ceilalți. Abordarea preferențială a lui nu poate fi negată de nimeni din societate. Deși era din alt partid, oricum se observa că era loial și se bucura de susținerea neafișată a fostei guvernări. Deși a furat cei mai mulți bani, acesta a fost cercetat în libertate și nu i-a fost confiscată averea”, susține Cristina Țărnă, fosta șefă-adjunctă a Centrului Național Anticorupție, care s-a ocupat de monitorizarea justiției. 

Dacă în cazul lui Vlad Filat, organele de drept s-au grăbit să anunțe sentința, în cazul lui Șor se observă o tergiversare evidentă. La trei ani de la transmiterea dosarului lui Ilan Șor în judecată, în privința acestuia nu există o decizie definitivă a instanței. 

Mai mult, în timp ce era în stare de arest, Șor și-a înregistrat un partid. Ceea ce i-a permis să obțină revocarea măsurii preventive a arestului, datorită principiului general din dreptul electoral că niciun concurent electoral nu poate fi supus măsurilor preventive care îl împiedică să participe efectiv în campania electorală. „Astfel, situația juridică precară a unui subiect suficient de bogat a lansat pe scena politică un nou partid cu rădăcini penale”, remarcă autorii raportuluiJudecătorii au fost mai înțelegători în cazul lui Șor când acesta a cerut amânarea ședințelor de judecată în timpul campaniei electorale. Asta în timp ce aceeași solicitare venită din partea lui Dorin Chirtoacă a fost respinsă.

În dosarul lui Ilan Șor, Curtea de Apel Cahul a acceptat solicitarea apărării de efectuare a unei expertize economico-financiare. În cauza lui Chiril Lucinschi, judecătorii au respins o solicitare similară. O altă excepție făcută în favoarea lui Ilan Șor a fost transferarea dosarului acestuia la Curtea de Apel Cahul, acolo unde accesul presei la ședințele de judecată este mai complicat din cauza distanței mari de la Capitală. Transferul l-a avantajat pe Ilan Șor. Cu toate acestea, după schimbarea guvernării, Șor a cerut recuzarea tuturor judecătorilor de la Cahul, motivând că nu are încredere în ei. 

Instanța de fond nu a aplicat sechestru pe bunurile lui Ilan Șor, ca măsură de asigurare, așa cum a făcut-o în cazul celorlalte trei cauze penale instrumentate în legătură cu frauda bancară: Vlad Filat, Chiril Lucinschi, Veaceslav Platon. 

Totodată, deși Ilan Șor și Veaceslav Platon au fost învinuiți de procurori de comiterea acelorași fapte – escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Pentru Șor, care ar fi spălat cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, acuzarea a solicitat închisoare pe termen de 19 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. În cazul lui Platon, deși suma invocată e de circa şase ori mai mică (800 de milioane de lei), pedeapsa cerută de procurori a fost ceva mai mare – 23 de ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. Într-un final, Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Învinuirea primarului de la Orhei, de cealaltă parte, a suferit schimbări pe parcurs, iar Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.

Menționăm că, după alegerile parlamentare din acest an, Ilan Șor a fost ales deputat în noul Legislativ. Însă, după ce noua alianță dintre socialiști și deputații Blocului ACUM a numit conducerea Parlamentului și a investit executivul în frunte cu Maia Sandu, debarcând astfel democrații de la guvernare, Șor a fugit din Republica Moldova. Ulterior, procuratura a anunțat că acesta „a traversat în mod ilegal frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră”, iar Curtea de Apel Cahul a emis un mandat de arest pe numele lui și l-a anunțat în căutare.

Citește mai departe

Justiție

Metodă nouă de alegere a Procurorului General în Moldova. Cum fac alții?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Rezultatele concursului pentru selectarea candidaţilor la funcţia de procuror general vor fi anulate. Despre aceasta anunțat astăzi ministra Justiției, Olesea Stamate. Aceasta după ce, potrivit ei, un membru al Comisiei de selectare a candidaților a oferit un punctaj disproporționat candidaților, ceea ce a afectat și rezultatele concursului.

Imediat după anunțul ministrei, fracțiunea PSRM a solicitat „demisia de urgență” a Olesei Stamate, declarând că ea trebuie să facă gestul de onoare și să demisioneze, „cu scuze publice adresate cetățenilor pentru modul în care le-a înșelat așteptările”. La scurt timp după declarația deputaților socialiști, Guvernul s-a întrunit într-o ședință unde a aprobat, prin angajarea răspunderii, modificări la Legea procuraturii potrivit cărora, candidații la funcția de procuror general vor fi selectați de premierul țării. Astfel, Maia Sandu va selecta cel puțin doi candidați pentru această funcție și va transmite lista către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

PE LUNG

Ministra Justiției:  Voi emite un ordin privind anularea rezultatele concursului

Olesea Stamate a precizat în cadrul unui briefing de presă că nu va prezenta cei patru candidați selectați la funcția de procuror general către Consiliul Superior al Procurorilor și va emite un ordin privind anularea rezultatele concursului.

Stamate a anunțat că, după ce patru finaliști au ajuns în lista scurtă pentru funcția de procuror general, comisia a primit informații suplimentare despre unii candidați.

„Ne-a luat timp să le analizăm informația. Am concluzionat că aceasta nu poate influența rezultatele concursului, o parte din informație nu era veridică. Totuși, analiza pe care am făcut-o personal din funcția de ministru al Justiției nu-mi permite să concluzionez că acest concurs întrunește toate condițiile. Consider că rezultatele au fost afectate. Consider că rezultatele acestui concurs au fost afectate de două vicii esențiale: obiectivitatea și asigurarea integrității candidaților ”.

Potrivit ei, după analizarea punctajelor cumulative, s-a constatat că un membru al comisiei a apreciat în mod vădit disproporțional unii candidați în raport cu aprecierea oferită de ceilalți membri ai comisiei. „Acest fapt a distorsionat punctajul final, influențând rezultatul concursului”, a declarat Stamate.

Ministra Stamate a prezentat un tabel cu punctajul total pe care l-au primit cei 16 candidați din partea membrilor comisiei. Tabelul  a inclus notele date de doar patru membri ai comisiei care și-au dat acordul pentru publicarea rezultatelor. În tabel lipsește numele a doi membri ai comisiei.

„Observați că au fost disproporțional evaluați anumiți candidați. Nu zic, este la intima convingere a fiecărui membru al comisiei să evalueze candidații, însă dacă comparăm cu punctajul oferit pentru acești candidați de toți ceilalți membri ai comisiei, veți observa o eventuală trucare a acestei evaluări. Și, respectiv, o supraapreciere a altor candidați, comparativ cu aprecierea oferită de ceilalți membri ai comisie”, a precizat Stamate.

Ea a menționat că dacă nu ar fi fost votul membrului respectiv al Comisiei, Ștefan Gligor ar fi obținut mai multe puncte decât Veaceslav Soltan și ar fi fost unul din cei patru candidați desemnați pentru funcția de procuror general.

Ministra Justiției nu a precizat care vor fi următoarele acţiuni ce vor fi întreprinse pentru alegerea unui nou procuror general.

Socialiștii cer demisia ministrei Stamate

La rândul său,  PSRM a declarat că după mai multe momente confuze generate de modul în care ministra Justiției a gestionat acest concurs, „avem parte de un final comico-tragic, care aduce cu sine cel mai mare eșec al actualei guvernări”.

„Avem așadar indiciile unei incompetențe clare și a unei situații care riscă să compromită grav dorința reala de reformă a majorității parlamentare. În aceste condiții, PSRM așteaptă demisia ministrului Olesea Stamate și desemnarea de urgentă de către Blocul ACUM a unui persoane competente în această funcție, care să fie capabilă să facă o reformă reală a justiției”, se arată în declarația fracțiunii PSRM.

Mai mult, socialiștii au menționat că trebuie de acceptat acest eșec neașteptat înregistrat în domeniul reformării justiției, iar „Guvernul să și-l asume și să învețe lecțiile care trebuie învățate, „iar majoritatea parlamentară să ia deciziile care se impun pentru a spălă această rușine de pe activitatea guvernării”.

Modificare: Prim-ministra Maia Sandu va face preselecția candidaților la funcția de procuror general

Tot astăzi, Guvernul a aprobat, prin angajarea răspunderii, modificări la Legea Procuraturii ,potrivit cărora, candidații la funcția de procuror general vor fi selectați de premier. Astfel, primul-ministra va preselecta cel puțin doi candidați pentru această funcție și va transmite lista către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

„Reforma justiției nu e un moft al meu, e o un drept al oamenilor”, a declarat Sandu în debutul ședinței.

Maia Sandu a spus că, din păcate, procesul de evaluare a candidaților pentru funcția de procuror general a fost viciat și că probele au fost prezentate.

„ Noi am optat pentru o comisie independentă și pluralism de opinii, dar într-un final responsabilitatea pentru acest proces ne aparține. Trebuie să ne asumăm această schimbare radicală. Propun includerea în agendă un proiect care ne oferă soluția. E o modificare a Legii Procuraturii”, a declarat prim-ministra.

Astfel, potrivit modificărilor, prim-ministrul va fi acel care va înainta lista scurtă de candidați la funcția de procuror general către CSP, iar la determinarea listei scurte trebuie să se țină scurt de abilitățile profesionale și integritate.

Cum se numește procurorul general în alte țări ale lumii?

Trebuie de menționat că în majoritatea țărilor lumii desemnarea procurorului general este în general o decizie politică asumată fie de șeful statului, fie de Parlament sau Guvern, în funcție de regimul de guvernare. De exemplu, în Marea Britanie procurorul general este un funcționar politic cu obligațiuni juridice.

Practica de numire a procurorului general de către Guvern este o practică obișnuită în țări cum ar fi Suedia, Franța sau Austria.

De exemplu, în Suedia, procurorul general și procurorul general adjunct sunt numiți de Guvern. În Norvegia, procurorii sunt numiți de Guvern și pot fi înlăturați numai prin ordonanță judecătorească. În Japonia, procurorul suprem (general) este numit și înlăturat printr-o decizie a Cabinetului de Miniștri, care este aprobată de împărat. În Franța, procurorii generali în Curtea de casație sunt numiți de Consiliul de Miniștri, însă ședința guvernului unde se iau astfel de decizii are loc sub conducerea șefului statului). În Austria, procurorii sunt numiți de ministrul Justiției, în numele președintelui țării.

În Portugalia, procurorul general este numit și revocat de către președintele Republicii, la propunerea Guvernului. În Danemarca, numirea procurorului general („avocatul regal”), precum și funcțiile de procuror șef, se face de de către rege la propunerea ministrului Justiției.

Totuși, cea mai frecventă practică este cea de numire a procurorului general de către șeful statului, independent sau cu participarea Parlamentului. În Rusia candidatul este desemnat de președinte, iar Duma de Stat urmează să-l aprobe sau să-l respingă în termen de 30 de zile. În Mongolia, procurorul general și adjuncții săi sunt numiți pentru un mandat de șase ani de către președinte, în comun de acord cu Parlament. În mod similar, în Albania, procurorul general este numit de președintele Republicii cu acordul Legislativului. În conformitate cu Constituția Mexicului, procurorul general este numit de președintele Republicii cu acordul Senatului.

Procurorul general al Braziliei este numit de președintele republicii, pentru o perioadă de de doi ani, după ce candidatura a fost aprobată de majoritatea absolută a Senatului. În același timp, scoaterea din funcție a procurorului general, la inițiativa președintelui  necesită o decizie prealabilă a majorității absolute a Senatului federal.

Practica aprobării funcției de procuror general de către Parlament este, de asemenea, destul de frecventă. În conformitate cu Constituția Ungariei, procurorul general este ales de Parlament la propunerea președintelui țării. În Macedonia, procurorul este numit de Parlament pentru un mandat de șase ani, iar pentru revocarea acestuia fiind necesară o decizie a deputaților.

Foto: ZdG

Citește mai departe

Justiție

Un bărbat din raionul Ialoveni, condamnat la 13 ani închisoare. Și-a omorât oaspetele cu o piatră

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Un bărbat dintr-un sat al raionului Ialoveni a fost condamnat la 13 ani închisoare, după ce și-a omorât cu o piatră de construcție oaspetele cu care consumase alcool, iar unui oaspete care adormise la el în casă, îi furase banii din buzunar și telefonul acestuia.

Potrivit procurorilor, în timp ce consumau băuturi alcoolice la făptaș acasă, între acesta și oaspete s-a iscat un conflict spontan. Ca urmare, gazda l-a agresat în casă cu pumnii și picioarele.

PE LUNG

Deși oaspetele ulterior a părăsit casa, gazda l-a ajuns în stradă și a continuat să-l agreseze, după care i-a aplicat două lovituri în regiunea capului cu o bucată de bolțar (bucată de beton, cu formă determinată, folosită în construcții). Drept urmare, această vătămare corporală gravă i-a cauzat moartea oaspetelui cu care consumase alcool.

Un alt episod din trecutul infracțional al făptașului – parte a pedepsei din sentința obținută de procurori – ține de un alt caz în care acesta a primit în vizită un oaspete. Astfel, în timp ce oaspetele adormise la o oră târzie de noapte, făptașul i-a sustras din buzunar un telefon în valoare de 3000 lei și circa 1500 lei în numerar.

Condamnat la 13 ani de închisoare pentru ambele infracțiuni
La insistența procurorilor, chiar dacă și-a recunoscut vina, făptașul „primitor de oaspeți” – vinovat de omor cu deosebită cruzime și furt – a fost condamnat de către instanța de judecată la un termen de 13 ani de ispășire a pedepsei cu închisoarea, în penitenciar de tip închis.

De asemenea, acesta a fost obligat să plătească peste 15000 lei pentru cheltuielile de judecată.

Decizia integrală a Curții de Apel Chișinău va fi pronunțată la 10 octombrie curent.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie16 ore în urmă

Cât costă chiria în 4 orașe mari din Republica Moldova

PE SCURT Prețul chiriilor în Republica Moldova diferă în funcție de orașe și locuințe. Un lucru este clar – în...

Divertisment18 ore în urmă

Cea mai feerică petrecere de Crăciun se dă la Castel Mimi. Vino să asculți orchestra lui Cristofor Aldea-Teodorovici

„A fost odată la Castel” este genericul unui șir de evenimente care se vor desfășura la Castel Mimi în perioada...

Social18 ore în urmă

Un test internațional spune că avem elevi slabi. Unde greșim

PE SCURT 43 la sută dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu înțeleg ce citesc și nu ating...

Cultură21 de ore în urmă

Zece scriitoare premiate internațional recomandă cărțile preferate în 2019

PE SCURT De la povești și romane de dragoste la memorii și romane inovatoare. Scriitori și scriitoare câștigători și candidați...

Sănătate22 de ore în urmă

Ateliere, dansuri și filme. Ce își doresc persoanele cu dizabilități din R. Moldova

PE SCURT Cele 50 de beneficiare ale Centrului de plasament temporar pentru persoane adulte cu dizabilități din Bălți spun că...

Social24 de ore în urmă

Acasă, în Germania/ Cum este viața a trei tineri plecați din Moldova

Pleacă în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Pleacă în căutarea oportunităților de dezvoltare. Pleacă pentru că nu...

Cultură2 zile în urmă

10 evenimente interesante la care să mergi în acest weekend

PE SCURT În acest weekend au loc foarte multe evenimente, însă noi v-am pregătit 10 dintre ele. Fie alegi să...

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică4 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

CulturăO săptămână în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

PoliticăO săptămână în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică2 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031