Peste 36 de milioane de alegători sunt chemați la urne duminică, 25 mai, în Ucraina, pentru a-și alege președintele, după luni de criză politică în care fuga fostului șef al statului Viktor Ianukovici și escaladarea violențelor au adus țara aproape în pragul unui război civil, comentează France Presse citată de Agerpres.
Acesta este al șaselea scrutin prezidențial de la proclamarea independenței fostei republici sovietice în 1991. Învingătorul, ales pentru un mandat de cinci ani, va deveni al cincilea președinte ales al Ucrainei, Leonid Kucima, cel de-al doilea președinte al Ucrainei independente câștigând în două rânduri alegerile. Numele celor 21 de candidați sunt înscrise pe buletinele de vot, dar doi au anunțat deja că se retrag din cursa prezidențială.
Miliardarul prooccidental Petro Poroșenko este considerat marele favorit în sondaje cu peste 30% din intențiile de vot, cu mult în fața fostului premier Iulia Timoșenko (6%), figură centrală a “revoluției portocalii” din 2004. În urma lor, ceilalți 17 candidați sunt creditați cu mai puțin de 4% fiecare din opțiunile electoratului.
Scrutinul, apreciat drept crucial de către Occident și ironizat de Rusia, care îl compară cu un exercițiu de democrație “în bubuitul tunurilor”, a început la ora locală 08:00 (05h00 GMT) și se va încheia la 20:00 ora locală (17h00GMT).
Nicio participare minimă nu este cerută pentru validarea scrutinului, în urma modificării în luna martie a legii electorale. Altfel spus, o eventuală imposibilitate de a deschide birouri de vot în zonele controlate de rebeli proruși nu este de natură să invalideze scrutinul. Dacă niciun candidat nu întrunește peste 50 % din sufragiile exprimate, al doilea tur este prevăzut să aibă loc după trei săptămâni, în 15 iunie, pentru candidații clasați pe primele două locuri.
Trei institute independente vor publica primele sondaje la ieșirea din birourile de votare. Primele rezultate oficiale vor fi anunțate începând de la miezul nopții (21h00 GMT). În același timp, pentru monitorizarea alegerilor, au fost înregistraţi peste 2 000 de observatori din mai multe state şi de la importante organizaţii internaţionale. Pe fundalul unei tensiuni, Kievul a luat măsuri sporite de securitate. Au fost mobilizaţi 55 de mii de poliţiști şi 22 de mii de voluntari.
Alegerile în Ucraina vin după ce revoluţia pornită de la protestele de pe Euromaidanul de la Kiev şi susţinută din regiunile anti-ruse din vestul ţării l-a înlăturat de la putere pe Viktor Ianukovici, preşedinte prorus care s-a răzgândit în ultima clipă şi a refuzat să mai semneze Acordul de Asociere al Ucrainei cu Uniunea Europeană.
Liderii protestelor de atunci – fostul campion mondial de box la categoria grea Vitali Kliciko, actualul premier Arseni Iaţeniuk şi liderul partidului naţionalist Svoboda, Oleg Tyahnybok, nu s-au impus în cursa electorală pentru preşedinţie care a urmat. Kliciko s-a retras, anunţând însă că îl susţine pe omul de afaceri Petro Poroşenko, favorit în această cursă care este cotat cu mult mai mult decât ceilalţi concurenţi.
Confruntările militare continuă în regiunile Doneţk şi Slaviansk, unde în ultimele 48 de ore s-au înregistrat zeci de morţi. Scrutinul prezidenţial riscă să nu se desfăşoare în regiunea Doneţk, aflat sub controlul miliţiilor separatiste proruse care nu recunosc legitimitatea noii Administraţii de la Kiev.
