Connect with us
"
"

Externe

Trump visează la Marte. Ce s-a mai întâmplat în lume în această săptămână

Publicat

pe

PE SCURT

În această săptămână au avut loc evenimente importante pe plan mondial și în Europa, în special. UE este gata să accepte noi țări membre, Marea Britanie grăbește un proiect de lege, infecția coronavirus continuă să se răspândească, iar un avion s-a dezmembrat pe o pistă de decolare.

Ce alte lucruri curioase s-au petrecut în lume, în această săptămână, aflați mai jos.

PE LUNG

China

Cel puțin 564 de persoane au murit din cauza infecției coronavirus, relatează CNN. Majoritatea sunt din China și doar unul din Hong Kong și altul din Filipine. Această infecție a transformat localitățile cu milioane de locuitori din China în adevărate orașe fantomă. Străzile, mijloacele de transport, marile centre comerciale și restaurantele sunt pustii, iar oamenii stau baricadați în casele lor.

Israel

Cel puțin 12 militari și doi civili au fost răniți la Ierusalim după ce au fost loviți în mod intenționat de o mașină, au anunțat reprezentanți ai Poliției, informează Reuters. Potrivit autorităților, militarii stăteau pe trotuar, când mașina a trecut cu viteză mare în direcția pietonilor. Autorul acțiunii a fugit de la fața locului. 

Turcia

Un avion s-a dezmembrat după ce a ieșit de pe pistă la aterizare a aeroportului din Istanbul. În scurt timp, acesta a fost cuprins de flăcări. Ministerul Sănătății din Turcia, a anunțat că trei persoane au murit din cauza acestui accident, iar alte 179 au fost internate în spital cu răni ușoare. Avionul a derapat, ieșind de pe pistă din cauza unei ploi torențiale și nimerind într-o râpă. Incendiul care s-a declanșat după accident a fost stins ulterior de pompieri, scrie digi24.

SUA

Preşedintele american Donald Trump vrea ca Statele Unite ale Americii să devină prima țară care ajunge pe planeta Marte. „America va fi prima naţiune care îşi va înfige steagul pe Marte”, a spus Trump. De aceea, el a declarat că trebuie să se ofere suportul financiar necesar, ca acest lucru să se realizeze. Declarația vine în contextul în care, NASA a anunțat luna trecută că vrea să renunțe să susțină financiar Stația Spațială Internațională din 2020, sperând că această sarcină va fi preluată de sectorul privat. Agenția vrea să economisească astfel bani pentru misiunea Artemis, care presupune reîntoarcerea astronauților americani pe Lună, din 2024, și trimiterea primilor oameni pe Marte.

Marea Britanie

Marea Britanie vrea să interzică vânzarea automobilelor echipate cu motoare pe benzină și motorină, precum și a automobilelor hibride, începând din 2035. Autorii acestui proiect, motivează că astfel vor să reducă nivelul de poluare a aerului. Primarii din Paris, Madrid, Mexico City și Atena au anunțat că intenționează să interzică accesul vehiculelor diesel în centrul orașelor lor începând din 2025, relatează Agerpres. În 2019, Londra a anunțat că va investi peste 3 milioane de dolari pentru instalarea a peste 1.000 de noi puncte de încărcare pentru automobilele electrice în zonele rezidențiale.

UE

UE vrea să-și lărgească blocul european cu alte șase țări din Balcani. Asta după ce Marea Britanie a ieșit din rândurile Uniunii. În 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care, inițial, a contribuit la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. De atunci, s-au alăturat alte 22 de țări, ceea ce a dus la crearea unei imense piețe unice (denumită și piața internă), care continuă să se dezvolte pentru a-și valorifica întregul potențial. Ieșirea Britanii din UE este prima plecare din uniune. 

Ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizație care acționează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecția mediului și sănătate, la relații externe, securitate, justiție și migrație. Această schimbare s-a reflectat în modificarea, în 1993, a numelui Comunității Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE).

De mai bine de jumătate de secol, continentul european se bucură de pace, stabilitate și prosperitate. Populația sa trăiește la standarde ridicate și beneficiază de o monedă europeană comună, euro. Peste 340 de milioane de cetățeni UE din 19 țări folosesc euro ca monedă proprie și se bucură de avantajele pe care le oferă.

Au dispărut controalele la frontierele dintre statele membre, iar cetățenii pot circula liber pe aproape tot continentul. De asemenea, le este mult mai ușor să se stabilească, să muncească și să călătorească în alte țări din Europa. Toți cetățenii UE au dreptul și libertatea de a alege statul membru în care doresc să lucreze, să studieze sau să își petreacă anii de pensie. Fiecare țară membră trebuie să le acorde cetățenilor din Uniune exact același tratament ca și propriilor cetățeni în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, prestațiile sociale și impozitele.

Externe

Poate China fi dată în judecată pentru COVID-19? Cum argumentează avocații din SUA, Marea Britanie și Egipt

Publicat

pe

PE SCURT

Se cer trilioane de dolari pentru daunele provocate de coronavirusul din China. După ce două case de avocatură din SUA au acționat în judecată guvernul chinez și alții se gândesc să o facă.

Cu toate acestea, experții spun că tragerea la răspundere a Chinei este posibilă și spun că, chiar dacă familiile vor avea succes în acționarea în justiție a regimului de la Beijing, iar judecătorii vor decide acordarea de compensații financiare, primirea acestor bani din partea Chinei se va dovedi dificilă. De asemenea, dezbaterea legată de cine este sau nu de vină pentru exacerbarea coronavirusului este încă în desfășurare.

PE LUNG

Două cabine de avocați din Statele Unite ale Americii, Lucas-Compton şi The Berman Law Group au decis să acționeze în judecată regimul comunist din china. Avocații pledează pentru faptul ca autoritățile chineze sunt vinovate pentru pierderile contribuabililor și oamenilor de afaceri din SUA din cauza coronavirusului. De asemenea, avocații acuză regimul de la Beijing că a acționat lent și neglijent în prima fază de răspândire a COVID-19.

China „trebuie să plătească pentru ceea ce a făcut”, subliniază The Bergman Law Group. Se estimează că suma despăgubirilor va ajunge la 6 trilioane de dolari.

Și Marea Britanie ar putea da în judecată China. Un raport realizat de Marea Britanie cuprinde suficiente dovezi pentru ca Beijingul să fie trimis în judecată și să plătească daunele economice de peste 6,5 trilioane de dolari. Atât au cheltuit națiunile G7 care și-au propulsat economiile interne pentru a acoperi cheltuielile după ce guvernele și-au forțat cetățenii să rămână acasă, scrie Mediafax

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Zhao Lijian, susține că raportul ridică pretenții speculative și nefondate. Mai mult, el spune că coronavirusul a fost adus la Wuhan de către armata SUA și că nu a pornit din piețele de animale sălbatice vii, ținute toate împreună.

Citește de aici și află de unde/cum a apărut coronavirusul:
Coronavirusul din curtea noastră și a vecinului. Explicăm și căutăm soluții

Reglementările internaționale spun că națiunile trebuie să monitorizeze și să partajeze datele referitoare la răspândirea, gravitatea și transmiterea oricăror agenți patogeni cu potențial contagios la nivel internațional. China a raportat boala la OMS abia pe 31 decembrie și a spus că nu sunt dovezi de transmitere de la om la om. Pe deasupra, medicii care au descoperit virusul au fost mustrați pentru alertarea nefondată a populației.

Potrivit raportului, China poate fi adusă în fața Curții Internaționale de Justiție și a Curții Permanente de Arbitraj, a Organizației Mondiale a Comerțului și ar putea primi sancțiuni comerciale fără precedent din partea Convenției Națiunilor Unite pentru Drepturile de Transport pe Mare.

„Noi, egiptenii, avem drepturi”

Un avocat egiptean a adus acuzații împotriva președintelui chinez Xi Jinping, solicitând Chinei să plătească 10 trilioane de dolari pentru daune cauzate de coronavirus din Egipt.

Mohamed Talaat, care locuiește în Gharbeya, la sud de Cairo, și-a bazat acuzația pe comentariile președintelui american Donald Trump, care a pus responsabilitatea virusului pe China, numind boala „virusul chinez”. Avocatul a mai spus că acuzațiile sale s-au bazat pe diverse rapoarte media care au declarat că China a produs virusul ca armă biologică, scrie Dailysabah.

Talaat a declarat că motivul pentru care a luat măsuri legale împotriva Chinei a fost protejarea drepturilor egiptenilor, având în vedere că virusul a fost „fabricat de chinezi” așa cum spune administrația Trump. El a mai spus că a fost motivat de acuzațiile făcute de un avocat american care a depus un dosar împotriva Chinei.

Potrivit avocatului, președintele Egiptului, Abdel-Fattah el-Sissi, a fost îndemnat pe social media să formeze un comitet de drept internațional, cu toate acestea, nimeni din guvern nu a coordonat acțiunile cu Talaat. Guvernul Egiptului „nu intervine în problemele judiciare și menține o poziție neutră”, a spus el.

Talaat a subliniat că, după ridicarea restricțiilor la zboruri, el va putea călători în întreaga lume, căutând cazuri și cercetând legal guvernul chinez.

„Noi, egiptenii, avem drepturi. Președintele celei mai mari țări din lume a confirmat problema. America suferă daune uriașe care nu au fost create în toate războaiele”, a adăugat el.

Egiptul a înregistrat 1 939 de cazuri de coronavirus cu 146 de decese (date din 12 aprilie).

Un alt avocat, Emir Akpınar, a spus că ar mai putea fi introduse acuzații împotriva guvernului chinez. Potrivit lui Akpınar, ar putea fi introduse procese pentru toate victimele și pierderile economice.

„Dacă cei care au suferit pierderi de proprietăți și vieți și pot dovedi că motivul a fost coronavirusul, pot depune un dosar de compensare împotriva statului chinez”, a spus Akpınar, adăugând: „Toți proprietarii de afaceri și cetățenii care au suferit pierderi economice pot depune dosarele în instanțele locale din țara noastră”.

Akpınar a spus că statul va putea să aplice ulterior la instituțiilor juridice internaționale în conformitate cu principiile dreptului internațional. El a subliniat, însă, că „dovezile documentare trebuie protejate”.

„Adică, rapoartele spitalelor, pierderea forței de muncă și anumite documente care demonstrează pierderea venitului, ar trebui să fie păstrate în siguranță. În plus, cei care și-au pierdut rudele ar trebui să poată dovedi că cauza morții a fost COVID-19, în special în detaliile certificatelor de deces “, a spus el.

Un fost editor de ziar a sugerat că, dacă pierdeți o persoană iubită din cauza virusului, ar trebui să dați în judecată guvernul chinez. Kelvin MacKenzie, care a lucrat anterior la The Sun, a cerut oamenilor să ia măsuri legale împotriva Chinei dacă o persoană iubită moare din cauza coronavirusului, încurajând oamenii să „meargă după guvern”. El consideră că China este un „regim dezgustător”. Consideră că guvernul ar trebui să fie tras la răspundere, deoarece coronavirusul a început în China. Anterior, editorul a fost acuzat de rasism, scrie metro.co.uk.

Poate fi China trasă la răspundere pentru pandemia de coronavirus?

Tragerea la răspundere a Chinei pentru pandemia de coronavirus care a afectat până în prezent peste 150 de țări și regiuni de pe glob este posibilă, chiar dacă șansele de a obține despăgubiri pentru sutele de mii de persoane infectate și pentru miile de morți sunt foarte scăzute, dacă nu chiar imposibile. Aceasta este opinia experților în drept internațional sau cele ale căror puncte de vedere au fost exprimate în diferite canale media americane în ultima perioadă. Subiectul a căpătat noi dimensiuni în contextul în care 1) China desfășoară în prezent o campanie agresivă prin care încearcă să arunce responsabilitatea declanșării crizei pe umerii Statelor Unite și 2) prima plângere penală colectivă a fost depusă împotriva regimului de la Beijing într-un tribunal american, scrie G4Media.ro

Mulți experții care susțin că regimul din China ar trebui tras la răspundere în mod legal pentru pandemia de coronavirus. Argumentele lor se referă, în principiu, la faptul că Beijingul ar fi ascuns gravitatea bolii, i-a pedepsit pe avertizorii de integritate și nu a luat măsuri mai rapide pentru stoparea răspândirii virusului.

Alții, dimpotrivă, afirmă că țara comunistă nu poate fi acționată în justiție și că dreptul penal internațional nu include astfel de cazuri. Oricare ar fi situația însă, la mijloc nu este vorba doar de tragerea la răspundere a statului comunist, ci și de sume uriașe de bani cerute ca despăgubiri pentru mii de morți, sute de mii de bolnavi și pagube estimate la trilioane de dolari.

Experții afirmă că tragerea la răspundere a Chinei nu va însemna sfârșitul dramei umane, financiare și legale. Cel puțin două chestiuni au fost ridicate de experți:

  1. chiar dacă familiile vor avea succes în acționarea în justiție a regimului de la Beijing, iar judecătorii vor decide acordarea de compensații financiare, primirea acestor bani din partea Chinei se va dovedi dificilă.

„A da în judecată un guvern pentru că a gestionat greșit ceva precum coronavirusul nu se va dovedi probabil un proces câștigător în aproape nicio țară din lume,” a afirmat Dan Harris, fondatorul firmei de avocatură internațională Harris Bricken, afirmând că încasarea despăgubirilor va fi grea. „Guvernul chinez nu are prea multe bunuri în afara Chinei, iar instanțele de judecată de acolo nu vă vor permite să solicitați activele guvernului chinez din China. Companiile chineze, deținute de China, au active în afara Chinei, dar majoritatea țărilor contorizează aceste lucruri în mod diferit.”

  1. dezbaterea legată de cine este sau nu de vină pentru exacerbarea coronavirusului este încă în desfășurare. „Există dovezi că China a luat măsuri pentru a împiedica răspândirea informațiilor despre virus,” a afirmat Titus Nichols. „Cu toate acestea, China nu poate fi trasă la răspundere pentru acțiunile americanilor care refuză să țină seama de sfaturile guvern și continuă să răspândească virusul.” Așa cum este, de exemplu, cazul a numeroși studenți americani care au mers în Florida pentru vacanța de primăvară, unde au făcut plajă, au dansat și au petrecut ore în șir, ignorând avertismentele oficialilor. Plajele din Miami au fost în final închise.

Întreaga analiză poate fi citită pe G4Media.ro.

Citește mai departe

Externe

Spitalele construite în timpul pandemiei COVID-19

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În timp ce Republica Moldova a deschis două centre de triaj pentru persoanele suspectate sau testate pozitiv, dar cu forme ușoare de COVID-19, mai multe state deja au reușit să construiască spitale temporare pentru a interna numărul mult prea mare de persoane infectate.

Astfel, centre expoziționale, complexe sportive, terenuri de fotbal, parcuri, nave de pasageri au fost transformate în spitale improvizate în marile orașe din întreaga lume.

PE LUNG

Republica Moldova

Centrul expozițional MoldExpo și sanatoriul „Constructorul” din mun. Chișinău au fost transformate în Centre COVID. La 31 martie, Comisia Situații Excepțională a aprobat mecanismul de organizare și funcționare a acestor centre. Potrivit Dispoziției nr. 10, aceste centre vor activa în perioada stării de urgență declarate în Republica Moldova, adică până pe 15 mai. Această decizie a fost luată de către Comisie după ce zilnic erau înregistrate cel puțin 100 de cazuri noi de infectare. Potrivit unui scenariu pesimist prezentat de către Ministerul Sănătății, până la finele lunii mai, în Republica Moldova ar putea să fi 31.000 de cazuri de infecție cu noul tip de coronavirus.

România

Cu trei săptămâni în urmă, autoritățile din România au decis amenajarea unui spital temporar în Constanța. Ministerul Apărării Naţionale din România a instalat un spital militar mobil cu monospecializare, unde sunt tratate cazurile uşoare şi moderate de infectare cu COVID-19. Spitalul este amplasat pe Stadionul Portul din Constanța. În prezent, în țară sunt înregistrate 5990 de cazuri de infectare, dintre care 306 au decedat, iar alți 208 sunt într-o stare de sănătate critică.

Italia

Situația din Italia continuă să fie una critică, aceasta fiind primul focar al epidemiei din Europa. Până în acest moment, în Italia sunt înregistrate 152.271 de infectări, dintre care au murit 19.468 de aproape șase ori mai multe decât înChina.

Pe câmpiile din Cremona, Lombardia, a fost amenajat un spital temporar din corturi, unde oamenii care prezintă simptome de gripă sunt testați la COVID-19. Acolo sunt 15 corturi cu peste 60 de paturi. De asemenea, un centru expozițional din Milano a fost transformat în doar 10 zile în cea mai mare unitate de terapie intensivă din Italia pentru pacienții cu coronavirus. Acolo pot fi găzduiți peste 200 de pacienți. Totodată, Italia mai vrea să transforme terenurie de fotbal și navele marine în spitale temporare. Nava de pasageri „Splendid” ancorată în portul Genoa a fost deja transformată într-un astfel de spital. Toate aceste spitale temporare sunt pentru a prelua o parte din povară asupra sistemului medical grav afectat și suprasolicitat din cauza pandemiei.

Marea Britanie

Și Marea Britanie a decis să transforme Centrul expozițional ExCel din Londra într-un spital temporar pentru pacienții infectați cu COVID-19. Capacitatea acestui spital improvizat este de 4000 de paturi. De asemenea, guvernul britanic intenționează să înființeze spitale temporare pentru pacienții la Birmingham NEC, Manchester Conference Center și Harrogate Convention Center. Scoțienii au început să lucreze la transformarea unui campus de evenimente din Glasgow într-un spital temporar cu până la 1000 de paturi. Acolo ar putea fi internate peroanele tratate, care au început să se recupereze. Între timp, autoritățile galeze planifică să instaleze 2.000 de paturi pe stadionul Principatului din Cardiff și un spital de 500 de paturi pe stadionul Llanelli Scarlets. În Irlanda de Nord, fosta închisoare Maze din afara Belfast s-ar putea transforma într-un spital de teren pe timp de pandemie. În Marea Britanie sunt infectate 78.991 de persoane dintre care 9.875 au decedat, iar 1.559 se află în stare gravă.

Iran

În Iran sunt înregistrate 70.029 de persoane infectate cu COVID-19, iar 4.357 au decedat. De aceea, autoritățile iraniene au decis să amenajeze un spital temporar cu o capacitate de 2000 de paturi într-un centru expozițional din Teheran. La fel au făcut și cu un mall unde au adus 3000 de paturi. Autoritățile plănuiesc să folosească în acest scop și alte centre expoziționale și uzine care și-au sistat activitatea în timpul pandemiei.

Afganistan

Un nou spital pentru 100 de pacienți infectați cu COVID-19 a fost construit în provincia Herat, Afganistan. Aceasta este una dintre cele mai afectate zone din țară. Până în prezent, autoritățile anunță 555 de cazuri de infectare și 18 decese. 

Palestina

Un spital temporar a fost construit și pe câmpiile din Rafah, Fâșia Gaza. Până în acest moment, în Palestina au fost înregistrate 268 de cazuri de infectare și două decese. Cu toate acestea, Organizația Națiunilor Unite avertizează că sărăcia și sistemul de sănătate nepregătit din aceste zone ar putea duce la un focar COVID-19 dezastruos.

Brazilia

Stadionul de fotbal Pacaembu din Sao Paulo a fost transformat într-un spital temporar, cu spațiu pentru 200 de paturi. La fel s-a întâmplat și cu emblematicul stadion Maracana din Rio de Janeiro, „templul” fotbalului brazilian. Stadioanele urmează să fie folosite până la jumătatea lunii aprilie, în condiţiile în care spitalele locale nu vor putea face față numărului mult prea mare de infectați. Autoritățile braziliene anunță că au fost construite alte trei spitale temporare: în cartierul Barra da Tijuca şi în localităţile apropiate Nova Iguacu şi Sao Goncalo. Ministerul Sănătăţii din Brazilia a raportat 20.964 de cazuri de coronavirus confirmate, dintre care 1.141 au fost fatale.

Franța

Spitalul de câmp, o structură temporară de corturi de obicei folosite pentru a ajuta răniții într-o zonă de război, a fost ridicat în estul orașului francez Mulhouse, unde unitatea de terapie intensivă a spitalului principal a fost copleșită de multe cazuri de infectare cu COVID-19. Acolo pot fi internate cel puțin 50 de persoane. Guvernul francez anunță despre 129.654 de infectați, dintre care 13.832 au murit. Franța se poziționează pe locul patru, după SUA, Spania și Italia în clasamentul țărilor cu cele mai multe persoane infectate. 

SUA

Statele Unite ale Americii înregistrează cel mai mare număr de infectări cu COVID-19. În prezent, acolo sunt 533.115 de persoane infectate, dintre care 20.580 au decedat. Pentru a ușura povara asupra spitalelor, au fost amenajate mai multe centre pentru persoanele care au o formă ușoară de COVID-19. Un spital temporar de reabilitare a fost amenajat la Centrul de Convenții Jacob Javits din New York. Și în California, mebrii Gărzii Naționale au instalat un spital de teren cu 125 de paturi. De asemenea, Central Park din New York a devenit un spital de teren cu 68 de paturi. În Florida, un teren de târg va găzdui 250 de paturi de spital, la fel va fi și la aeroportul Fort Lauderdale. Nava americană „Comfort” se va transformă într-un spital temporar cu peste 1000 de paturi. 

Spania

Deși autoritățile au instalat stare de urgență cu o lună în urmă, cazurile de infectare continuă să crească. Mai mulți experți au criticat totuși, autoritățile spaniole că ar fi intervenit prea târziu cu impunerea stării de urgență. Astfel, în prezent, în Spania sunt înregistrate 163.027 de infectări și 16.606 de decese. Focarul a suprasolicitat sistemul medical din țară și de aceea, o soluție preluată de la alte state a fost de a amenaja spitale temporare: centrul de conferințe și expoziții Ifema din Madrid și centrul Fira din Barcelona. Un spital temporar a devenit și complexul sportiv din Malaga, unde au fost instalate 400 de paturi. 

Serbia

Militarii sârbi au amenajat paturile în interiorul sălii principale a Târgului de la Belgrad care a fost transformat într-un spital de teren pentru a găzdui persoanele infectate cu COVID-19. Spațiul mare permite instalarea a mii de paturi pe care pot sta persoanele care suferă de infecția coronavirus. Serbia a anunțat un program de testare în masă. Până în prezent, acolo au fost înregistrate 3.380 de infectări și 74 de decese.  

Rusia

Și Rusia, unde sunt înregistrate 13.584 de infectări și 106 decese, nu s-a lăsat mult așteptată și a decis să înceapă construirea primului spital temporar cu 500 de paturi la periferia Moscovei.

Surse foto: The Associated Press, VOA, Reuters, BBC

Citește mai departe

Externe

Cum vor fi atenuate restricțiile de izolare în mai multe țări din Europa

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Austria, Cehia și Danemarca sunt primele trei țări ale Uniunii Europene care au decis să reducă ristricțiile impuse anterior pentru prevenirea răspândirii COVID-19.

Astfel, în Danemarca se vor deschide grădinițele și școlile. Vor începe să funcționeze din nou saloanele de frumusețe și restaurantele. Între timp, Austria va continua învățământul la distanță, însă va deschide mai multe magazine de grădinărit și de construcție, iar oamenii vor putea să facă sport în aer liber. La fel vor face și autoritățile din Cehia, țara care a fost printre primele care a impus cele mai severe restricții de izolare. Toate evenimentele publice ar putea fi anulate până la începutul verii.

PE LUNG

Austria, Cehia și Danemarca ar putea să-și reducă, în următoarele zile, restricțiile de izolare, relatează dw.com.  Acestea sunt primele țări ale Uniunii Europene care au anunțat că vor să atenueze treptat regimul de izolare introdus în regiune pentru a nu permite răspândirea COVID-19. Cu toate acestea, fiecare dintre cele trei țări au păreri și abordări diferite de reducere a acestor restricții.  

Începând cu 15 aprilie, Danemarca vrea să redeschidă școlile primare și grădinițele, iar celelalte instituții de învățământ își vor relua activitatea la 10 mai. Anunțul a fost făcut de către premierul danez, Mette Frederiksen. În același timp, Austria va continua învățământul de la distanță până la mijlocul lunii mai. În același timp, începând cu 14 aprilie, magazinele mici cu o suprafață de până la 400 de metri pătrați, precum și întreprinderile comerciale specializate care vând materiale de construcție și materiale pentru grădinărit vor putea să-și deschidă ușile. Iar mall-urile și saloanele de frumusețe se vor deschide începând cu 1 mai. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens va fi luată doar la sfârșitul lunii aprilie. Hotelurile și restaurantele vor rămâne închise până cel puțin la jumătatea lunii mai, iar evenimentele publice nu vor fi permise până la sfârșitul lunii iunie. 

În Danemarca, dimpotrivă, toate centrele comerciale și saloanele de frumusețe vor fi deschise, în timp ce restaurantele, barurile și discotecile vor sta cu ușile blocate pentru o perioadă nedeterminată. „Viața de zi cu zi nu se va întoarce la cursul anterior. Vom trăi mai multe luni cu multe restricții”, a avertizat premierul danez. De asemenea, danezilor li se interzice să se adune în grupuri mai mari de zece persoane. 

Restricțiile impuse în Austria continuă să fie destul de rigide. Astfel, până la 1 mai, austriecii au dreptul să părăsească casa doar dacă merg la muncă, după cumpărături, să ajute alte persoane sau dacă fac sport în aer liber. Începând cu 6 aprilie, oamenii sunt obligați să poarte măști de protecție atunci când merg la magazin sau cu transportul public. 

În același timp, Republica Cehă, care a fost una dintre primele țări UE care a introdus măsuri restrictive severe, le-a permis oamenilor să facă sport în aer liber, cum ar fi să joace tenis sau golf. Începând cu 9 aprilie, urmează să fie redeschise mai multe magazine neaimentare. 

Și Germania se pregătește să deschidă, peste două săptămâni, mai multe restaurante și magazine. Între timp, oamenilor nu li se interzice să părăsească locuințele, însă, nu pot fi în grupuri mai mari de două persoane. Cu toate acestea, autoritățile germane vor să adopte un proiect de lege care să impună oamenii să poarte măști de protecție în transportul public, la întreprinderi și în birouri. Doar că aceste măsuri se vor face doar după ce întreaga populație va fi asigurată cu astfel de măști. 

În cazul unei încetiniri ulterioare a răspândirii COVID-19, autoritățile germane nu exclud faptul că restricțiile vor fi reduse începând cu 20 aprilie, când vacanțele de Paște se vor încheia.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social14 ore în urmă

Gyneco.md, proiectul care aduce educația sexuală pe Instagram

PE SCURT Două prietene din Moldova care se află la mii de kilometri distanță au decis să-și unească forțele ca...

Lifestyle17 ore în urmă

Moldova.org angajează jurnalist(ă)

Moldova.org anunță un concurs de angajare pentru poziția de Jurnalist/ă. Cine suntem? Moldova.org s-a reinventat și abordează o nouă formă...

Social18 ore în urmă

COVID-19 explicat: Falsuri și adevăruri despre virus

În timp ce oamenii se infectează cu COVID-19, se tratează sau mor, mulți născocesc, vin cu tot felul de afirmații...

Economie20 de ore în urmă

Petrom Moldova pune umăr la umăr și ajută personalul medical

Punem #umărlaumăr și suntem mai puternici. Cu acest gând Petrom Moldova a pornit un program de susținere a medicilor pe...

Social24 de ore în urmă

26 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: Încă un medic a decedat. 15 lucrători medicali, victime ale coronavirusului

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică2 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Social2 zile în urmă

Istoria unui simbol: cum a apărut culiocul negru cu calendar în Moldova

„Iar umblați cu culioașele?” Fraza lui Igor Dodon către fostul președinte al PDM, Vlad Plahotniuc, ar fi putut fi rostită...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria: „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”

PE SCURT Și săptămâna aceasta autoritățile separatiste de la Tiraspol au continuat să atace autoritățile de la Chișinău. Cu toate...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031