Connect with us
"
"

Social

Trei medalii de bronz pentru Republica Moldova la Olimpiada Balcanică de Informatică

Publicat

pe

PE SCURT

Republica Moldova a obținut trei medalii de bronz în cadrul Olimpiadei Balcanice de Informatică, care s-a desfășurat în perioada 09 – 14 septembrie, în orașul Atena, Grecia.

Medaliile au fost obținute de Victor Melinceanu, elev al Liceului Teoretic „Mircea Eliade” din Chișinău, Claudiu Babin și Mihai Lavric, elevi ai Liceului Teoretic „Orizont” din Chișinău.

PE LUNG

La ediția din acest an a Olimpiadei Balcanice de Informatică au participat 52 de elevi din 13 țări.

În cadrul concursului, Republica Moldova a fost reprezentată de patru elevi și doi profesori:

1. Claudiu Babin, elev în clasa a XII, Liceul Teoretic „Orizont”, mun. Chișinău;

2. Victor Melinceanu, elev în clasa a XII, Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, mun. Chișinău;

3. Mihai Spinei, elev în clasa a XI, Liceul Teoretic „Orizont”, mun. Chișinău;

4. Mihail Lavric, elev în clasa a XII, Liceul Teoretic „Orizont”, mun. Chișinău;

5. Grigore Vasilache, profesor de informatică, grad didactic superior, director al Liceului Teoretic „Mircea Eliade”, mun. Chișinău;

6. Angela Globa, doctor în pedagogie, conferențiar universitar, Catedra de Informatică și Tehnologii Informaționale, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chișinău).

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Educație

Cum școala s-a mutat pe internet (I). Ce spun profesorii

Publicat

pe

De către

La 11 martie, toate grădinițele și școlile din Republica Moldova au fost închise după ce în țară au fost înregistrate mai multe cazuri de infectare cu COVID-19. De atunci ușile instituțiilor de învățământ au rămas închise, iar până la încheierea anului școlar au rămas câteva zile. Învățământul „la un click distanță” nu este ușor de asimilat atât pentru elevi, învățători, părinții, cât și pentru autorități. Moldova.org a realizat o serie de materiale în care discutăm cu cei mai importanți actori ai acestui proces: profesorii, părinții și elevii. Astăzi vedem cum se descurcă profesorii cu aplicațiile online și ce soluții creative găsesc atunci când întâmpină piedici.

7 mii de elevi și 600 de profesori, lăsați în urmă

Pe 15 martie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) anunță că la începutul perioadei de pandemie au fost implicați  92,8% din numărul total de elevi, iar peste o lună, deja 95,6% dintre copii au participat în procesul educațional la distanță, inclusiv elevii care studiază prin telefon. Potrivit Nataliei Grâu, secretară de stat a MECC, prima săptămână a fost una de șoc pentru toți. „Nimeni nu înțelegea exact ce va urma și cum trebuie să acționeze. Dar conform rapoartelor și declarațiilor, observăm că treptat toți încep să se adapteze.”, menționează secretara de stat. 

Potrivit Ministerului, în afara procesului educațional au rămas peste 7 mii de elevi și peste 600 de cadre didactice, de aceea, la mijlocul lunii aprilie, din bugetul de stat au fost alocate 20 de milioane de lei pentru procurarea laptopurilor și a tabletelor atât pentru copii, cât și pentru învățătorii care nu le au. Însă, până în acest moment, Ministerul nu a anunțat nicio achiziție. „Achiziția respectivă de laptopuri și tablete nu se va realiza într-o săptămână sau o lună. Conform legii, aceasta ar putea dura câteva luni”, a explicat Natalia Grâu. Totodată ea a spus că între timp, trei operatori de telefonie mobilă au oferit gratuit internet cadrelor didactice și elevilor care au solicitat acest lucru. 

„Pensionari care lucrează pe Zoom ca ceasul”

Ana Cotună niciodată nu și-a imaginat că va lucra toată ziua în fața ecranului calculatorului și nu-și va vedea elevii toată primăvara. „În prima săptămână eram nesigură. A fost prelungită vacanța elevilor, dar mă gândeam că în scurt timp vom reveni la programul obișnuit. Dar nu a fost așa. Ne-au spus să facem lecții la distanță și am început să învățăm să utilizăm tot felul de platforme ce ne permiteau să ne vedem, auzim și să rezolvăm exerciții”, povestește profesoara de matematică de la gimnaziul din Fundurii Vechi, Glodeni, unde învață 250 de copii. Pe lângă nevoia de a învăța noi tehnici, ea a trebuit să predea de acasă, unde copiii ei, la fel, aveau ore, iar soțul trebuia să lucreze. „Îi acopeream pe toți din casă. Vorbeam așa de tare că mă auzeam până-n drum”, râde ea. 

Spune că preferă Zoom-ul, unde poate organiza conferințe online cu întreaga clasă și să le explice tema și să le arate cum se poate rezolva o ecuație sau alta. Însă, lucrul care o întristează cel mai mult este că elevii preferă să nu conecteze videoul. „Răspund, rezolvă, comunică, dar nu conectează camera video și asta nu-mi permite să le urmăresc mimica, ca să înțeleg mai bine dacă au sau nu anumite neclarități”, constată învățătoarea. 

Pe lângă asta, mai sunt copii care nu se pot conecta la conferințe pentru că singura sursă de internet este telefonul părinților, care uneori mai merg la muncile în câmp. De aceea, Ana Cotună a decis să înregistreze aceste lecții și să le pună în grupul clasei, ca elevii să poată să le vadă oricând au nevoie. În aceste două luni, Ana Cotună a devenit și „poștaș” pentru colegii săi care nu au internet și nici calculatoare acasă. Ei scriu subiectele și descrierea pe foi. Ea merge și le ia, le fotografiază sau scanează și le transmite copiilor care au lecții cu acești învățători. Când copiii fac tema pentru acasă, o fotografiază și i le trimit ei și ea deja le printează și duce la poarta învățătorului. „Asta fac cu cei încăpățânați, care nu vor să încerce. Dar sunt pensionari care lucrează pe zoom ca ceasul”, spune ea cu fascinație.

Educația la distanță

Ana Apostu, directoarea gimnaziului din Trușeni dă asigurări că orele continuă, chiar și pentru cei care nu au acces la internet. „Profesorii îi contactează telefonic și îi vizitează săptămânal pe cei cu necesități speciale, fiind echipați cu mănuși și măști de protecție și păstrând distanța le lasă la poartă fișele cu teme și le explică părinților ce au de făcut”.  Ea spune că reprezentanții Ministerului au  cerut să se întocmească lista învățătorilor care au nevoie de calculatoare, dar după aceea nu a mai urmat nimic. 

De asemenea, unii învățători spun că mulți elevi profită de avantajele și politica blândă ale acestui sistem educațional din timpul pandemiei, în special, cei din clasele a IX-a după ce au aflat că examenele de absolvire au fost anulate. „Mama este profesoară de limba franceză. În viață nu a folosit tehnologiile informaționale, pentru că nu a avut nevoie de aceasta. Însă, pandemia a impus-o să-și facă un cont pe facebook pentru a putea face lecții cu elevii. Cu toate acestea, cei din clasa a IX-a preferă să găsească tot felul de scuze și să nu participe la lecții. Astfel, din 12 elevi, mama ajunge să lucreze doar cu 2-3”, povestește dezamăgită Valentina Timofeev din Chișinău. „Eu cred că învățământul online trebuie să fie la fel de serios, cum este și cel real, dar nu afirmații de genul că: absențele nu vor fi luate în considerare sau examenele sunt anulate. Din această cauză și elevii din clasa a IX-a nici nu se mai obosesc să învețe”, susține Valentina care urmărește cum mama ei încearcă să se adapteze noilor realități. „Îi este greu, dar nu renunță”, adaugă ea. 

Lecții de 30 de minute

Iana Bargan, învățătoare la clasele primare din Liceul Teoretic „Aleksandr Pușkin” din Fălești își începe ziua de lucru la 8:45. Scrie pe viber un „Bună dimineața” și se asigură că toți elevii sunt în fața laptopului, tabletei sau a telefonului. După care anunță începutul conferinței pe Zoom ca să le vadă fețele încă șifonate de pernă și ochii împânziți de somn. Încep recapitulările zilei precedente, o rundă de întrebări adunate pe parcursul serii anterioare, cât timp a tot primit întrebări de la elevi pe telefon. După care începe lecția. „Este o lecție obișnuită, doar că nu în clasă, ci acasă”, spune cu entuziasm învățătoarea. Cu toate acestea, ea recunoaște că acest program este unul destul de epuizant și care consumă foarte multă energie, iar copiii au început să „facă nazuri” și nu mai au chef să stea atâtea ore la calculator, închiși în casă. Pentru că nu întotdeauna conexiunea la internet este bună la toți elevii, învățătoarea mai face video apeluri cu fiecare elev în parte să vadă dacă au anumite neclarități. 

În satul Trinca, r. Edineț, majoritatea orelor se fac pe Viber, pentru că cea mai mare parte a copiilor nu au calculatoare, ci doar telefoane. „Lecția durează cel mult 30 de minute, ca să nu încărcăm prea mult copilul. Apoi el se odihnește puțin până la următoarea lecție și tot așa. Astfel de educație are avantajele, dar și dezavantajele ei. Ne-am dezvoltat mai mult abilitățile tehnologice, dar nu poate total să-l înlocuiască pe cel real. Copiii deja se simt obosiți, e una când vorbești la telefon și alta când în viața reală”, susține Angela Lambarschi, directoarea gimnaziului din Trinca, unde învață 238 de elevi. Directoarea susține că la începutul noului an școlar, neapărat, se va face o recapitulare generală ca să vadă ce subiecte le-au scăpat sau nu au fost înțelese în aceste luni.  

„70% din elevi nu au internet”

Și profesorii de la gimnaziul din satul Coropceni, Telenești, încearcă să se adapteze la noua realitate. Dintre cei 144 de elevi ai școlii din localitate, doar 30% au acasă calculatoare sau internet. 

„Dacă în orașe cei mai mulți folosesc platforme ca Zoom, eu nu pot face asta când copiii au internet poate doar la telefon și acela e slab. Eu înțeleg că mulți vor ca statisticile să fie bune, dar nu e mereu așa. Am trecut pe messenger pentru că așa pot aduna la un loc mai mulți elevi, dar cea mai bună soluție în această situație este să scriem sarcinile și explicațiile la subiect pe foaie A4 și să-i anunț pe copii că la ora cutare am să fiu în centrul satului și am să le transmit”, povestește Ion Curchi, directorul gimnaziului. El a făcut o listă mare cu învățătorii și elevii care au nevoie de internet, dar și de tablete, pentru a putea studia. „Cei de la Minister mi-au spus să mai reduc din număr, că-s prea mulți, iar acum tac”, remarcă el. 

Cum să ajungi la elevii fără internet? 

Pentru că pandemia a închis școlile nu doar din Moldova, ci și din întreaga lume, iar lecțiile au început să se facă la distanță, mai multe școli au căutat cum pot ajunge în casele chiar și celor care nu au calculator și nici internet. Astfel, profesorii din Statele Unite ale Americii pot fi văzuți deja și la televiziunile naționale unde explică în detalii subiectele. Mai multe școli din întreaga lume le-au dat elevilor și cadrelor didactice laptopuri și tablete conectate la internet. Unele state din SUA au instalat mai multe cutii la intrare în școală, unde copiii care primesc subiectele pe foile printate, pot să-și lase temele pentru acasă, ca învățătorul să poată să le verifice. 

Material realizat de Mirela Gandraman și Tatiana Beghiu

Citește mai departe

Social

Pandemia, un pas în urmă pentru feminism. Și în Moldova treburile casnice cad pe umerii femeilor

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Echilibrul dintre viața personală și cea profesională a fost mereu o provocare pentru multe femei, iar unele progrese în domeniul egalității de gen făcute în ultimii ani par să fie anulate de noua pandemie.

The Guardian scrie despre Dusti Arab, mamă a doi copii din Portland, statul Oregon din SUA. Femeia povestește că virusul i-a distrus mica afacere, o agenție de marketing: „E un dezastru”, spune Arab.

Soțul ei, care în mod normal lucra într-un birou din centrul Portlandului, va lucra de acasă cel puțin pentru următoarele două săptămâni, dar acest lucru nu rezolvă problemele familei. „El se descurcă minunat și mă ajută cu plimbările și transportul copiilor, dar acest lucru va cădea în mare parte pe umerii mei”, a declarat aceasta.

PE LUNG

Dusti Arab este una dintre milioanele de femei care vor avea mult mai mult lucru domestic pe timpul pandemiei. 

The Atlantic scrie și despre inegalitățile economice dintre bărbați și femei, care vor fi și mai mari după criza economică provocată de virus. Închiderea școlilor și a grădinițelor face ca îngrijirea copiilor să treacă de la munca plătită la cea neplătită. Coronavirsul distruge pactul încheiat de multe cupluri în care ambii parteneri aveau venituri economice: putem să lucrăm ambii, pentru că altcineva are grijă de copiii noștri. Acum, cuplurile vor trebui să decidă cine își va asuma acest rol.

Vă sună cunoscut? Deși nu avem încă date oficiale referitoare la repartizarea  muncilor domestice pe timpul pandemiei, se pare că și femeile din Moldova au luat asupra lor o mare parte dintre aceste sarcini: gătitul, curățenia, îngrijitul copiilor și altele.  

Am stat de vorbă cu câteva femei de la noi pentru a afla cum s-a schimbat viața lor odată cu instaurarea carantinei. 

Irina, o mamă a trei copii de 4, 13 și 17 ani, este profesoară de artă teatrală. Spune că săptămâna aceasta e mai ușor: „fetița care este la liceu are ore online. Deci de dimineață i se dau sarcini și nu stă cu nasul în telefon. Cea mică este la grădiniță, unde tot i se dau anumite sarcini, dar am epuizat deja toate materialele. În acest timp eu tot fac lecții online. Ne vine greu. Facem online până și bazinul. Tata este programator și lucrează în altă odaie. Este stresant. Tu trebuie să ai grijă de toate, dar soțul mă ajută. Astăzi de exemplu el a gătit o supă. Totuși, aproape la fiecare oră, pentru că suntem toți în casă, se deschide frigiderul. Copii cer ceva să ronțăie. Mai este ceva, când era un regim obișnuit, o supă gătită, putea liber să fie consumată și a doua zi. Veneai de afară, de la lucru sau de la școală, graniță, și se mânca totul. Acum, copiii vin la tine și spun: mamă ești acasă. Vreau plăcinte,sau copturi, iar mama trebuie să facă”. 

Luminița, angajată în sistemul public, mamă a doi copii, spune că acum trebuie să gătească mult mai des. 

„Copiii, imediat ce a fost declarat regimul de carantină, au revenit acasă. Dacă simt că mi s-a împovărat viața? Dar întotdeauna cea mai mare parte a grijirilor casnice îmi revenea mie. Acum totuși, trebuie să dedic mai mult timp gătitului. Trebuie de făcut mai des mâncare și încă să te gândești ce bucate să gătești. Pentru că aceleași bucate a doua zi nu te prea trage să le pui pe masă. Acest regim a picat înaintea sărbătorilor de Paști, iar acum ai de făcut ordine, spălat, aranjat. Este greu pentru că toți membrii sunt în aceeași locuință și vrei-nu vrei, dar dezordine se face mai des și astfel ai de aranjat mai des”.

Toate intervietale au recunoscut că regimul de carantină este greu de suportat, mai ales în cazurile când toți membrii familiei sunt izolați într-un spațiu închis, fără posibilitatea de a merge prea mult afară. Copiii apelează cel mai des la verificatul temelor la mămici, iar atunci când și-au făcut temele mămicile cel mai des sunt cele care trebuie să le ofere celor mici spațiul de joacă. 

În același timp, foarte multe familii din Republica Moldova au unul dintre părinți plecat peste hotare. Femeile care se vedeau nevoite să-și crească copiii de unele singure până acum, după explozia coronavirusului nu pot beneficia nici de suportul oferit de școli, grădinițe sau cei apropiati.

Ana, angajată la o fabrică și mamă a doi copii de 1 și 11 ani, are soțul plecat în Israel și se descurcă de una singură. 

„Este greu să faci unul și același lucru în fiecare zi. Speli, ștergi praful. Vrei, nu vrei dar îți găsești singură de lucru câte ceva. Copii fac dezordine și întorc casa pe dos. Este greu în primul rând  din punct de vedere psihologic. Când băiatul mergea afară era mai ușor. Acum în fiecare zi, copilul cere prăjituri, învârtită sau plăcinte. Soțul de peste hotare, când vorbim la telefon, glumește: băiete, tu atâta aluat n-ai mâncat de când ești tu! Și toate mămicile cu care vorbesc îmi zic: o să ieșim  din carantină ca niște chifle. Stând în casă, îți zici: ia să mai spăl și să ascund niște haine de iarnă, să-mi fac ordine din casă. Și parcă tot ce nu ai reușit să faci până acum, le faci acum – speli, gătești, faci ordine. Și cel mai greu este că oricât nu ai face ordine și nu ai aranja în casă în câteva ore totul este la fel, ca până la curățenie”.

Și Nadia Darie, jurnalistă din Republica Moldova, spune pe Facebook că nu prea mai are timp liber în aceste zile.

Svetlana Andrieș, coordonatoare programe UN Women Moldova, a menționat că pandemia de COVID-19 afectează disproporționat și mai mult femeile. Aceasta în condițiile în care și până acum aceste sarcini erau duble pentru femeile de la noi. Situația creează presiuni psihologice, fizice și morale, la care femeile, în special mamicile cu mai mulți copii, trebuie să le facă față. „Familia necesită multă atenție, iar recomandarea mea este ca femeile să implice în treburile casnice și partenerii și să convină asupra partajării sarcinilor casnice”, a menționat ea. Sarcina casnică a fost completată și cu asigurarea procesului de învățământ de la distanță. Aceasta pentru că mamele trebuie să-și asume rolul de educatoare,  profesoare, ș.a.

În opinia Svetlanei Andrieș sunt mamele singure. Atunci când trebuie să meargă la magazin ca să cumpere alimente sunt nevoite să-și lase copiii nesupravegheați. În acest caz, recomandarea ar fi să apeleze la vecini. „Pentru că avem un fel de stereotipuri în ceea ce privește răspunderea la solicitările comunitare. Atunci când avem o bucurie, o împărtășim cu toții din preajmă, dar în situații dificile ezităm să apelăm, dar și să ajutăm atunci când cei din preajmă au nevoie de ajutor”, a menționat Svetlana Andrieș.  

În plus, din propria experiență, experta spune că munca de la distanță a făcut ca numărul orelor de muncă să crească. „Sfatul ar fi să echilibrăm viața profesională cu cea personală. Pentru că încă nu am învățat să divizăm orele de muncă în condițiile în care lucrăm de acasă, se întâmplă cazuri când ora de muncă se termină seara târziu”, a menționat ea.

Totodată, Svetlana Andrieș a relatat că UN Women Moldova lucrează la realizarea unui sondaj, care va avea loc pe parcursul a două-trei săptămâni, care va arăta inegalitățile dintre  activitatea femeilor și cea a bărbaților în această perioadă, dar și va identifica care sunt necesitățile ambelor sexe.

Conform studiului „Bărbații și egalitatea de gen din Republica Moldova”, realizat la cererea Centrului de Drept al Femeilor, ponderea bărbaților care, actualmente, se ocupă zilnic de îngrijirea copiilor este foarte mică. Conform relatărilor bărbaților, aceasta este o activitate realizată de obicei sau întotdeauna de parteneră. Totuși 1/4 dintre bărbați consideră că participă în egală măsură la îngrijirea copilului, pe când doar 15,7% dintre femei au semnalat acest fapt, ceea ce înseamnă că deși unii bărbații au declarat că participă la îngrijirea copilului, ei percep îngrijirea într-un mod diferit. Cu toate că unii bărbați au menționat că au fost învățați în familiile de origine să realizeze unele activități în cadrul gospodăriei, totuși împărțirea responsabilităților în familiile/cuplurile nou create relevă aspectele familiei tradiționale. Astfel, responsabilitățile femeii se referă la spălarea hainelor, prepararea mâncării șii curățenia casei. Responsabilitățile ce țin de cumpărarea produselor alimentare și achitarea facturilor sunt realizate împreună, iar bărbațiii, cel mai frecvent, în cadrul familiei rămân cu responsabilitatea de a realiza reparațiile minore ale casei.

Citește mai departe

Social

Un test internațional spune că avem elevi slabi. Unde greșim

Publicat

pe

De către

PE SCURT

43 la sută dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu înțeleg ce citesc și nu ating nivelul minim de competență la științe, iar 50 la sută din elevii de această vârstă se confruntă cu probleme la matematică, arată testul PISA 2018, care scoate la iveală procentul de analfabetism funcțional. PISA reprezintă un program care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale.

Deși autoritățile de la Chișinău s-au lăudat că țara noastră a reușit performanța de a nu descrește punctajele medii la niciunul dintre domeniile evaluate, comparativ cu ciclurile anterioare, profesori și experți susțin că situația în domeniul educațional este gravă și că există puține șanse ca, peste trei ani, Moldova să-și îmbunătățească performanțele.

PE LUNG

În medie, în rândul țărilor OECD, aproximativ 23% de elevi nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură, științe sau matematică. Dar ce înseamnă analfabetismul funcțional? Este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi.

Republica Moldova pe locul 51 din 79 de state

În martie 2018, în Republica Moldova 5 367 de elevi în vârsta de 15 ani din clasele a 7-a sau mai mare din instituțiile de învățământ selectate aleatoriu din toată țara au susținut o testare la citire/lectură, matematică și științe, cu durata de două ore. Aceste teste nu au avut legătură directă cu curricula școlară din Republica Moldova, ci mai curând au fost bazate pe competențe, fiind comparabile la nivel internațional. Testele au fost elaborate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) pentru a evalua în ce măsură elevii din Republica Moldova și din alte țări, la finele perioadei de școlarizare obligatorie, sunt capabili să aplice cunoștințele în situații reale de viață și sunt pregătiți pentru participare deplină în societate

În cadrul Programului Internațional de Evaluare a Elevilor – PISA 2018 au participat peste 612 000 de elevi din 79 de țări sau regiuni economice. În Republica Moldova, au participat 5 367 de elevi din 236 de instituții de învățământ.

În urma evaluărilor, Republica Moldova a înregistrat un punctaj mediu de 424 de puncte la citire/lectură, în raport cu 416 de puncte în 2015 și 388 de puncte în 2009.

La capitolul matematică, țara noastră a acumulat 421 de puncte, în comparație cu 420 de puncte în 2015 și 397 puncte în 2009.

La capitolul științe, am acumulat 428 de puncte, tot atâtea puncte ca și în 2015 și cu 15 puncte mai mult decât în 2009.

Astfel, Moldova este una dintre cele 7 țări care au înregistrat o creștere a rezultatelor la fiecare domeniu și la fiecare ciclu de participare. Cu toate acestea, punctajul mediu înregistrat de Republica Moldova în toate ciclurile PISA încă rămâne mai mic decât punctajul mediu al țărilor ce fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – 487 de puncte la citire/lectură și 489 de puncte la matematică și la științe.

Explicăm rezultatele

Performanțele Republicii Moldova în anul 2018 sunt similare cu cele înregistrate de România, Bulgaria, Montenegro, Chile sau Uruguay. Țările lider în Programul PISA 2018 sunt Singapore, Japonia și Estonia.

PISA 2018 a arătat că fetele au înregistrat rezultate mai mari decât băieții la domeniile citire/lectură și științe, cu o diferență de punctaj de 41 de puncte la citire/lectură și 11 puncte la științe. La domeniul matematica, băieții și fetele au înregistrat rezultate aproximativ egale. Rezultatele elevilor social-economic avantajați depășesc rezultatele elevilor social-economic dezavantajați cu peste 90 de puncte la toate domeniile, iar performanțele elevilor din instituții urbane sunt mai mari decât cele ale elevilor din instituțiile rurale cu peste 55 de puncte. Elevii din mediul urban înregistrează, la toate domeniile, un rezultat mai înalt decât elevii din mediul rural, diferența fiind de minim 60 de puncte pentru fiecare domeniu.

 De ce avem analfabetism funcțional

Viorica Doina, profesoară la liceul Petru Movilă din Capitală, se arată convinsă că rezultatele modeste din acest an la PISA 2018 sunt o consecință a situației grave din sistemul de învățământ general, iar peste trei ani, când va fi realizat următorul program de evaluare PISA situația în Republica Moldova se va înrăutăți. Aceasta din cauza birocratizării procesului de raportare a informației în învățământul general, în urma căruia profesorii „s-au înecat în hârtii și controale”.

Potrivit profesoarei, cadrele didactice din școli sunt încărcate cu chestiuni de birocrație. „Profesorii pur și simplu nu au timp. Hârtii, hârtii și iar hârtii. Mape peste mape – mapa profesorului, mapa elevului. Am întrebat reprezentantele ministerului: mapele pe care ne obligați să le facem sunt în beneficiu elevului? Nu. Sunt în beneficiu profesorului? Nu. Atunci în al cui beneficiu? Oare eu ca pedagog cu asta trebuie să mă ocup? În loc să mă pregătesc pentru a doua zi, să caut materiale interesante, sunt nevoită să mă ocup cu chestiuni birocratice”, a relatat Viorica Doina.

În același timp, Viorica Doina recunoaște că „majoritatea profesorilor de astăzi sunt elevii cuminți de ieri, care nu suportă copii cu viziuni deschise, gălăgioși, cu propria opinie, pe care insistă să o spună, respectiv ei nu știu cum să-i gestioneze”. Astfel, pedagogii nu știu cum să construiască o relație cu toți copiii și să creeze o atmosferă prielnică pentru studii.

Alte carențe ale sistemului educațional care au impact asupra pregătirii elevilor sesizate de profesoară au fost lipsa cadrelor didactice tinere și salarizarea modestă a pedagogilor. „Știați că, de trei ani, Facultatea de Fizică și Matematică nu există în R. Moldova? Peste câțiva ani nu vor fi profesori”, a spus ea, menționând din nou carențele actualului sistem.

„În școală a fost introdus un obiect nou – dezvoltarea personalității. Nu am primit nici manual, nici ghid. Ni s-au doar temele și ni s-a spus „Luați și lucrați”… Suntem împotriva catalogului electronic, pentru că nu se anulează cel pe suport de hârtie, dar se dublează munca. Profesorul care a avut șase lecții cu șase clase diferite, trebuie să rămână după lecții, să ia catalogul pe suport de hârtie de la toate cele șase clase și să introducă notele în cel electronic.

Potrivit ei, dacă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării ar schimba politicile și ar pune accent pe lucrul cu elevii, lucrurile se vor schimba. Sunt copii foarte buni, doritori de a munci, care concurează, dar sistemul e defectuos. Cei mai buni elevi după finalizarea studiilor pleacă din țară.

Continuăm să practicăm abordări pedagogice bazate pe transmitere de informații

Iosif Moldovanu, director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC), susține că până nu vom crea în școală un mediu care să fie sigur, protectiv și inclusiv, în care copilului nu o să-i fie frică să vină la școală, nu vom putea ridica niciodată rezultatele PISA. „Cred că una din probleme este că mediul școlar nu este unul în care copilul să se simtă în siguranță. Atunci când copilul nu se simte în siguranță, nu are cum să se concentreze și să formeze alte competențe, în special cele cognitive”, a relatat Iosif Moldovanu.

Al doilea aspect este că profesorii nu utilizează abordări pedagogice bazate pe formări de competență. „Continuăm să practicăm abordări pedagogice bazate pe transmitere de informații și nu pe activități practice bazate pe sarcini și gândire critică care ar face conexiuni ca din ceea ce fac ei să deducă anumite concepte teoretice”, susține expertul. Potrivit lui, este o abordare continuă care perpetuează în sistem. „Manualul este instrumentul de bază: „Luați și citiți”, iar această abordare nu are cum să ducă la formare de competență.

„Această schimbare de paradigmă trebuie să se întâmple, altfel nu avem cum să așteptăm că se vor schimba rezultatele la PISA”, a declarat Moldovanu.

Întrebat cum s-ar face aceasta în mod practic, el a menționat că ar trebui să pregătim profesorii de la facultate. Pregătirea inițială a profesorilor e un aspect foarte important. De asemenea, ar trebuit, potrivit lui, schimbate și standardele de evaluare a profesorilor. Inspectorii și administrația școlilor trebuie să înțeleagă că asta e calea spre performanță. „Avem profesori care încearcă să dea băncile la o parte, să iasă cu elevii la natură, dar lor li se reproșează: De ce faceți asta? De ce i-ați scos afară pe copii? Mai persistă stereotipul că dacă elevii stau în bancă câte doi, aceasta este o lecție serioasă, iar cei care încearcă să iasă din tipare sunt pedepsiți”, a spus directorul executiv CIDDC.

La nivel de minister există curriculum. Ceea ce ar trebui să fie realizat acum ar fi lucrul cu „nivelul mijlociu” – directorii de școli și inspectorii care încă nu au depășit tradiționalul. „Trebuie de lucrat cu formarea de capacități la directorii și directorii-adjuncți care ar trebui să vadă lecția ca un spațiu în care profesorii au libertatea de a decide ce se întâmplă acolo. Aceasta se poate de observat mai ales în cazul când directorii și directorii adjuncți care vin să asiste la lecții și dacă văd că profesorul a schimbat două teme cu locul în planificarea de lungă durată atunci gata, aceasta este o crimă. Nu putem fi atât de rigizi”, a mai spus Moldovanu.

În final, el a recunoscut că nu vede nicio șansă ca peste trei ani să se schimbe situația sau că rezultatele PISA se vor schimba, pentru că „a schimba abordarea de verificare și monitorizare este un proces de lungă durată”.

De notat că elevii din Republica Moldova au susținut testele de două ore pe hârtie, la fel ca în alte 7 state, printre care România, Argentina și Liban. Celelalte 72 de țări care au participat au dat testul pe calculator.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie5 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social11 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

SocialO zi în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031