Colorate, cu coarne și bot din lemn care trăncănește întruna, caprele prevestesc venirea Crăciunului și noului an. În tradiția românească, dansul caprei va aduce belșug și noroc gospodarilor care o primesc acasă.
Caprele dansează fără odihnă și se supun ciobanului lor. Totuși, ele se deosebesc de la o regiune la alta. De exemplu, cele din raionul Cantemir dansează orizontal. Cei care le interpretează se tăvălesc, se crăcesc ori stau în genunchi și dau dovadă de elasticitate, așa ca animalul lor să arate cât mai natural. Caprele de la Crihana Veche dansează orizontal, în picioare. Sunt înalte, de cel puțin doi metri și au un cap mare. Potrivit localnicilor, caprele de la Crihana Veche nu vorbesc, iar dansul lor este însoțit de muzică turcească.
Un alt obicei de Crăciun și de Anul Nou este Malanca. Aceasta reprezintă dansul miresei și familiei de romi, însoțiți de un medic sau de alte personaje. Urătorii sunt îmbrăcați în haine țigănești, cu fuste lungi, colorate, părul lor e negru, iar buzele le sunt vopsite cu roșu. Ei înveselesc gazdele și au rolul să caute în casele lor ca să le laude bogăția.
Toate acestea au fost văzute la a V-a ediție a Festivalului Internațional de Datini și Obiceiuri „Capra, Turca, Breaza” de pe 27 decembrie de la Crihana Veche, Cahul.
13 ansambluri artistice și-au etalat costumele, au urat și au dansat așa cum se face în părțile lor. Cei de la Palanca au interpretat rolul Mălăncii, iar alții au strigat urături de zeci de strofe.
Scoate banii și plătește.
V-am urat cu preț redus,
Bani de la 100 de euro în sus!”
Este una dintre puținele strofe decente ale urăturii rostite de un artist minor al ansamblului din satul Larga, raionul Cahul. La sfârșitul prestației, micii artiști au interpretat primirea urătorilor de către gazde. Gazdele le-au oferit o licoare roșie, care mai degrabă era compot decât vin. Au băut și au mâncat, așa cum au cerut în urătură și au plecat la casa următoare.
Potrivit primarei satului Crihana Veche, Cahul, ediția din acest an a adus cele mai multe ansambluri din întreaga republică, dar și câteva din Ucraina. „Atât timp cât păstrăm obiceiurile și tradițiile suntem vii ca neam și ca identitate românească”, menționează organizatoarea.
Capra de la Cârpești
Caprele de la Cantemir dansează orizontal. Despre asta ne informează Larisa Argint, conducătoarea ansamblului „La Stână” din satul Cârpești. Programul artistic al acestui ansamblu este bazat pe îndeletnicirile oamenilor din această regiune. „În sat avem foarte multe stâne și mulți ciobani. Oamenii se ocupă mai mult cu oieritul și căpritul”. Caprele de la Cârpești dansează o bătută mărunțică cârpeșteancă și versurile urăturii sunt speciale. Se zice despre capre că dansează mărunțel, că sunt aduse de la Cârpești de sărbători, aduc bucurie și veste bună. Ceata este formată din 5-9 capre. Cu cât ceata este mai mare, cu atât este mai veselă și mai interesantă.
Potrivit tradiției, capra vestește venirea unui nou an, sosirea Crăciunului. Ea este spiritul bun al gospodarilor și aduce veste bună, bucurie și bunăstare.
