Connect with us

Opinii

#SUBOGHEAL e ca în romanele lui Kafka

Publicat

pe

„Ești nevoit să-ți divizezi toată ființa în două – în cea de #subogheal și cealaltă, iar asta te înnebunește. Te alienează faptul că trebuie să fii doi oameni în unul. Eu cred că noi toți ne datorăm o anumită sinceritate unul altuia. Nimeni nu iubește falsul, nimeni nu iubește minciuna, și atunci de ce mă impui să te mint? Eu nu vreau să te mint. Eu te respect, vreau să fiu sinceră cu tine, vreau să ies de #subogheal.”

Acestea sunt cuvintele Iuliei, noua eroină a campaniei #subogheal. Când am contactat-o pentru interviu, Iulia a acceptat imediat, dar mi-a spus că nu crede că povestea ei este tocmai potrivită, pentru că ea nu își mai ascunde demult orientarea sexuală. Iulia a plecat din Moldova cu mulți ani în urmă. Acum lucrează într-o organizație pentru apărarea drepturilor omului, într-o țară din inima Europei. În noua ei țară sunt legi care o protejează, în noul ei oficiu sunt colegi care o înțeleg, pe ulițe întâlnește oameni cărora le pasă mai degrabă de ce are Iulia în minte, decât ce se întâmplă în dormitorul ei. Iar acasă la ea vin prieteni buni, de care nu mai e nevoită să ascundă nimic. Totuși, Iulia nu a reușit să iasă definitiv de #subogheal…

Unor moldoveni le place să spună fă ce vrei în casa ta, în patul tău, dar fără să știu eu despre asta. Cum se deosebește această atitudine de lipsa de interes a europenilor pentru viața ta personală?

E diferit. Pentru că atunci când nu-ți pasă, nu stai să discuți oamenii pe la spate, nu promovezi mesaje discriminatorii, homofobe. Când eram acasă înțelegeam că eu am bula mea de prieteni, bula mea de oameni care mă înțeleg, totul e bine, dar în afara ei există o frustrare și o presiune foarte mare a societății, pe care nu o simți direct, pentru că nu-ți sunt spuse cuvintele astea direct. Dar e un fel de bâzâială informațională continuă, care te apasă. La un moment dat am observat cum au început să mă absoarbă gândurile astea destul de negative și frustrante, și observam cum mă transform, practic, într-o persoană foarte frustrată și negativistă. Și ăsta a fost momentul în care mi-am spus că nu mai pot trăi într-o societate ca asta.

Și cum s-au schimbat lucrurile după ce ai plecat?

Când m-am mutat aici, mi-a dispărut angoasa socială, pe care o simțeam indirect pe la spatele meu. În Moldova sunt așteptări vizavi de tine, sunt așteptări că o să te căsătorești, o să ai copii, o să ai nănași , nuntă, botez, cumătrie… Și atunci când m-am mutat aici, s-a eliberat atât de mult spațiul mintal, m-am simțit atât de liberă. Nici nu îmi dădeam seama că am starea asta de neliniște în spate până a dispărut. E ca un roi de albine în spatele tău, despre care nu știi dacă vor veni sau nu peste tine. Abia când au dispărut, am înțeles cât de mult pot deranja lucrurile din societate, chiar dacă nu te afectează direct în acel moment.

Este mai ușor să vorbești despre orientarea ta sexuală sau să o ascunzi, într-o societate mai puțin tolerantă?

Mă gândeam la asta după prima noastră discuție, dacă e mai ușor – să nu faci coming-out și să te afli într-o stare din asta, în care parcă toată lumea știe sau se pricepe. Sau se pricepe, dar nu vrea să știe, sau se pricepe, dar nu vrea să accepte această realitate, dar nimeni nu îți pune întrebări direct. Și stă așa un nor negru deasupra capului tău. Ca în romanele lui Kafka – toți știu, toți înțeleg, nimeni nu vrea să discute și undeva este o anxietate în spatele relației. Și anxietatea asta nu e plăcută nici pentru ei, nici pentru mine.

Și atunci este mai simplu să spui?

Când făceam coming-out, simțeam o ușurare, de fiecare dată. Îți dai jos o povară de pe umeri. Tu nu mai ești nevoită să te ascunzi de acea persoană. De fiecare dată când am făcut-o, relațiile cu acei oameni deveneau foarte ușoare și asta îți eliberează capul, ca să pui în mișcare alte idei.

Dar nu e deloc ușor. Eu nu am ascuns asta intenționat în public. Colegii din Republica Moldova știau despre relația mea, pentru că mergeam împreună cu prietena mea la toate evenimente la care ne puteam lua partenerii de viață. Nu m-am ascuns vreodată intenționat. Doar că în public nu am fost întrebată, dar nici nu a fost cazul să inițiez asemenea discuții: „Bună ziua, sunt lesbiană”.

Totul parcă era clar, dar parcă tot pluteau anumite întrebări în aer, pe care oamenii nu au curaj să le pună. Se simte că undeva se discută pe la spate. Și pentru mine tot era complicat, pentru că nu te duci cu flip-chartul la oameni și începi să le explici că asta e așa, dar asta e altfel, mai ales că nici nu te-au întrebat.

În fața cui ai făcut primul coming-out?

Probabil am înțeles orientarea mea sexuală de pe la vreo 16-17 ani, când m-am îndrăgostit de cea mai bună prietenă, colegă de clasă. Ea a fost suficient de inteligentă și iubitoare să nu mă respingă, să nu mă facă să mă simt prost. Mi-a zis: „Înțeleg, dar eu nu simt la fel și, dacă vrei să continuăm prietenia – e fain”. Și eu îi sunt foarte recunoscătoare pentru că, până în ziua de azi, suntem prietene foarte bune și putem să ne povestim absolut totul. Chestia asta care putea să iasă foarte urât la nivel de prietenie, chiar a fost depășită cu succes. Pe la 19 ani i-am povestit ei prima dată și ea mi-a zis că își dădea oarecum seama. Mi-a oferit foarte mult sprijin. Mi-a adresat întrebări, fără să fie foarte invazivă sau să mă judece.

Și celorlalți prieteni cum le-ai spus?

Am observat că grupul meu de prieteni devine treptat preponderent de lesbiene, bisexuali și gay. Și așa s-a întâmplat că am început să interacționez mult mai puțin cu prietenii mei din școală și mai mult cu prietenii din grupul LGB. Apoi am realizat că este interesant, plăcut să fii parte din comunitate, dar cu unii oameni eu chiar nu aveam alte tangențe decât orientarea sexuală și asta îmi crea întrebări. De ce petrec atât de mult timp cu oamenii ăștia, cu care nici după jumătate de an nu am găsit puncte comune. Apoi mi-am reevaluat prieteniile și am început să-mi fac prieteni pe alte interese, pentru că orientarea sexuală e doar una dintre identitățile unui om. Asta nu te identifică ca personalitate.

Familia ta știe?

Mamei i-am spus cred că cu vreo doi ani în urmă, destul de târziu, dar mult timp eram de părere că ea înțelege și că nu ar trebui să-i mai spun pentru că e clar și așa. Însă, acum doi ani, în viața mea a avut loc o situație crucială. M-am despărțit după o relație de 6 ani și m-am gândit că, dacă nu-i spun mamei acum, s-ar putea întâmpla ceva cu mine, s-ar putea întâmpla ceva cu ea și nu o să-mi iert niciodată că nu i-am spus, că nu i-am articulat. Că mama nu a știut niciodată cum simt, de fapt.

Toată adolescența mea și imediat după, mama îmi spunea că sunt foarte secretoasă și că nu îi povestesc nimic și că ceva este, dar nu-i spun și ea încerca să afle de la prieteni. Probabil mă temeam să-i spun, la început, pentru că ar fi zis că sunt prostii astea, „pentru ce îți trebuie”, „o să-ți treacă”. Și nu voiam să mă îndepărtez de ea, să creez o distanță între noi prin coming-out.

Dar simțeai nevoia să-i spui mamei?

Nu e o nevoie din asta care stă permanent în cap, dar așa, periodic, apare dorința de a-i spune mamei, mai ales când te simți mai rău, sau când te simți mai bine. Este nevoia să discuți, să îți împarți fricile, grijile, întrebările.

La un moment dat, când am avut prima mea relație cu o fată, mama vedea că sunt un pic mai tulburată, că se întâmpă ceva cu mine. Și nu puteam să nu-i povestesc nimic. Atunci i-am spus mamei că sunt într-o relație cu un băiat mai în vârstă decât mine, când, de fapt, era o femeie mai în vârstă. Și i-am explicat niște momente de relație și ea mi-a dat niște sfaturi destul de bune. Și atunci am înțeles cât de importantă este înțelepciunea asta a unei mame, care poate să te ajute atunci când știe ce ți se întâmplă. Pentru că mamele îți vor întotdeauna binele și vor încerca să te ajute, dar nu știu întotdeauna cum.

Cum a reacționat mama?

Când i-am spus că m-am despărțit de prietena mea, am simțit un val de empatie. A spus că vrea să urce imediat în avion și să vină la mine să mă cuprindă, să-mi fie alături, și m-a emoționat atât de mult asta. Mamele totuși te simt, îți vor binele, sunt foarte iubitoare necondiționat.

A acceptat destul de ușor, nu?

Au urmat, evident, întrebări, la care, chiar dacă îmi păreau banale ori evidente pentru mine, încercam să reacționez calm, cu răbdare. Pentru că o relație bună cu mama este de neprețuit.

Mă întreabă dacă nu am încercat altfel de relații, cu bărbații și eu îi zic: „Da, am încercat mult timp în urmă, erau niște băieți foarte de treabă. Cred că ar fi fost niște soți foarte buni, niște tați foarte buni. Dar dacă eu nu aveam sentimente pentru ei, trebuia să-i las să-și trăiască viața lor și să fie împliniți. Cu mine nu s-ar fi simțit împliniți.” Și ea recunoaște că am dreptate.

Și restul familiei cum a reacționat?

Eu sunt foarte sigură că ambii frați ai mei și soțiile lor știu că am fost într-o relație cu o femeie, dar ei nu discută niciodată despre asta. Și la evenimentele de familie veneam împreună. Toată lumea o iubea pe prietena mea. Dar atunci când discutăm, ei sunt foarte atenți la ce fel de întrebări pun, și nu mă întreabă despre viața personală. Când ne întâlnim vorbim despre chestii generale, despre care vorbesc străinii între ei. Din cauza asta, nu simt căldura sau înțelegerea lor. Simt nevoia de a vorbi cu ei, ca între frați.

Mai este presiunea asta în relație și cu rudele îndepărtate. Recent am stat să mă gândesc și am realizat că rudele îi întreabă pe toți când se căsătoresc, când fac copii, iar mie nu-mi mai adresează asemenea întrebări de vreo 7 ani. Recunosc, este plăcut că nu aud aceste întrebări, dar mi-am dat seama că ei cunosc câte ceva, de asta nu pun întrebări. Dar habar nu am ce e în capul lor ce și cum își imaginează. Și nu pot spune că simt căldura și sprijinul familiei. Ei se mândresc cu mine, cu realizările mele. Dar m-am pomenit că nu simt o susținere din asta omenească.

Am un cerc de prieteni care sunt tare de treabă, deschiși, înțelegători, mă sprijină ori de câte ori am nevoie, discutăm, râdem, mergem unii la alții în vizită, mergem la concerte. În același timp, din partea familiei este un fel de gol destul de mare. Cel mai greu e să trăiești ca în romanele lui Kafka, în care toată lumea din jurul tău știe, dar nimeni nu vrea să discute asta cu tine. E o atmosferă absolut… suprarealistă.

Nu te-ai gândit să iei inițiativa în mâinile tale, să dai jos oghealul?

Ba da, dar uitându-mă în timp tot nu pot găsi asemenea momente în care ar fi trebuit să verbalizez asta, pentru că s-a construit o relație în care discutăm lucruri de fațadă, clișee și nu prea ne întrebăm unii pe alții cum ne simțim, care ne sunt visele, care ne sunt aspirațiile. Când vrem să știm despre viața unui om, întrebăm despre lucruri materiale – dacă are ce mânca, dacă are apartament, dacă e cald în apartament. Dar ce se întâmplă înăuntru tău, nu întreabă nimeni.

Acest interviu face parte din seria de materiale „Povești de #necomingout”, din cadrul campaniei #subogheal, lansată de centrul Genderdoc-M. „Sub ogheal” este sintagma cel mai des folosită de populație, atunci când e vorba de prezența deschisă a persoanelor LGBT în societatea moldovenească. Unul dintre cele mai înrădăcinate stereotipuri legate de comunitatea LGBT este că persoanele lesbiene, gay, bisexuale și transgender ar trebui să se comporte astfel încât viața lor privată, începând cu activitățile pe care le fac zi de zi și terminând cu sexualitatea lor, să rămână un subiect închis pentru toți cei care îi înconjoară, fapt care îi limitează în drepturi.

Interviu realizat de Doina Ipatii

Economie

Expert: Miza Guvernului – împrumuturi din China și Belarus, reducerea finanțărilor din Occident și majorarea creditelor de la bănci

Publicat

pe

De către

Este o premieră pentru Republica Moldova când Guvernul publică bugetul pentru anul viitor până la electorală. De fiecare dată se vota după alegeri. La capitolul venituri ale BPN acestea vor crește cu 5,5 miliarde de lei sau cu 9%, similar cu 2018, însă este cu mult mai puțin decât în 2017. De fapt anii 2017 și 2018 sunt anii de recuperare după criza din 2015 și 2016.

Creșterea din 2017 s-a datorat în mare parte vămii, iar în 2018 organului fiscal. În 2017 pentru prima dată am avut venituri mai mari decât au fost planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact același lucru se va întâmpla și în 2018.

Or, în prezent Guvernul caută noi surse de venit prin îmbunătățirea administrării fiscale, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Pentru anul viitor aceste 5,5  miliarde de lei nu vor fi o problemă să fie acumulate, dar nu e corect să comparăm cu anul 2018 deoarece întreprinderile de stat Cadastru și Registru s-au transformat în instituții publice și veniturile lor vin direct la buget, iar dacă le excludem atunci majorarea va fi de 4,7 miliarde de lei, care este mai puțin față de 2017.

Un element pe care trebuie să-l menționăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de 2 miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuția la 18+5% de la 23+5%. Aceasta va duce la faptul că bugetul asigurărilor sociale va primi cu 1,2 miliarde de lei mai puțin. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice cota căruia a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puțin față de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, BPN pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităților publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, a explicat Ioniță.

Cel mai important este că Guvernul planifică 20% din cheltuielile bugetului să le acopere din împrumuturi și granturi.

Pentru anul viitor autoritățile planifică 9 miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă sunt împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei față de 5,6 miliarde lei în 2018. Estimările au fost reduse deoarece Guvernul în 2018, pentru prima dată nu va reuși să acumuleze nici jumătate din suma prognozată.

„Dacă nu se va reuși restabilirea relațiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat și cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape 2 miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei, dar noi la IDIS Viitorul am anticipat încă în luna mai că în varianta ideală vor fi acumulați 900 milioane de lei. Însă în primele 9 luni sau acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul din 15 ani. În lipsa finanțărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne”, susține Ioniță.

Pentru 2019 anticipăm dificultăți de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi și împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca și-n 2018 de împrumuturi interne majorate și colectări suplimentare de impozite și taxe.

Contextul este unu favorabil. Explicația este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidități care nu a mai fost – 27 miliarde de lei (depozite în lei și valută – 61 miliarde de lei, iar credite 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar și BNM a sterilizat 14 miliarde de lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă.

În acest context, pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deși suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Și în premieră, pentru anul viitor au fost incluși în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) și Belarus (100 milioane de lei).

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță e de părere că acoperirea necesităților cheltuielilor bugetului se rezumă la reducerea împrumuturilor și granturilor externe, parteneri noi – China Belarus și majorarea creditelor interne.

Citește mai departe

Economie

OPINIE// Centralizarea financiară sufocă independența autorităților publice locale

Publicat

pe

De către

În anul 2017, unui locuitor din Republica Moldova i-a revenit în medie 3 791 lei din veniturile bugetelor locale. Cele mai mari venituri pe cap de locuitor le-a avut în acest orașul Briceni (2,8 mii lei), comuna Sipoteni din raionul Călărași (2,7 mii lei) și municipiul Ungheni (2,4 mii lei).

Cu toate acestea, bugetele locale din țara noastră rămân a fi critic insuficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităților locale. Acestea sunt câteva din constatările raportului de evaluare a calității finanțelor publice locale.

Analiza, semnată de Angela Secrieru, expertă în finanțe publice la IDIS „Viitorul”, evaluează capacitățile administrațiilor publice locale în domeniul finanțelor publice locale în 50 cele mai mari localităţile din Republica Moldova.

„Centralizarea financiară cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților publice locale în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale”, consideră Angela Secrieru.

Potrivit raportului de evaluare a finanțelor locale, mărimea veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale a fost de 13 462 mln. lei, reprezentând 7,6% din PIB în anul 2017, iar cheltuielile totale ale bugetelor locale au constituit anul trecut 13 274 mln lei.

Respectiv, localitățile (cu excepția mun. Chișinău și Bălți) cu cele mai mari venituri au fost municipiul Cahul (81 mln lei), municipiul Ungheni (77 mln lei) și Orhei (59 mln lei). Aceleași orașe au înregistrat și cele mai mari încasări din taxele locale în anul 2017. Impozitul pe bunurile imobile reprezintă însă sursa cu cel mai pronunțat potențial financiar care alimentează bugetete locale.

Această sursă a generat cele mai mari venituri în cazul bugetelui municipiului Cahul (4,7 mln. lei) și a orășelului Codru (3,9 mln. lei).

Totuși, în 2016-2017, impozitele și taxele locale au înregistrat valori neimportante (cca. 6%), cauzate în special de pasivitatea autorităților locale, mediul politic și economic nefavorabil. Deși veniturile proprii se asociază cu descentralizarea financiară și independența autorităților publice locale, cea mai mare parte din totalul veniturilor bugetelor locale revine transferurilor de la bugetul de stat.

În ce privește cheltuielile efectuate în 2017, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru personal, bunuri și servicii.

Experta a menționat că ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului locale nu doar că este insuficientă, dar este în continuă scădere.

Consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul autorităților publice locale, transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, precum și acordarea autorităților publice locale a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sunt câteva dintre soluțiile recomandate în raport pentru asigurarea unei sănătăți financiare și a unei creșteri economice durabile la nivel local.

Citește mai departe

Opinii

Profesioniștii IT, dați în căutare. Angajatorii oferă beneficii mari și cer Guvernului să intervină

Publicat

pe

De către

Aflat în plină ascensiune și oferind cele mai mari salarii din țară, domeniul IT se confruntă cu o problemă neobișnuită, la prima vedere – are foarte mare nevoie de forță de muncă. Deși sectorul numără peste 12 mii de angajați, companiile de pe piața locală sunt în continuu proces de recrutare. Angajatorii sunt pregătiți să înroleze cel puțin 1000 de specialiști în fiecare an, cerere acoperită de piața forței de muncă doar pe jumătate. Și asta pentru că universitățile din țară nu ar produce suficienți tineri profesioniști. Recent, mai multe companii din Moldova, reunite în Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC (ATIC), au solicitat Guvernului să întreprindă măsuri pentru majorarea numărului de locuri la facultățile de profil. Astfel, spun reprezentanții companiilor, ar putea fi soluționată problema lipsei angajaților calificați în domeniu de pe piața locală.

Eugene Galamaga, director „Allied Testing”: „Moldova a devenit suficient de atractivă, iar companiile locale, dacă ar avea suficienți specialiști, ar reuși mult mai ușor să atragă în țară și cu 50 la sută mai multe proiecte IT decât în prezent. De exemplu, compania noastră este specializată în testarea software și tot timpul suntem în căutarea unor angajați noi. Chiar acum suntem în negocieri cu un partener, care așteaptă să formăm cât de curând o echipă de 30 de persoane. Dacă am fi avut «rezerve suplimentare» de angajați, am fi reușit să începem implementarea acestui proiect mult mai devreme.”

Oferta angajatorilor: salarii atractive, program flexibil și zile de vacanță în plus

Cea mai mare provocare a industriei pare a fi găsirea forței de muncă suficiente pentru a-și susține potențialul de dezvoltare. Cele cca 700 de companii TIC naționale și multinaționale venite în Moldova încearcă să-și atragă viitorii angajați prin salarii competitive, spații de muncă conform standardelor internaționale, program flexibil, zile suplimentare de vacanță, programe educaționale și multe alte beneficii. Multe dintre ele angajează studenți în primii ani de universitate, pe care îi instruiesc și îi păstrează.

Vadim Echim, director „Tacit Knowledge”: „Compania noastră a pus accentul pe un nivel profesionist foarte înalt și căutăm colegi care sunt deja formați în domeniu. Din cauza lipsei forței de muncă, am devenit mai flexibili – venim mult mai aproape de studenți și elevi, le comunicăm despre abilitățile și calitățile profesionale pe care trebuie să le aibă pentru a fi angajați ai unei companii IT. Pentru al patrulea an consecutiv avem și un program de internship pentru tineri, iar astfel îi pregătim pe viitorii angajați. La finalul programului le facem și o ofertă de muncă.”

Radu Lazăr, manager general „Endava”: „Cultivăm atât in interiorul companiei cât și în comunitate – așa zisul “learning mindset”, aspirația de a reactualiza cunoștințele in domeniu și expertiza de industrie. Cu acest scop am înființat și programul Endava University. Compania oferă angajaților săi traininguri tehnice şi de soft skills, certificări, teambuilding-uri, career coaching dar şi posibilitatea de a participa la diverse proiecte cu impact. In cadrul colaborărilor cu universitățile locale, organizam cu regularitate, pentru studenți, deja al treilea an consecutiv cursuri cu profil tehnic cu mentori din Endava. Oferim specializări în diverse tehnologii în cadrul programului de internship organizat de doua ori pe an la Endava pentru aproximativ 100 de participanți, care la final oferă și angajare full time pentru cei mai buni absolvenți. Compania pune la dispoziția angajaților o serie de beneficii extra-salariale, spații de munca dotate cu zone de relaxare si sport, dar și implementează lunar activități dedicate diverselor tehnologii şi discipline în IT, ateliere de robotică, «board games», turnamente sportive, cursuri gratuite de perfecționare, evenimente tehnice pe diverse tehnologii cu speakeri locali și internaționali, rambursarea participării la conferințe internaționale etc.”

Potențialii programatori, „vânați” de statele vecine

Instruirea potențialilor angajați în domeniul IT a devenit în ultimii ani o prioritate pentru multe dintre companiile din Moldova. Mai mult, din convingerea că trebuie să susțină comunitatea în care activează, doar în ultimii 3 ani sectorul privat a investit cel puțin 5 mln USD în implementarea unor proiecte care țin de promovarea educației digitale, robotică, instruirea profesorilor, dotări cu echipamente tehnice și altele. Crescuți într-o societate digitală, absolvenții de liceu manifestă interes pentru specialitățile IT, însă numărul tinerilor care absolvesc o facultate în Moldova în acest domeniu este scăzut. La Universitatea Tehnică în anul precedent au depus cereri de înmatriculare la specialitățile TIC cca 3800 de candidați. Doar 15% dintre ei își continuă studiile aici, ceilalți au ales să studieze alte specialități sau au plecat peste hotare.

Studenții moldoveni sunt atrași de ofertele extrem de generoase ale statelor vecine, așa precum e România. Anual, un număr important de tineri din Moldova merg peste Prut pentru studii universitare și postuniversitare, datorită facilităților pe care le primesc. În limita locurilor alocate, studenții sunt scutiți de plata taxei de școlarizare și primesc o bursă specială. De asemenea, ei beneficiază de locuri gratuite în cămine, gratuitate la transportul feroviar, reduceri de 50% la transportul public și de cel puțin 75 la sută la teatre, muzee și alte instituții culturale. Pentru alte cheltuieli, studenții basarabeni și părinții lor pot apela la credite fără gaj, bani pe care îi primesc în maximum jumătate de oră de la aprobarea cererii, prezentând doar buletinul de identitate.

Soluțiile companiilor pentru suplinirea forței de muncă

Intrate în competiție acerbă, inclusiv cu piața din România, angajatorii TIC au solicitat Guvernului să întreprindă mai multe măsuri pentru creșterea numărului și a productivității forței de muncă în domeniu. Una dintre ele se referă la sporirea investițiilor în educația din domeniul TIC, inclusiv crearea premiselor de dezvoltare, majorarea numărului de locuri pentru studenții la specializări IT, care actualmente sunt alocate în baza proporționalității numărului de absolvenți din învățământul general.

Radu Lazăr, manager general „Endava”: „Considerăm că dublarea sau chiar triplarea numărului de studenți în domeniul IT este o măsură absolut necesară, având în vedere noile cerințe ale pieței de muncă. Accesul la forță de muncă suficientă și calificată ne-ar permite dezvoltarea unor noi proiecte, creșterea exporturilor și crearea locurilor noi de muncă, factori care vor contribui la dezvoltarea economică a țării în ansamblu. Acest fapt va fi facilitat doar prin implementarea de politici favorabile de dezvoltare a sectorului.”

Eugene Galamaga, director „Allied Testing”: „În condițiile în care anul trecut Guvernul a făcut un pas foarte important pentru dezvoltarea industriei IT din Moldova – lansarea primului parc IT, creșterea numărului de studenți la facultățile IT este un «must have». Niciun investitor local sau străin nu va posibilitatea de a se dezvolta pe o piață în care lipsesc resursele umane și unde nu are pe cine angaja.”
Având în vedere cererea de piață, companiile tind să angajeze studenți încă din primii ani, astfel tinerii profesioniști generează impozite către stat chiar de pe băncile universităților. Un calcul matematic arată că investițiile autorităților în pregătirea mai multor specialiști IT ar putea fi recuperate chiar înainte de finalizarea studiilor.

Ana Chirița, director executiv ATIC: „De exemplu, Moldova IT Park estimează pentru 2018 un volum al vânzărilor de cca 2 miliarde de lei. În impozite plătite la stat, această cifră înseamnă cam 126 milioane de lei. Doar companiile din IT Park angajează cumulativ 4774 de persoane, contribuția fiecărui angajat fiind de circa 29.382 lei pe an în impozite. Având salarii medii de 24.754 lei în cadrul Moldova IT Park, ceea ce reprezintă considerabil mai mult decât în alte domenii, un fapt cert este că investițiile în educația IT, crearea locurilor de muncă în IT după o formulă de atragere a capitalului uman talentat și nu doar respectând principiul proporționalității, ar aduce un imbold considerabil dezvoltării economiei RM.”

Industria IT este una progresistă pentru Moldova, iar actualmente reprezintă circa 7% la Produsul Intern Brut al țării. Fiecare a cincea companie din domeniul IT este cu capital străin (total sau parțial). Performanța sectorului se observă și examinând indicatorii care măsoară volumul de export IT (cu o creștere de 56% în 2017 comparativ cu 2016), numărul de angajați și valoarea salariilor în domeniul TIC.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 ore în urmă

Ciclistul care a parcurs 34.500 km

Român-canadian, alpinist, cicloturist și blogger, Radu este mai presus de toate un pasionat al aventurii și călătoriei. Radu Păltineanu este...

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova2 ore în urmă

PSRM nu va participa la referendumul de pe 24 februarie

Partidul Socialiștilor nu se va înregistra în calitate de participant la referendumul consultativ din 24 februarie 2019, a anunțat astăzi...

Social3 ore în urmă

Fostul Procuror General Corneliu Gurin, desemnat judecător la Curtea Constituțională

Fostul procuror general al R. Moldova, Corneliu Gurin, a fost desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în funcția de...

Externe3 ore în urmă

Peștele, care poate ucide un om dacă nu e gătit cum trebuie, a suferit o mutație genetică

Peștele fugu sau în traducere liberă porcul de râu, cunoscut ca fiind cel mai periculos pește comestibil din lume, a...

Externe4 ore în urmă

Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluţie prin care solicită aderarea României şi Bulgariei la Schengen

Parlamentul European a adoptat marţi, la Strasbourg, o rezoluţie prin care solicită admiterea imediată a României şi Bulgariei în spaţiul...

Partidul Democrat din Moldova4 ore în urmă

Partidul Democrat propune CEC și CCA să elaboreze un cod de conduită pentru perioada electorală

Partidul Democrat a decis transmiterea unei scrisori către Comisia Electorală Centrală și Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în care propune celor...

Social5 ore în urmă

„Friptură cu arzător”, „element de încălzire josnic” sau „blincuri ”- greșeli depistate de ASP în denumirile de produse

Agenția Servicii Publice, care a preluat funcțiile Centrului Național de Terminologie, a anunțat astăzi că a respins mai multe solicitări...

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com