Connect with us
"
"

Opinii

Știrile fake: Când și dacă merită să lupți cu ele

Publicat

pe

Știrile fake nu sunt ceva nou pe piața informațională. Mulți încă mai ținem minte expresia din limba rusă – „газетная утка”, termen venit de la belgieni sau nemți, dar care definește același tip de texte – inventate, neverificate și mincinoase – apărute în ziare. Dezvoltarea Internetului și a rețelelor sociale a crescut eficiența, dar și interesul pentru știrile false, ajungând să se creadă că acest fenomen a fost și este capabil să influențeze alegerile, inclusiv în țări precum SUA.

Rolul știrilor false nu este neglijat nici în Republica Moldova: nici de cei care le folosesc, cei care se apără de ele și nici de cei care încearcă să-l combată prin diferite programe și proiecte. Cel mai cunoscut caz de fake news în Republica Moldova, devenit deja clasic, este subiectul din campania electorală pentru prezidențialele din 2016, cu cei „30 de mii de sirieni”. Potrivit „legendei”, Maia Sandu ar fi avut o înțelegere cu cancelarul german Angela Merkel privind găzduirea a 30 mii de migranți sirieni.

Când e cel mai potrivit să combați o știre fake, de ce „victimele” pornesc din poziție defavorizată, cum o persoană publică ar trebui să reacționeze și să se protejeze de acest gen de știri și de ce unele persoane publice abuzează de fenomenul știrilor false pentru a respinge informațiile care nu le convin? Încerc să explic mai jos.

De ce știrile false au succes?

De obicei, o știre falsă conține un mesaj simplu, se citește ușor și captează atenția prin elementele negative, defăimătoare, precum bârfa sau conspirațiile. Acest „buchet de virtuți” ajută informația să intre mai repede în mintea cititorilor. Pentru că, din punct de vedere statistic, timpul pe care-l jertfește un cetățean ordinar pentru o știre este destul de mic, de cele mai multe ori limitându-se la titlu. E ușor de presupus câți dintre cititori caută dovezi sau confirmare și pe alte surse. Și dacă luăm în calcul nivelul culturii, nu doar al moldovenilor, și abilitatea lor de a deosebi falsul de informația veridică, înțelegem de ce multe știri fake sunt distribuite larg pe Internet, iar unele reușesc chiar să păcălească și instituții de presă respectabile. Nu vorbim aici de știrile care sunt distribuite „în mod forțat”.

De ce este greu să combați o știre fake?

Aici este cea mai mare problemă. Încercând să risipești zvonurile și să distrugi un mit nu prea are sens, or de cele mai multe ori faci mai rău. Cu cât mai mult încercăm să demontăm un mit, cu atât mai mulți oameni și cu atât mai des vor auzi de el și se va întipări în memoria lor. „Victima” oferă motiv de reluare a temei, iar repetarea frecventă reușește să insereze în mințile oamenilor mitul, prezentându-l ca autentic. Laureatul Nobel Daniel Kahneman spune că oamenii au o problemă serioasă între a deosebi ceva care le-a devenit familiar și ceva adevărat. Iar familiar devine ceva repetat de mai multe ori.

Mai este și disonanța cognitivă. Urmărind aceeași situație, oamenii văd propria versiune a poveștii și filtrează datele în funcție de propriile convingeri și stereotipuri. Altfel spus, disonanța cognitivă ne face să evităm informația care nu corespunde cu ceea ce credem deja și să dăm importanță informației care ne confirmă credințele. De exemplu, în cazul știrii fake cu „30 de mii de sirieni”, dacă un oarecare Ion Popescu ține minte din știri că Maia Sandu s-a întâlnit și este susținută de Angela Merkel, dar mai ține minte cum presa o critica pe Angela Merkel pentru politica sa permisivă în privința migranților, atunci el va crede mai ușor fake-ul. Deci, e și mai greu să combați atunci când știrea fake este construită pe o teorie care poate fi plauzibilă pentru anumite categorii de oameni, dacă pun cap la cap anumiți factori ipotetici.

Și, cel mai important, un mit nu poate fi demontat în 3 fraze de text ușor și captivant, cum a fost știrea fake. Analiza factologică poate fi încărcată de detalii, ceea ce face textul voluminos și greu de „digerat” de creierele ocupate cu altceva ale cititorilor. Astfel, în final, nu-l prea citește nimeni.

Când e momentul să combați o știre falsă?

Atunci când sunt semne că poate ajunge sau a ajuns pe surse media credibile și influente.

Este amuzat cum unii politicieni, inclusiv de la noi, reacționează la pamflete sau știri fake despre ei, care apar pe surse anonime și care n-au nici trafic și nici credibilitate. În aceste cazuri, ei le fac mai degrabă un serviciu, decât deserviciu, celor care au lansat știrea fake. Cazul mitului cu „30 mii de sirieni” a devenit o problemă pentru Maia Sandu în momentul când a fost difuzat de o televiziune cu acoperire națională și cu audiență mare, deși Maia Sandu reacționase la acest fals mai devreme cu 2 zile, la o dezbatere TV. Eforturile de demontare a miturilor, care intră în zona procedurilor de gestionare a situațiilor de criză, vrei nu vrei, „alimentează” subiectul și, cât de eficiente ar fi, oricum lasă urme asupra reputației. Maia Sandu a combătut mitul fără a lăsa loc gol. A venit cu propria poveste despre studenții din știrile false despre migranții sirieni însă, până la urmă, a făcut subiectul și mai popular.

Nu toate știrile catalogate ca fake sunt false

Știrile pot fi decente, pot interpreta și distorsiona informațiile, dar pot fi și inventate.  Însă, politicienii de multe ori numesc false toate știrile care nu le convin, chiar dacă unele din ele sunt „curate” sau interpretează puțin informația și conțin doar anumite elemente de dezinformare.

Este influența știrilor fake cu adevărat mare?

Tim Harford, jurnalistul englez care a scris cartea „The Undercover Economist”, a vorbit în cadrul unei lecții la universitatea din Oxford, despre prejudiciul adus de știrile fake în campania electorală din SUA. Potrivit lui, cercetările din SUA au arătat că, într-adevăr, dacă te uiți la topul celor mai populare istorii din campania electorală, atunci observi mult fake. Dacă, însă, raportezi volumul știrilor false la volumul știrilor adevărate, situația nu arată atât de rău. El a spus că, timp de 3 luni, știrile false au fost distribuite de 420 de mii de ori pe zi. Pentru comparație, Harford a luat varianta print a ziarului New York Times, care conține un număr mare de știri adevărate pe fiecare pagină, iar tirajul zilnic al acestui ziar este mai mare de 420 mii de exemplare.  El spune că, în opinia cercetătorilor americani, impact ar fi fost dacă o singură știre fake era egală ca efect cu 36 de campanii la TV, lucru puțin probabil. De asemenea, cercetătorii au demonstrat că alegătorul tipic a putut să memorizeze aproximativ o știre fake, și nu este cert faptul că el a crezut-o.

În ce măsură subiectul fake cu sirienii a influențat alegerile din 2016 din Republica Moldova nu se știe, nu a măsurat nimeni. Dar tema nu a dominat discursul electoral și, poate, nu ar fi crescut în intensitate dacă Maia Sandu nu intra în joc.

Alegeri

OPINIE / Fă ACUM, ori niciodată

Publicat

pe

De către

Alegerile de duminică au fost, într-un fel, destul de triste, cu o victorie a celor care și-au cumpărat voturile. Pe fundalul numeroaselor încălcări, rezultatul blocului ACUM poate fi considerat un succes modest. Însă principala forță de opoziție pare hotărâtă să rateze acest moment la fel cum a ratat și valul de indignare al chișinăuienilor după anularea alegerilor municipale astă-vară.

Ce vrea să facă ACUM?

La trei zile după alegeri, cei 26 de deputați ACUM par hotărâți să se limiteze la văicăreală în timp ce-și așteaptă legitimațiile de parlamentari. Maia Sandu și Andrei Năstase au ținut o conferință de presă, unde au spus că alegerile vor fi fraudate și că ei vor investiga asta. Și cam atât. Înainte de alegeri, Maia Sandu promitea proteste, însă, după scrutin, pare să fi prevalat logica imbatabilă a lui Andrei Năstase: „Considerând fraudarea masivă de ieri, pot să afirm că Blocul electoral ACUM a câștigat alegerile parlamentare”. Eh, dacă ai câștigat, de ce să protestezi?

Promisiunea cu investigația e mai goală decât David-ul lui Michelangelo. Am avut un caz asemănător în 2009. Atunci Filat, Ghimpu, Chirtoacă și Urechean făceau conferințe de presă cu teancuri de dosare cu dovezi și, spre deosebire de ACUM, ăia chiar aveau o majoritate parlamentară. Așa că scepticismul față de investigația promisă e dublu. În primul rând, dacă au capacitatea de a investiga și cerceta aceste fraude, de ce nu au făcut-o înainte de alegeri? Scuza că nu știau nu ține, că nu e prima dată când avem fraude electorale în Moldova, iar acuzații și avertismente au fost și de această dată. În al doilea rând, chiar dacă ar duce la bun sfârșit o astfel de investigație, care ar fi consecințele? Cum ar putea ei să tragă pe cineva la răspundere într-un stat unde toți judecătorii, polițiștii și procurorii, ca să nu mai vorbim de CEC, sunt controlate de Plahotniuc?

Opoziție activă timp de patru ani e o prostie. La cât a degradat situația în ultimii trei ani, ce va fi în următorii patru? Poate patru ani trec mai ușor și mai repede într-un fotoliu de deputat… Totuși, nu știu dacă alegătorii care i-au votat sunt la fel de răbdători.

Ce poate sau trebuie să facă ACUM?

În primul rând, proteste. Da, e greu. E iarnă, e frig, societatea e într-un fel de apatie sau depresie letargică. Însă nu poți lansa acuzații atât de grave precum faptul că alegerile au fost fraudate și nu le recunoști ca fiind corecte și libere fără a veni cu o reacție pe măsură. Votul a fost furat – din nou! ACUM trebuie să mobilizeze oamenii să iasă la proteste înainte ca moldovenii să se obișnuiască cu furtul votului așa cum s-au obișnuit cu sărăcia.

E drept că Maia Sandu și Andrei Năstase nu prea ar ști ce să facă cu o masă de protestatari chiar dacă aceștia ar ieși singuri de bunăvoie. Poate o plimbare de la Primărie până la cercul de la Ion Creagă-Calea Ieșilor și înapoi.

Mai practic ar fi scenariul lansat de Alexei Tulbure: să voteze împreună cu socialiștii demiterea unor demnitari și funcționari cheie controlați de democrați, printre care procurorul general și membrii CEC. O epurare măcar parțială a structurilor de stat care să permită alegeri noi mai corecte. După rezultatul alegerilor, acest scenariu pare cel mai roz dintre cele posibile.

Cînd l-am citit prima oară, obiecția mea viza mai degrabă socialiștii: ei s-au dovedit a fi de partea PDM de fiecare dată când a fost nevoie, începând cu sistemul mixt. În cel mai rău caz, refuzul PSRM ar fi confirmat că sunt și ei un partid la cheremul lui Vlad Plahotniuc și nicidecum de opoziție. Maia Sandu și Andrei Năstase ar fi putut monopoliza segmentul de opoziție.

Spre surprinderea mea, obstacolul vine din partea ACUM, care refuză măcar să încerce o astfel de manevră. Cel mai elocvent a descris alternativa preferată de ei Octavian Țâcu: „стоять и ждать и смотреть”. Timp de patru ani. Dacă tot se consideră un bloc atât de onest și transparent, de ce nu au mers cu acesta slogan în campanie, cu promisiunea că o să stea în Parlament și o să aștepte și o să se uite la cum guvernează Vlad Plahotniuc?

ACUM sau niciodată

Cei din blocul ACUM ar trebui să se gândească la numele blocului și la ce au promis în campanie. Chiar ar fi culmea ironiei ca planul de acțiuni al deputaților ACUM să fie statul în opoziție timp de patru ani. Mai bine s-ar fi numit blocul „Peste 4 ani”. Poate protestele și colaborarea cu socialiștii pentru a demite oamenii lui Vlad Plahotniuc nu sunt unicele soluții, poate mai e vreo alternativă creativă, însă ACUM nu dă semne că are vreun as în mânecă. Dimpotrivă, noii deputați au început să se scufunde în fotoliile moi de deputați înainte măcar de a se așeza în ele.

Citește mai departe

Opinii

„Europa nu o să ne ducă la bine și în America e dezordine”. Ce spun cetățenii RM care muncesc în Rusia

Publicat

pe

„Vor să-i ia puterea lui Dodon.”

„Românul o să-l înlocuiască pe Igor Dodon și o să se facă unirea cu România. Transnistria nu este e acord cu unirea.”

„Rusia are calea ei de dezvoltare și nu vrea să fie supusă.”

Acestea sunt doar câteva păreri despre situația politică din țară și din afara ei. Cei care au zis aceste cuvinte sunt cetățeni ai Republicii Moldova sau ai regiunii separatiste Transnistria, care muncesc sau locuiesc în Federația Rusă.

Numărul persoanelor care pleacă în Rusia cu trenul a scăzut drastic. 

2008 – 870 mii

2011 – 683 mii

2014 – 360 mii

2017 – 154 mii

„Europa nu o să ne ducă la bine și în America e dezordine”. Ce spun cetățenii RM care muncesc în Rusia

„Vor să-i ia puterea lui Dodon.”„Românul o să-l înlocuiască și o să se facă unirea cu România. Transnistria nu este e acord cu unirea.”Rusia are calea ei de dezvoltare și nu vrea să fie supusă.”

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 17 oktober 2018

Citește mai departe

Opinii

Poporul gândește // „Politicienii vor să nu gândim, să nu punem întrebări și să nu protestăm”

Publicat

pe

De către

Pensii mari, viață decentă, salarii atractive și oameni mulțumiți – acesta este portretul R. Moldova pe care-l vedem la știrile posturilor TV afiliate unor partide politice de la conducere. Însă, Parascovia Strișca, una dintre avocatele campaniei „Poporul gândește”, susține că astfel de „minunății” vezi doar la televizor, dar nu și în realitate. (mai mult…)

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Externe12 ore în urmă

Ce promite Boris Johnson după o victorie istorică

PE SCURT Boris Johnson a promis că va lucra „ziua și noaptea” pentru a întoarce încrederea alegătorilor, după ce i-a...

Sănătate14 ore în urmă

Cercetătorii HIV sunt pe cale de a descoperi un noi vaccin

PE SCURT Cercetătorii au descoperit noi modalități de înmulțire a anticorpilor capabili să neutralizeze virusul HIV.  Studiul poate înlătura un...

Cultură14 ore în urmă

Transportul a schimbat orașele și viața din ele. Istoria începe 800 de ani î.Hr.

PE SCURT În 1994, fizicianul italian Cesare Marchetti a descris o idee care a fost numită „constanta Marchetti”. El a...

Economie20 de ore în urmă

Cât costă să imporți o mașină în Republica Moldova

PE SCURT Guvernul Chicu a aprobat o hotărâre în luna noiembrie prin care anulează reducerea de 50% la importul mașinilor...

SocialO zi în urmă

Ce trebuie să știi despre divorțurile în Moldova

PE SCURT Raionul Anenii Noi a înregistrat cele mai multe divorțuri în anul 2018: 446. În timp ce în același...

Sănătate2 zile în urmă

Cum să-ți anunți apropiații că ești HIV pozitiv

PE SCURT Prejudecățile și dezinformarea cu privire la virusul imunodeficienței umane, precum și sindromul imunodeficienței dobândite, influențează  opinia multora chiar...

Economie2 zile în urmă

Cum protestează transportatorii din alte țări și ce obțin

PE SCURT Transportatorii de pasageri la nivel național au organizat al treilea protest din acest an, în Piața Marii Adunări...

Advertisement

Politică

Istorie3 zile în urmă

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

PE SCURT Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria...

Politică4 zile în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

JustițieO săptămână în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică3 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031