Cui nu-i plăcea să facă experimente la lecțiile de chimie, să vadă cum în eprubetă se formează spuma sau se colorează lichidul? Asemenea momente au inspirat și au determinat mulți copii să zică „Vreau să fac experimente când voi crește mare”.
Pentru Adrian Chirița, drumul de la un experiment simplist până la bioinginerie în Germania a fost interesant, dar și productiv. Tânărul este unul din cei cinci moldoveni care au reușit să ajungă la prima școală europeană din afara Uniunii Europene, unde se pune accent atât pe cunoștințele teoretice, cât și pe cele practice. De asemenea, Școala Europeană a Parteneriatului Estic îi învață pe elevi ce sunt afacerile europene și le oferă experiența multinațională de învățare.
Adrian Chirița studia într-un liceu din Chișinău, iar când era în clasa a X-a a aplicat pentru o bursă la Școala Europeană a Parteneriatului Estic. A înțeles că e o oportunitate foarte bună pentru el. „Nu am ce pierde”, și-a zis tânărul și a trimis formularul de înregistrare imediat după revelion. Pentru că avea rezultate excelente la școală, a trecut în etapa a doua, unde a avut două teste: la matematică și la engleză.
Enlarge
Testul la matematică a fost greu, pentru că a avut mai multe exerciții legate de statistică, pe care încă nu o studiase la școală. Însă a reușit să treacă la următoarea etapă, în care a avut un interviu cu directoarea școlii. I-a povestit cât de tare își dorește să meargă la această școală, să obțină studii de calitate, dar și să învețe despre valorile europene.
|
Școala Europeană a Parteneriatului Estic se află în Georgia. În cadrul acesteia, pot aplica elevi cu vârsta de 16 sau 17 ani din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina și Republica Moldova. Se studiază conform programului de diplomă internațională de bacalaureat. Este vorba despre un curs preuniversitar de doi ani. În studiile, eseurile și activitățile lor educaționale, studenților li oferă un program de învățare axat pe Europa, pe valorile europene ale multiculturalismului și multilingvismului. Bursa acoperă taxele de școlarizare, zborurile, cazarea în căminul din campus, alimentația, călătoriile acasă pentru cele patru vacanțe, materialele de studiu și resursele necesare (cărți, laptopuri, smartphone-uri), participarea la seminare, conferințe, tururi de studiu și alte evenimente sponsorizate de UE, asigurarea medicală.
|
Răspunsul a venit cu puțin timp înainte de încheierea anului școlar. Nu spusese nimănui până atunci. Când a anunțat vestea bună, a văzut că profesorilor le părea rău că un elev bun se duce din țară, dar a simțit și susținerea colegilor, care l-au felicitat pentru această oportunitate.
A urmat o tabără unde, împreună cu alți colegi acceptați la studii, au lucrat inclusiv la subiecte despre Uniunea Europeană. Ulterior, au mers la școală, au făcut cunoștință cu mentorii și profesorii lor.
|
Diploma de Bacalaureat Internațional este acceptată în peste 75 de țări și în peste două mii de universități din lume. Programul durează doi ani, iar elevul are posibilitatea să aleagă ce vrea să învețe, la nivel aprofundat și standard, dintr-un curriculum format din șase grupuri de subiecte: 1. Literatură 2. Limbi străine 3. Științe sociale 4. Matematică 5. Științe 6. Artă |
Adrian și-a ales să învețe matematica, biologia și chimia la nivel înalt și economia, literatura engleză și spaniolă la nivel standard. „Sistemul bacalaureatului internațional este mult mai modern, decât cel care se învață în Moldova. Se pune un accent mai puternic pe individualitatea fiecărui elev, care este liber să-și aleagă singur ce vrea să învețe, dar și prin faptul că elevul trebuie să facă multe proiecte individuale pe parcursul anului”, concretizează tânărul.
Unul dintre proiectele la care a lucrat este despre efectul pe care, în funcție de intensitate, îl poate avea lumina asupra concentrației de clorofilă în plantele de fasole. „A trebuit să proiectez un experiment pentru care să cresc plante de fasole în cutia în care intră o cantitate limitată de lumină. Apoi, trebuia să extrag clorofila și s-o măsor. Am primit niște rezultate foarte interesante. La un nivel mic de lumină, planta nu are destulă energie ca să dezvolte clorofila. La un nivel mediu, cantitatea de clorofilă este cea mai mare; apoi, la un nivel foarte înalt de lumină, clorofila începe să scadă, pentru că planta primește suficientă lumină și nu are nevoie de mai multă clorofilă ca să o absoarbă”, explică Adrian. Acesta menționează că, înainte de a începe experimentul, elevii trebuie să citească cât mai mult despre tema pe care vor să o cerceteze, să vadă ce experimente similare s-au făcut, iar apoi să compare rezultatele lor cu al oamenilor de știință.
Tânărul a absolvit Școala Europeană a Parteneriatului Estic vara aceasta și așteaptă rezultatele examenelor. Acum învață limba germană, întrucât urmează să aplice la o universitate din Germania ca să studieze bioingineria.
Cât despre Școala Europeană, Adrian spune că este o oportunitate bună pentru a primi o educație de calitate, acceptată de universitățile din toată lumea. „Mai mult, este o experiență internațională și poți face cunoștință cu oameni din diferite culturi, care au trăit vieți diferite. Apoi, școala îți oferă o educație modernă, proiectată pe integrarea la locuri de muncă mai actuale”, concluzionează tânărul.
Școala Europeană a Parteneriatului Estic a fost deschisă în 2018, după ce toate statele membre ale UE și cele șase țări ale Parteneriatului Estic au susținut ideea înființării unei școli europene în cadrul Parteneriatului. Școala se număra printre cele 20 de acțiuni concrete de realizat până în 2020 și se înscrie, totodată, într-un pachet mai larg de sprijin acordat tineretului, în valoare de 340 de milioane de euro.
Fotografii: Adrian Chirița
