„Nimic nu-ți oferă o mai mare satisfacție decât un gest frumos față de cineva. Vreau ca oricine ar face voluntariat, să o facă din suflet și să primească acest lucru ca o binecuvântare. Să se gândească că, dacă poate să facă acest lucru astăzi, înseamnă că trebuie să-l facă. Nu trebuie să lase pe altă zi.” Liuba Stavinschi poate vorbi neîncetat despre cât de valoros este voluntariatul. Iar pe lângă pasiunea pe care o răspândește cu atâta energie, ea mai sparge și toate stereotipurile despre vârsta la care „poți fi voluntar”. De cinci ani deja, Liuba Stavinschi coordonează Săptămâna Națională a Voluntariatului în Rezina. Însă activitățile benevole, neremunerate și spre binele comun nu i-au fost străine niciodată.
Prima activitate de voluntariat pe care și-o amintește răscolind prin memorie, a făcut-o cu mulți-mulți ani în urmă, când le-a propus elevilor din gimnaziul „Saharna Nouă” să facă ceva pentru comunitatea lor. Astăzi, femeia este și președinta Asociației Obștești „Nufărul”, care are ca scop să dezvolte activismul social și spiritul de inițiativă în rândul cetățenilor și să contribuie la edificarea societății civile prin încurajarea inițiativei civile.
Enlarge
Dacă este cineva care face calcule și pune plusuri și minusuri la karma, atunci sigur a avut mult de lucru în săptămâna 1-7 octombrie. În această perioadă, amploarea pe care o poate avea voluntariatul ca fenomen au fost simțită pe propria piele peste 270 de mii de persoane, câteva sute de căței și pisici și, pe propria scoarță, sute de copaci. Vorbim despre Săptămâna Națională a Voluntariatului, care a ajuns deja la XII-a ediție. Din 2013, când SNV era coordonat în regiuni de doar trei persoane, numărul lor a crescut considerabil, ajungând la 37 de coordonatori raionali și municipali. Mai mult, în ultimii trei ani, numărul activităților din cadrul SNV s-a dublat de fiecare dată.
„Noi încercăm să arătăm că voluntariatul costă, chiar dacă unii politicieni sau reprezentanți ai instituțiilor statului trebuie să se dezvolte fără bani, pentru că de asta este voluntariat. Nu este corect. Datele de care dispunem ne arată că, atunci când este o investiție în activități de voluntariat, aceasta este multiplicată, cel puțin în acest an de patru ori, prin muncă voluntară, prin alte contribuții, sponsorizări, prin valoarea materialelor promoționale. Costul muncii voluntare este estimat conform salariului minim pe economie în Moldova, prin înmulțirea numărului voluntarilor și a orelor de muncă. Iar pentru activitățile din cadrul SNV 2018, pentru cele 141 de mii de ore de muncă, voluntarii ar fi trebuit să primească în total peste 2181000 de lei din resursele guvernului.”
Săptămâna Națională a Voluntariatului 2018
2086 de activități
60500 de voluntari
141462 ore de voluntariat
270 229 beneficiari
2 181 730 lei – costul muncii voluntare
Totuși, voluntariatul nu a avut mereu același avânt. Ca „voluntară cu stagiu”, Liuba Stavinschi își amintește bine perioada când Nicolae Procopie de la TDV a început să bată clopotele și să spună că voluntariatul are nevoie de o lege care să fie de partea lui. „Voluntariat s-a făcut și mai înainte, pur și simplu nu i s-a dat importanță. Acuma e altceva. Au încercat și încearcă, și au intenții foarte bune cei de la TDV. Dar din păcate nu toată lumea e receptivă și nu toți absolut consideră că asta e important”, spune voluntara. Mai mult, potrivit acesteia, chiar și astăzi, autoritățile locale par a fi indiferente și nu încurajează voluntariatul, fie implicarea cerută de la ele absolut nesolicitantă. „Am trimis o scrisoare despre SNV 2018 către președintele raionului Rezina. Nici măcar n-a fost plasată pe site-ul Consiliului Raional. Nu au dat nici o circulară pentru toate instituțiile. Voluntariatul nu se face cu forța, dar ar fi fost frumos să fie distribuită în toate școlile, la toate careurile să fie anunțat că urmează să aibă loc Săptămâna Națională a Voluntariatului, cine dorește să se implice. Nu s-a făcut acest lucru”, spune dezamăgită femeia.
„Trăim timpuri grele, dar în același timp oameni din tot mai multe sate și regiuni fac voluntariat. Care, dacă ar fi estimat în bani, ar întrece bugetul mai multor ministere. În acest an, în republică, s-a înregistrat un număr record de voluntari. Iar urmărind activitățile voluntarilor, uneori ți se face rușine pentru clasa politică ce nu reușește să administreze bine lucrurile într-o țară atât de minunată, cu atât de mult simț al participării. Nimeni pe acești oameni voluntari nu-i duce cu autobuzele, nu-i organizează. Acești oameni, într-un mod absolut voluntar, se adună în comunități, cu foarte multă susținere din parte businessului mic și mijlociu – pentru că este nevoie să acoperi niște cheltuieli, pentru că țara este la un nivel de dezvoltare, la care este.”
Un gest cu adevărat impresionant, despre care mi-a povestit Liuba Stavinschi, și care demonstrează valoarea voluntariatului a fost făcut de Andrei Bâzgan, care deține o brutărie în raionul Rezina. De patru ani deja, bărbatul donează pâine persoanelor în etate, care nu mai au pe nimeni alături, și altor oameni nevoiași. „M-a rugat să găsesc persoane care s-ar bucura de această pâine. Mi-a zis: „Eu oricum duc pâine prin toate localitățile raionului Rezina și atunci eu o să-mi iau angajamentul ca un an întreg să le duc de două ori pe săptămână pâine sau o dată mai multe pâini. Gratuit, e clar”. El nu dorea să se asocieze cu asistenți sociali, pentru că va fi primit ca politic. Astfel, s-a adresat la mine, eu fiind apolitică și ONG-istă”, povestește Liuba Stavinschi. Astfel, Andrei Bâzgan donează pâine la câțiva locuitori ai satelor Țareuca, Țahnăuiți și Buciușca. An de an, lista beneficiarilor crește, ajungând acum la 18 persoane care primesc în fiecare săptămână câte două, trei, patru pâini. Iar cel mai frumos este că acești oameni împart pâine cu alți consăteni, continuând șirul frumosul al contribuirii.
Enlarge
Printre alte activități de voluntariat în cadrul SNV 2018, Liuba Stavinschi enumeră donații în sumă de 7500 de lei, haine, jucării, colectate pentru o familie din Saharna, a cărei casă a ars până la temelie. O doamnă emigrată în Italia, a trimis 11 colete cu haine, asumându-și toate cheltuielile. Astfel, cu ajutorul acestor haine, voluntarii de pe loc au organizat o garderobă socială în mai multe sate, iar doritorii au putut să-și aleagă cele necesare. Pe lângă cele multe activități din cadrul SNV, Liuba Stavinschi mai este și educatoare „de la egal la egal” la Y-PEER Moldova și oferă lecții despre sănătatea reproductivă și educație sexuală.
Enlarge
Mihai Rotaru a început să facă voluntariat cu mult timp înainte ca să ştie și să înţeleagă ce este voluntariatul. Abia în primele luni de facultate, a început să-l practie în adevărata esenţă a cuvântului. „Eram fascinat de filmele americane despre viaţa studenţească. Aceste filme și dorinţa mea de a face cunoştinţă cu tineri activi social, ce ar împărtăşi aceleaşi viziuni ca mine, m-au făcut să fiu insistent. Din primele zile de la facultate, am început să comunic profesorilor de la universitate despre faptul că doresc să fac parte din structurile studenţeşti. Din păcate, universitatea unde am fost admis la studii nu prea era activă, de aceea nenumăratele mele încercări s-au soldat cu insucces”, povestește Mihai. Astăzi, el este membru al Consiliului Național al Tineretului, organizație membră a Coaliției Voluntariat, iar în acest an a coordonat SNV în mun. Chișinău.
„În cadrul SNV, am reușit să interacționez și să fac cunoștință cu mulți oameni care inspiră prin bunătatea și activismul de care dau dovadă, desigur, nu doar în timpul acestei săptămâni. Prin SNV, încercăm să comunicăm în cât mai multe regiuni despre cât de important este să fii activ social şi să faci voluntariat. În opinia mea, voluntariatul, la fel ca o faptă bună, nu necesită să fie la modă pentru a fi realizat. Acesta trebuie sa vină din inimă, ca răspuns la inegalitățile și necesitățile existente în societate”, afirmă Mihai Rotaru. Potrivit tânărului, voluntariatul nu are vârstă, sex, origine, etnie sau apartenență religioasă, precum nu are nevoie de condiții speciale și nici doctrine politice. „Voluntariatul are nevoie doar de o simplă alegere, cea de a nu fi indiferent fata de ce se întâmplă în jurul tău”, spune acesta încrezut.
Drept confirmare a celor spuse de Mihai, putem da ca exemplu implicarea în promovarea voluntariatului în RM de către membrii Asociației „Motivație”, o organizație care, deja de 17 ani, promovează incluziunea socială a persoanelor cu divizibilități. În ultimii ani, membrii asociației au intermediat angajarea a circa 100 de persoane. Totuși, activitățile organizației nu sunt concentrate doar pe nevoile celor cu divizibilități. Asociația este foarte activă în cadrul Săptămânii Naționale a Voluntariatului.
„Un impact important, inclusiv pentru echipa noastră, a avut-o o activitate din cadrul SNV 2017. Am participat la o activitate practică, la uzina de sortare a deșeurilor din Bubuieci, unde nu doar am văzut cum are loc procesul de sortare, dar au și ajutat muncitorii să-și realizeze munca”, povestește Victoria Boțan, specialistă în relații publice în cadrul Asociației. Ulterior, ei au organizat „Biroul verde”, o activitate de informare și sensibilizare a angajaților cu privire la sortarea deșeurilor. Astfel, deja de un an, membrii asociației sortează hârtia, plasticul, deșeuri menajere, bateriile uzate, etc. Chiar și oaspeții sunt informați despre asta și rugați să ia în considerație necesitatea sortării.
Eforturile lor nu s-au lăsat neobservate. Pentru dezvoltarea și promovarea voluntariatului, Asociația „Motivație” a primit o diplomă de gradul I din partea Guvernului RM. În acest an, ei au vizitat azilul de câini din Ciobanovca, unde au plimbat și hrănit patrupezii, iar una din colegele Victoriei chiar s-a ales cu o pisică. „În general, noi încercăm cât mai mult să încurajăm tinerii cu dizabilități să se implice în activități de voluntariat. Noi dispunem de transport accesibil, iar grație voluntarilor, am ajutat utilizatorii de scaun rulant să se implice mai activ în cadrul SNV, să nu fie doar participanți, dar și organizatori la anumite evenimente”, excplică Victoria Boțan. Potrivit comunicatoarei, atunci când tinerii se implică în activități de voluntariat, ei devin un exemplu frumos pentru alții. „Oamenii tind să fie mult mai inspirați când văd voluntari în scaun rulant, care fac curat sau sădesc un pom. Nu există vreo separare între ceea ce pot face persoanele cu dizabilități și cele fără”, argumentează aceasta.
Deocamdată, însă, membrii Asociației remarcă faptul că tinerilor le lipsește motivația, or mai sunt persoane cu dizabilități care nu sunt suficient de încrezute în forțele proprii. Astfel, ei își încurajează să facă voluntariat, prezentându-l ca pe o posibilitate minunată de a-și testa abilitățile și dezvolta capacitățile, pentru ca ulterior să-și găsească și un loc de muncă. „Când te implici în activități de voluntariat, îți deschizi orizonturile și privești dincolo de cutiuța în care te afli. Unele persoane cu dizabilități nu au ieșit din casă mai mult timp. Astfel, ei văd care sunt problemele altor persoane și pot să-și schimbe cardinal modul de viață. Poate și ei au anumite stereotipuri care pot fi distruse prin activități de voluntariat”, afirmă Victoria Boțan. Una dintre primele activități de voluntariat la care a participat comunicatoarea a fost în cadrul campaniei „Hai Moldova”, în Parcul Valea Morilor. Ea consideră că toți fac voluntariat, la muncă și în activitățile noastre de zi cu zi, uneori fără a conștientiza. „Voluntariatul nu presupune doar muncă neremunerată. Sunt activitățile pe care le facem cu drag și prin care noi ne aducem contribuția societății. Voluntariatul nu se regăsește doar în cadrul unor activități publice”.
„Cel mai important este să fim activi și să înțeleg că schimbarea în mare măsură ține de activismul nostru. Dacă eliminăm stereotipurile și nu avem frică să încercăm, lucrurile se schimbă mult mai ușor.”
Săptămâna Națională a Voluntariatului din acest an, organizat de Asociația Obștească „Tinerii pentru dreptul la viață” (TDV), a avut loc în perioada 1-7 octombrie și a avut sloganul „Hai în gașca voluntarilor!”. Membri ai organizațiilor neguvernamentale, ai societății civile, ai grupurilor de inițiativă, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, ai instituțiilor publice, agenți economici și presa și-au unit forțele și au desfășurat împreună peste o mie de activități de voluntariat și fapte bune. În curând, cei mai merituoși voluntari și organizații ce au contribuit la dezvoltarea voluntariatului în Republica Moldova pe parcursul acestui an vor fi remarcați în cadrul Galei de premiere „Jos pălăria în fața voluntarilor!”, care va avea loc pe 20 decembrie.
