Revoltă teleghidată (II): Portretul robot al provocatorilor

JURNAL continuă să investigheze evenimentele desfăşurate în ziua de 7 aprilie, în special cele legate de vandalizarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei. În acest număr aducem câteva probe care demonstrează că distrugerile de marţea trecută au fost planificate din timp şi realizate în colaborare cu forţele de ordine şi securitatea moldovenească. O analiză atentă a imaginilor foto şi video de la devastarea celor două instituţii de stat arată că principalii agresori (provocatorii – n.r.) aveau în comun câteva lucruri: purtau rucsacuri, aveau pantalonii suflecaţi şi comunicau între ei prin semne codificate. Unii erau raşi pe cap.

Portretul robot al provocatorilor

JURNAL continuă să investigheze evenimentele desfăşurate în ziua de 7 aprilie, în special cele legate de vandalizarea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei. Iată câteva probe noi care demonstrează că distrugerile de marţea trecută au fost planificate din timp şi realizate în colaborare cu forţele de ordine şi securitatea moldovenească. O analiză atentă a imaginilor foto şi video de la devastarea celor două instituţii de stat arată că principalii agresori (provocatorii – n.r.) aveau în comun câteva lucruri: purtau rucsacuri, aveau pantalonii suflecaţi şi comunicau între ei prin semne codificate. Unii erau raşi pe cap.

Poliţia cunoştea provocatorii

Tot în imaginile filmate de JURNAL TV, se vede şi se aude clar cum după ce au fost distruse geamurile de la primele trei etaje de la Preşedinţie, una din persoanele care apărau sediul instituţiei i se adresează pe nume (!!!) provocatorului – „Dragoş, gata! Lasă risovka (în argou – nu te mai da în spectacol – n.r.)!”. Imediat, acesta se adresează mulţimii, dând din mâini în semn de încetare a acţiunilor şi concomitent se adresează prin semne codificate către complicii săi, punând mâinile în forma literei T. Acelaşi Dragoş, împreună cu un alt tânăr, au arborat drapelul UE şi tricolorul românesc pe Parlament şi Preşedinţie.

Un instigator avea staţie radio poliţienească

Un alt provocator, un bărbat îmbrăcat în geacă maro cu o mapă albastră în mâini, este văzut într-o secvenţă video, participând la asaltul clădirii Preşedinţiei şi adresându-se celor care apără Palatul prezidenţial: „Măi băieţi, voi să înţelegeţi – noi (protestatarii – n.r.) nu suntem împotriva voastră. Noi suntem împotriva comunismului! Voi să înţelegeţi asta!”. Aceeaşi persoană este surprinsă într-o fotografie cu o staţie radio poliţienească în mână, dând indicaţii unor persoane. Bărbatul este un reprezentant al forţelor de ordine, îmbrăcat în civil.

Un candidat PPCD printre PPCD

Deşi preşedintele PPCD, Iurie Roşca, se jură că la evenimentele din 7 aprilie nu a participat niciun membru al partidului pe care îl conduce, chiar în primele rânduri ale celor care au vandalizat Parlamentul şi Preşedinţia se afla unul dintre candidaţii de pe lista creştin-democraţilor pentru alegerile parlamentare. Este vorba despre Ion Duminică, preşedintele „Romilor Creştin-Democraţi”, dar şi candidat pe lista PPCD pentru parlamentare, cu numărul 26.

Biroul lui Voronin nu a fost atins

Biroul preşedintelui Voronin nu a avut de suferit niciun pic în urma acţiunilor de vandalism din 7 aprilie. Într-un interviu acordat postului de televiziune „Moldova 1” chiar a doua zi după incident, preşedintele a fost filmat în biroul său din palatul Prezidenţial. Toate lucrurile erau la locul lor. Nimic nu semnala că acolo ar fi pătruns vandalii. Nu a avut de suferit nici celebra lustră de milioane din holul Preşedinţiei.

SIS recunoaşte că a ştiut despre posibilul atac

Într-un comunicat de presă al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), instituţia recunoaşte că a ştiut din timp despre posibile acţiuni de violenţă care ar fi putut avea loc. „Totodată, SIS declară că a deţinut informaţii ample despre organizarea unor acte de proteste în masă în ajunul alegerilor parlamentare din R. Moldova sau după scrutinul din 5 aprilie 2009, care ar putea degenera în acţiuni de răsturnare prin violenţă a autorităţilor publice. Persoanele suspecte au fost avertizate din timp de către SIS întru neadmiterea producerii acestor evenimente”.

Autorităţile justifică prezenţa poliţistului pe Preşedinţie

Poliţistul care apare într-o fotografie pe acoperişul Preşedinţiei alături de tinerii care arborau drapelul Uniunii Europene se afla acolo pentru că a fost rugat de vandali să urce (!). Aceasta este explicaţia dată de şeful pazei prezidenţiale jurnaliştilor din presa procomunistă.
Poliţistul din fotografie a urcat pe Preşedinţie pentru că a fost silit de protestatari. Când au dat buzna în clădire, protestatarii s-au apropiat de el şi-au cerut să-i conducă pe acoperişul instituţiei şi el a fost nevoit să o facă. Aceasta este explicaţia pe care au primit-o jurnaliştii. Cât priveşte gardul de beton, acesta a fost distrus de forţele de ordine pentru că poliţiştii nu puteau scoate din curte o maşină. De unde se luase acea maşină în curte şi de ce nu putea fi scoasă pe poarta care era chiar alături, reprezentanţii Preşedinţiei nu au explicat.
Într-un interviu pentru emisiunea „Rezonans” de la Moldova1, deputatul comunist Vladimir Ţurcanu a declarat că el personal le-a ordonat unui poliţist şi unui lucrător tehnic al Parlamentului să urce pe Parlament împreună cu vandalii care au arborat tricolorul românesc şi drapelul UE, sperând că astfel violenţele vor înceta (!).

Cei doi tineri care au arborat tricolorul au fost arestaţi

Ion Galaţchi, de 17 ani, şi Dragoş Musteaţă, de 19 ani, instigatorii care au arborat drapelul UE şi tricolorul românesc pe clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei au ajuns în arestul poliţiei. Dar, spre deosebire de ceilalţi tineri arestaţi, aceştia au fost trataţi cu amabilitate de reprezentanţii forţelor de ordine şi nu au fost bătuţi. Interogaţi de MAI, cei doi au declarat că ideea de arborare a drapelului UE le-a aparţinut şi nu au fost forţaţi de poliţişti. Iniţiativa a fost luată cu scopul de a linişti masele şi a opri distrugirea clădirilor, afirmă ei. „Noi ne-am înţeles şi am urcat cu doi reprezentanţi din poliţie. Am urcat sus şi am instalat steagul. Când ne-am dat jos, am observat că mulţimea a trecut la Parlament. Crezând că o să ajute ceea ce am făcut la Preşedinţie, am decis să facem acelaşi lucru şi aici. La Parlament a fost, însă, mai greu să intrăm. Când am reuşit, am negociat cu poliţia ce am putea să facem pentru a opri masele”, a declarat Ion Galaţchi.
 

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.