Încă un dosar pe numele lui Veaceslav Platon. Cum ar fi încercat să denigreze imaginea unei judecătoare

PE SCURT

Procuratura Anticorupție a anunţat astăzi despre finalizarea şi transmiterea în judecată a dosarului de învinuire a lui Platon Veaceslav, în acţiunile căruia procurorii au reţinut fabricarea şi punereaa în circulaţie a cardurilor false, în interesul organizaţiei criminale şi spălarea banilor – infracţiuni săvârşite în proporţii deosebit de mari.

Potrivit procurorilor, la începutul anului 2013, deţinând, prin intermediul persoanelor fizice şi juridice interpuse, pachetul majoritar de acţiuni al BC „Moldindconbank” SA, urmărind scopul denigrării imaginii publice a unei judecătoare din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, Platon a dobândit, în circumstanţe necunoscute, copia actelor de identitate ale magistratei.

PE LUNG

În continuare, prin intermediul membrilor grupului criminal organizat, acesta ar fi deschis la o bancă din străinătate un cont de depozit pe numele magistratei, pe care a depozitat suma de 300 000 euro.

Respectiva sumă rezulta din veniturile ilicite, obţinute în urma organizării tranzitării lor prin acte și documente de executare fictive, cu instigarea angajaţilor instituţiei financiare, a executorilor judecătoreşti şi a magistraţilor din Republica Moldova de a abuza de funcţiile lor la întocmirea şi emiterea documentelor false.

Ulterior, utilizând cardul bancar fals și copia actelor de identitate pe numele magistratei, prin intermediul POS-terminalului din cadrul filialei Centru a BC „Moldindconbank” SA, inculpatul a dispus punerea în circulaţie a cardului vizat, în lipsa și fără cunoștință de  cauză a judecătoarei, efectuând extragerea continuă, prin intermediul a 99 de operaţiuni bancare a sumei de 297.000 dolari.

Pentru aceste infracţiuni, legislaţia penală prevede o pedeapsă privativă de libertate sub formă de închisoare de până la 10 ani.

PE SCURT

Opt inspectori vamali ai Postului Vamal Leuşeni-Albiţa vor compărea pe banca acuzaţilor pentru corupere pasivă. Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi a expediat dosarul de învinuire a celor opt în judecată.

Activitatea criminală a vameşior a fost documentată pe parcursul anului 2018, de procurorii anticorupţie, de comun cu Serviciul Protecţie Internă şi Anticorupţie şi Direcţia Integritate şi Supraveghere a Serviciului Vamal.

PE LUNG

Potrivit rechizitoriului, suma bunurilor primite de la persoane fizice varia între 200 lei şi 50 euro, în funcţie de fiecare caz ce urma a fi devamat.

În urma acţiunilor de urmărire penală şi măsurilor speciale de investigaţii au fost documentate acţiunile ilegale atât ale celor opt inspetori vamali, cât şi a mai bine de 20 de persoane fizice.

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă amendă de până la 2000 unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate timp de 5 ani.

PE SCURT

Cinci reprezentanții ai societății civile din cadrul Consiliului pentru Prevenirea Torturii condamnă inițiativa Ministerului Justiției și Avocatului Poporului de a lichida Consiliul în calitate de Mecanism Național pentru Prevenirea Torturii.

PE LUNG

Consiliul este compus din 7 membrii (Avocatul Poportului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului şi 5 membri ai societății civile – aleşi prin concurs public în 2016).

Consiliul pentru Prevenirea Torturii a fost înființat în octombrie 2016 și monitorizează situația privind respectare drepturilor persoanelor care sunt private de libertate.

În acest sens, Consiliul se axează nu doar pe verificarea condițiilor materiale de detenție, dar şi pe alte aspecte conform mandatului preventiv (ex. asigurarea respectării garanțiilor împotriva relelor tratamente, neglijarea cărora poate facilitează tortura/rele tratamente).

În toată perioada de activitate Consiliul a reușit:

75 de vizite (în toate tipurile de detenție),

50 de rapoarte care au cuprins peste 1000 de constatări și peste 700 de recomandări sistemice.

Pentru prima dată după o perioada de 9 ani a reușit să elaboreze și să expedieze Rapoarte Anuale (pentru anul 2017 și 2018) Subcomitetului ONU pentru Prevenirea Torturii (obligație asumată de Republica Moldova în 2007).

Avocații în cazuri particulare, în baza rapoartelor cu constatări sistemice a CpPT, au reușit prevenirea detenției în locurile nepotrivite din perspectiva neadmiterii relelor tratamente.

Rapoartele Consiliului traduse în limba engleză au fost prezentate instanțelor internaționale, precum și au stat la baza a cel puțin 7 cauze de câștig în fața CtEDO.

Multe dintre recomandările Consiliului sunt implementate sau sunt în proces de implementare (o parte din aceste recomandări nu mereu necesită resurse financiare masive din partea statului).

Potrivit Consiliului pentru Prevenirea Turturii, comunicarea între 5 membrii ai societății civile și Avocatul Poporului/Oficiul Avocatului Poporului a fost îngreunată, din anumite motive. „În special, executarea/îndeplinirea internă a deciziilor Consiliului, și lipsa asistenței administrative (secretariat) așa cum este cerută de OP CAT. În majoritatea cazurilor a fost invocat argumentul independenței Avocatului Poporului, și dependenței Oficiului doar față de Avocatul Poporului, dar nu și față de Consiliu (chiar dacă Consiliul activează pe lânga Oficiul Avocatului Poporului, iar Avocații Poporului sunt membrii acestui Consiliu)”.

Aceste deficiențe/lipsa unei comunicări stabile și clare, precum și formula de rezolvare a acestora au fost denunţate de nenumărate ori de către cei 5 membrii ai societății civile, începând cu luna februarie 2017. Cu toate acestea, Avocatul Poporului și Oficiul Avocatului Poporului nu au dat curs acestor solicitări în modul în care ar fi putut eliminate colegial, astfel ca Consiliul/Mecanismul să funcționeze pe deplin, fără a afecta independența Avocatului Poporului, în lumina Principiilor de la Paris. 

Este regretabil și faptul că, Avocatul Poporului și membrii Oficiului Avocatului Poporului au negat/infirmat orice întrebare adresată de catre membrii societății civile din cadrul Consiliului, încă din toamnă 2018, dacă se intenționează schimbarea formulei Mecanismului sau dacă există o astfel de inițiativă. Cu toate acestea, inițiativa Avocatului Poporului era deja înaintată Ministerului Justiției.

În lumina colegialității și transparenței activității Consiliului și a principiilor pe care trebuie să le propulseze Avocatul Poporului/Oficiului Avocatului Poporului, membrii societății civile din cadrul CpPT condamnă o astfel de atitudine și excludere a membrilor Consiliului din partea societății civile, de la oportunitatea de a discuta la faza inițială inițiativa elaborată de Avocatului Poporului de lichidare a Consiliului pentru Prevenirea Torturii. – Consiliul pentru Prevenirea Torturii

Potrivit Consiliului, inițiativa în cauză neglijează contextul național al RM în care apărătorii pentru drepturile omului, precum și Organizațiile Societății Civile, sunt supuși presiunilor pentru a reduce rolul ultimelor ca garant de independență și transparență. Revenirea MNPT-ului la modelul „Ombudsman +” (care a existat până în 2015), unde sectorul neguvernamental va fi menținut la nivel consultativ, formal, fără rol decisiv, va reduce semnificativ gradul de independență a instituției și va altera eficiența măsurilor de prevenire a torturii și a tratamentului inuman și degradent. Reamintim că anterior modelul „Ombudsman +” a funcționat în RM, iar Ombudsmanul de atunci s-a discreditat grav în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, nefiind în stare să reacționeze eficient la provocările existente în vederea îndeplinirii mandatului său de prevenire a torturii.

Ce spune Avocatul Poporului

Avocatul Poporului recomandă Ministerului Justiției să solicite expertiză instituțiilor internaționale a propunerilor Instituției Ombudsmanului privitor la formula MNPT din Moldova

Solicitarea în cauză vine în contextul nemulțumirilor exprimate de către reprezentanții societății civile, membri ai Consiliului de prevenire a torturii, precum și al acuzațiilor acestora lansate în adresa Oficiului Avocatului Poporului în legătură cu propunerile Instituției Ombudsmanului de modificare a capitolului V din Legea nr. 52 privind structura și funcționarea Mecanismului Național de Prevenire a Torturii (MNPT) din țara noastră.

Mai mult, instituția Ombudsmanului propune desemnarea Avocatului Poporului în calitate de Mecanism național de prevenire a torturii, după modelul majorității țărilor membre ale Consiliului Europei, cu antrenarea reprezentanților societății civile și specialiștilor în diverse domenii în activitatea acestuia.

Astfel, Oficiul Avocatului Poporului propune următoarea formulă a MNPT:

Avocatul Poporului va exercita atribuția de MNPT, fiind asistat de către

• o subdiviziune structurală distinctă a Oficiului Avocatului Poporului;
• reprezentanți ai societății civile (consultanți) care vor activa în baza unor contracte negociate;
• specialiști și experți independenți în diferite domenii.

În partea ce ține de membrii actuali ai Consiliului pentru prevenirea torturii, aceștia vor putea sp-și continue activitatea de prevenire a torturii în bază contractuală. Pe această cale va fi asigurată continuitatea activităților și, totodată, va fi asigurată durabilitatea investițiilor făcute pentru instruirea și consolidarea capacităților lor.

În context, Avocatul Poporului constată cu regret că în Republica Moldova gradul de funcționalitate a MNPT a fost direct proporțional cu gradul de înțelegere de către societatea civilă a rolului și misiunii Instituției naționale de protecție a drepturilor omului într-un stat democratic.

Însă, în situația în care legiuitorul va considera inoportună propunerea Oficiului Avocatului Poporului cu privire la formula Mecanismului național de prevenire a torturii, Instituția Ombudsmanului va insista asupra înființării unui nou organism specializat în prevenirea torturii în afara Oficiului Avocatului Poporului, după cum s-a procedat în 14 state din cele 68 care au creat MNPT-uri, fără atragerea resurselor umane și financiare ale acestuia. Or, în exercitarea mandatului Avocatul Poporului este în drept să monitorizeze situația privind respectarea drepturilor omului în locurile de detenție, precum și să prezinte rapoarte independente către structurile ONU și fără calitatea oficială de Mecanism național de prevenire a torturii.