Connect with us
"
"

Justiție

Președintele CSJ și conducerea Judecătoriei Chișinău, înlăturați de la exercitarea funcției

Publicat

pe

PE SCURT

Președintele Curții Supreme de Justiție, Ion Druță, președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, Nicolae Clima, șeful Inspecției Judiciare și Oleg Sternioală, membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, precum și alți trei vicepreședinți ai instanței din Chișinău, au fost înlăturați marți de la exercitarea funcțiilor administrative.

Decizia a fost luată de CSM, scrie Anticoruptie.md.

PE LUNG

Potrivit sursei citate, la baza deciziei a stat sesizarea unui judecător, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de magistrații respectivi.

Cazul a fost preluat de Inspecția Judiciară, care urmează să se pronunțe asupra încălcărilor admise de magistrații înlăturați pe perioada cercetărilor.

De notat că imediat după anunțarea acestei decizii, prim-ministra Maia Sandu a declarat pe Facebook că o justiție cu persoane dubioase, precum Ion Druță, Radu Țurcanu, Nicolae Clima, Oleg Sternioală, care au executat comenzi politice și au anulat alegeri libere, corecte și recunoscute de comunitatea internațională, nu poate fi considerată independentă.

Totodată, potrivit ei, suspendarea acestora din funcție este una târzie și insuficientă, fiind nevoie de înlăturarea din sistem. Acest lucru trebuie realizat în condițiile în care persoanelor menționate le sunt respectate drepturile de care care se bucură potrivit legii.

„Procesul de curățare a justiției de persoane corupte trebuie să fie unul sistemic și transparent și nicidecum unul singular. Absolut toate persoanele implicate în acte ilegale trebuie pedepsite conform legii. Doar așa procesul poate deveni ireversibil”, a menționat Maia Sandu.

Prim-ministra a precizat că guvernarea actuală nu va tolera politizarea sistemului de justiție.

Reamintim că astăzi Maia Sandu a venit astăzi la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, unde a cerut instituției să înceapă adevărata curăţare a sistemului judecătoresc și să se asigure că legea funcționează.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Justiție

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

  • Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a președintelui pentru corupție și îmbogățire ilicită.
  • Mai mulți procurori sunt vizați în dosare penale, fiind bănuiți de abuz de serviciu și falsificarea actelor.
  • De asemenea, deputatul democrat Sergiu Sîrbu este vizat într-un dosar, care a fost pornit încă acum trei luni. Deocamdată nu se știe despre ce dosar este vorba, dar parlamentarul urmează să se prezinte la Procuratură pentru a oferi informații.
  • În plus, Autoritatea Națională de Integritate va verifica averea procurorului general adjunct.

Moldova.org vă prezintă știrile din justiție care au ținut astăzi cap de afiș în mass-media de la Chișinău.

PE LUNG

Denunț penal pe numele președintelui Dodon

Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus astăzi un denunț penal, în care cere Procurorului General urmărirea penală a președintelui Dodon sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de corupție și îmbogățire ilicită. Politicianul a menționat că denunțul, semnat de circa 2000 de persoane, a fost elaborat în urma investigaţiilor Ziarului de Gardă asupra veniturilor şi cheltuielilor nejustificate ale lui Dodon, fapt care derivă din vacanțele sale opulente.

În investigația jurnalistică se arăta că politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat, s-a odihnit în această perioadă în zone exotice: Maldive, Seychelles, Dubai sau o vilă exclusivistă de pe teritoriul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri de pe malul Mării Egee, resort gestionat de familia procurorului general al Rusiei, Iurii Chaika.

„O facem în strictă conformitate cu legislația moldovenească. Nu o facem prin diferite mișcări cum se întâmpla înainte și așa cum se întâmplă cu o guvernare controlată totalmente de Igor Dodon.

„Eu cred cu tărie că absolut toţi funcţionarii, politicienii din Republica Moldova trebuie să răspundă în faţa legii dacă au comis abuzuri şi s-au îmbogățit prin fraudă.”, a adăugat Andrei Năstase.

Deputatul Sergiu Sîrbu, vizat într-un dosar penal

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a confirmat astăzi presei că deputatul democrat Sergiu Sîrbu este vizat într-un dosar penal. Acesta a fost pornit acum 3 luni, de către procurorul general interimar Dumitru Robu.

„În privința lui a fost pornit dosar penal.de către procurorul general interimar Robu. Trei luni în urmă. Despre dosarul acesta am făcut cunoștință recent, alaltăieri”, a spus procurorul general.

Întrebat de ce este bănuit deputatul Sîrbu, Alexandru Stoianoglo a spus: Știți? Eu chiar nu știu de ce. Și vă spun din ce cauză. Acest dosar a fost în procedura Procuraturii Anticorupție. Și eu principial nu am investigat dosarele, are investighează Procuratura Anticorupție, pentru ca să nu fiu învinuit că mă amestec în activitatea acestei procuraturi, pe perioada controlului”, a spus el.

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a spus că nu se planifică reținerea lui Sergiu Sîrbu. „Reținerea și toate alte acțiuni împotriva deputaților se efectuează numai după adresarea procurorului general în Parlament și primirea acordului respectiv. Noi nu planificăm. Vă spun cinstit nu știu despre ce dosar este vorba”, a spus el.

Ieri, în cadrul unei emisiuni televizate, deputatul Sergiu Sîrbu a anunțat că ar putea fi reținut în timpul următoarei ședințe parlamentare plenare și că va merge săptămâna viitoare la Procuratură pentru a oferi informații.

Adriana Bețișor și Andrei Băieşu, vizați în dosare

Pe numele unor procurori au fost intentate dosare de Procuratura Generală. O declarație în acest sens a fost făcută astăzi de procurorul general Alexandru Stoianoglo. Deși inițial Stoianoglo nu a precizat despre cine anume este vorba, la întrebarea jurnaliștilor dacă ar fi vorba despre Adriana Bețișor și Andrei Băieșu, acesta a răspuns: „și alții tot”. Adriana Bețișor și Andrei Băieșu sunt procurorii ce au investigat materialele legate de dosarul în frauda bancară

„În Procuratura Generală în perioada actuală sunt câteva dosare penale, însă, nu vreau să divulg familiile procurorilor implicați în dosarele acestea. Dar confirm că sunt dosare penale. Majoritatea procurorilor sunt bănuiți de abuz de serviciu și falsificarea actelor”, a declarat Stoianoglo.

Fiind întrebați dacă acești procurori ar putea fi reținuți, Stoianoglo a spus că „Noi nu punem întrebarea că cineva trebuie reținut și arestat. Aceasta reiese din caz”.

Viorel Morari, suspendat din funcție, la demersul Procurorului General

Consiliul Superior al Procurorilor a admis, acum câteva clipe, demersul Procurorului General, Alexandr Stoianoglo privind suspendarea din funcție a Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care este vizat.

Acesta a fost reținut pe 10 ianuarie pentru abuz de serviciu și fals în acte publice, iar ulterior, plasat în arest preventiv pentru 20 de zile.

Procurorul-șef suspendat al Procuraturii Anticorupție este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală și a falsificat o serie de acte procesuale. Respectivele acțiuni, potrivit probatoriului, ar fi fost „comise atât în interes personal, cât și în interesul petiționarului, dar și altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiți, în cauza penală privind frauda bancară și a obstrucționa cercetarea rapidă, completă și obiectivă a dosarului.”

Averea procurorului general adjunct, verificată de ANI

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a întocmit un proces-verbal prin care s-a inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al averilor în privința adjunctului procurorului general, Ruslan Popov, în urma sesizării depuse de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.

„La 20 ianuarie curent informația despre inițierea procedurii de control a fost expediată Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, iar persoana supusă controlului a fost notificată despre inițierea procedurii de control. La moment, inspectorul de integritate se află în procedura de acumulare a materialului probator, fiind solicitate în acest sens materiale și din cadrul Procuraturii Generale”, a anunțat ANI.

Aceasta după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație cu genericul„Latifundiarul de la șefia Procuraturii Generale”, despre afacerile procurorului general-adjunct, Ruslan Popov. În aceasta se menționează că procurorul general-adjunct, Ruslan Popov, și-a organizat în mai puțin de patru ani o afacere de perspectivă în domeniul agriculturii, pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său, un simplu pensionar din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Omul legii nu recunoaște că afacerea îi aparține, în schimb declară că este ajutat de părinții pensionari, care întreaga viață au avut un trai modest. Este o livadă care se întinde pe pe o suprafață de circa o sută de hectare. Afacerea este înregistrată juridic în 2015, ca Gospodăria Țărănească Alexandru Popov, pe numele tatălui procurorului. Tot acolo se arată că Ruslan Popov locuiește într-o casă cu trei niveluri, cu suprafața de 211,8 metri pătrați, despre care susține în declarația de avere și interese personale că ar costa 111,8 mii de lei, circa 5,8 mii de euro. Imobilul, cu o arhitectură modernă, este amplasat pe un teren de 24,32 ari, îngrădit cu gard din piatră.

Pe de altă parte, procurorul Ruslan Popov insistă asupra faptului că proprietățile vizate în articol, cu excepția casei de locuit a familiei și automobilelor Hyundai Santa Fe ale lui și soției, nu-i aparțin lui, ci părinților, împreună cu familia fratelui, anumite contribuții având și socrii dumnealui, toate mijloacele financiare investite având proveniență legală, ce pot fi confirmate.

Procuratura Generală a anunțat astăzi că Procurorul General, Alexandru Stoianoglo a luat act de raportul lui Ruslan Popov și a transmis materialele către Autoritatea Națională de Integritate pentru examinare conform competenței.

Citește mai departe

Justiție

Am discutat cu Bușra Zeynep Șen, profesoara de origine turcă a cărei extrădare a fost refuzată de autoritățile române

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Extrădarea profesoarei de origine turcă din București, cerută de autoritățile regimului Erdogan, a fost respinsă. „Din studierea mandatului apreciez ca extrădarea este ceruta din motive politice și sociale ceea ce încalcă drepturile omului. Parchetul solicita respingerea cererii de extrădare”, a declarat procurorul.

În acest sens, Moldova.org a discutat cu Bușra Zeynep Șen despre experiența prin care a trecut, acuzațiile care îi sunt aduse de guvernul turc, care sunt planurile ei, situația în care se află tatăl ei, dar și justiția din cele două țări de pe malul Prutului.

PE LUNG

Bușra Zeynep Șen, profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București, a fost reținută de polițiști, ieri dimineață, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile regimului Erdogan, a anunțat instituția de învățământ într-un comunicat remis G4Media.ro.

Avocata Bușrei Zeynep Șen a explicat, ieri pentru presa română, că aceasta era acuzată că ar fi parte dintr-o grupare teroristă, la data de 28 martie 2018, perioadă în care ea deja era angajată ca profesoară la București. Mai mult decât atât, cetățeana turcă a fost judecată în absența ei, în Turcia. „Nu a știut, nu a fost citată”, a mai explicat avocata. În același timp, despre judecata din primăvara anului trecut, Bușra Zeynep Șen a aflat abia ieri.

În cadrul judecății de ieri, Bușra a i-a povestit judecătorului că sunt două motive pentru care nu dorește să fie predată autorităților din Turcia:

  1. „Judecata din Turcia nu este legală. Totodată, în cazul în care voi fi predată, voi fi pur și simplu închisă fără a fi adusă în fața unui judecător.”
  2. „Mi-e teamă că nu voi fi tratată bine, fiind posibil chiar să fiu supusă unor acte de tortură. Nu îmi vor fi respectate drepturile fundamentale.”

Procurorul nu a formulat întrebări, iar judecătorul a spus că a văzut din acte că este profesoară și ce face în România. Într-un final, procurorul a decis să respingă cererea de extrădare. „Din studierea mandatului apreciez ca extrădarea este ceruta din motive politice și sociale ceea ce încalcă drepturile omului. Parchetul solicita respingerea cererii de extrădare”, a explicat acesta.

Contactată de Moldova.org, Bușra Zeynep Șen a declarat că după toate câte a făcut guvernul turc, toți sunt cu ochii în patru. Totuși, femeia nu s-a gândit vreodată că autoritățile turcești vor trece prin aceste procese doar pentru ea. „Sunt doar o persoană de 24 de ani, am locuit în Turcia doar patru ani, când am studiat la universitate. Ce aș fi putut eu face încât ei să depună atâtea eforturi ca să mă aducă înapoi?”, se întreabă femeia.

Decizia tribunalului de la București nu a uimit-o pe Bușra. Totuși ea ne-a recunoscut că îi era frică să nu fie exact invers. „Nu știi niciodată ce ți se poate întâmpla când ești cetățean turc.” Tânăra spune că singurul sentiment pe care l-a avut după pronunțarea sentinței a fost ușurarea.

„Fericirea și liniștea au venit mai târziu.”

Bușra Zeynep Șen consideră că nu este nicio logică în aceste persecutări și felul în care ele sunt implementate în diferite țări. „În cazul tatălui meu, am urmărit Moldova aplicând legea. În cazul meu, am simțit justiția. Asta, însă, nu s-a întâmplat în Moldova și în cazul profesorilor răpiți, cărora li s-au adus aceleași acuzații lipsite de sens. Cred că este foarte important ca oamenii să fie conștienți de situație și de consecințe. Astfel, autoritățile vor fi mai atente și mai sensibile la opinia publică, pe lângă consecințele legale”, a declarat Bușra.

Amintim că Bușra Zeynep Șen este fiica fostului director general al Liceului Teoretic „Orizont”, de la Chișinău, Turgay Şen. Tot în martie 2018, acesta a fost reținut pe Aeroportul Chișinău, apoi audiat timp de 7 ore la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Ulterior Turgay Șen a primit și interdicția de părăsi țara pentru o perioadă. Atunci directorul liceului Orizont declarase că dosarul penal în care acesta are statut de bănuit a fost intentat în noiembrie 2017, pe motive de „finanțare a terorismului”. Turgay Șen presupune că dosarul a fost deschis la indicația conducătorilor din R. Moldova, în interesul conducerii autoritare din Turcia, ca răspuns la finanțarea reparației în sumă de peste 10 milioane de euro a clădirii Președinției R. Moldova, asigurată în totalitate de Guvernul Turciei.

Bușra Zeynep Șen ne-a spus că tatăl ei nu mai locuiește în Republica Moldova. Acum câteva săptămâni, acesta a vizitat-o în România. Mama Bușrei încă mai este îngrijorată că istoria s-ar putea repeta.

Cât despre planurile sale de viitor, femeia ne-a spus că nu planifică să se mute în altă țară, mai ales că a solicitat azil în România și vrea să ducă la bun sfârșit acest proces. „Voi discuta cu avocata mea pentru a lua o decizie definitivă.” Întrebată dacă se simte în siguranță să călătorească, ea ne-a recunoscut că nu s-a simțit niciodată în siguranță în timpul călătoriilor și că acest sentiment s-ar putea să crească.

Mai multe detalii, citește aici.

Merită menționat, că cererea de extrădare a Bușrei a fost a doua venită și respinsă din Turcia în România. În decembrie 2018, un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea autorităților turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicația Zaman România. Cererile de extrădare în cele două cazuri au la bază acuzația de colaborare cu gruparea lui Fetullah Gulen, acuzată că ar fi organizat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.

Citește mai departe

Justiție

Cum a fost favorizat Ilan Șor de justiția din Moldova?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ilan Șor, fostul primar al orașului Orhei, deputat și personaj cheie implicat în furtul miliardului, s-a bucurat de o atitudine blândă din partea justiției din Moldova. La această concluzie au ajuns autorii raportului de monitorizare a justiției selective în cazul dosarelor penale.

Experții au examinat 14 dosare penale de rezonanță. Însă, parcursul dosarului pe numele lui Șor a fost comparat cu cele ale lui Vlad Filat, Chiril Lucinschi, precum și a lui Veaceslav Platon. Toate cele patru dosare se referă, potrivit procurorilor, la așa-numitul caz al „furtului miliardului”.

PE LUNG

Analiza comportamentului procurorilor și judecătorilor în cele patru dosare trădează o atitudine privilegiată manifestată de organul de anchetă și instanță în cazul lui Ilan Șor, considerat afiliat guvernării PDM, susțin experții. Potrivit lor, unul dintre aspectele care determină justiția selectivă în acest caz este arestul preventiv și condițiile de detenție provizorie. Ilan Șor s-a aflat într-un loc de detenție preventivă timp de 42 de zile, fiind deținut în izolatorul CNA, unde condițiile de detenție provizorie sunt bune. De asemenea, Șor s-a aflat timp de 11 luni în arest la domiciliu și 25 de luni a avut interdicție de părăsire a țării. Cu toate acestea, el a avut mai multe călătorii în străinătate, în vacanță, dar și o deplasare la Strasbourg, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni, în octombrie 2017. Vlad Filat a fost cercetat penal în stare de detenție, în Penitenciarul nr. 13. Veaceslav Platon se află în detenție de pe 25 iulie 2016, din momentul în care a fost reținut de oamenii legii de la Kiev și extrădat celor de la Chișinău. La fel ca Vlad Filat, Veaceslav Platon a fost ținut în arest în Penitenciarul nr. 13, unde a rămas să își ispășească pedeapsa după condamnare. Chiril Lucinschi s-a aflat în arest la domiciliu timp de 10 luni, după care a fost plasat sub control judiciar.

„Șor se deosebește de ceilalți. Abordarea preferențială a lui nu poate fi negată de nimeni din societate. Deși era din alt partid, oricum se observa că era loial și se bucura de susținerea neafișată a fostei guvernări. Deși a furat cei mai mulți bani, acesta a fost cercetat în libertate și nu i-a fost confiscată averea”, susține Cristina Țărnă, fosta șefă-adjunctă a Centrului Național Anticorupție, care s-a ocupat de monitorizarea justiției. 

Dacă în cazul lui Vlad Filat, organele de drept s-au grăbit să anunțe sentința, în cazul lui Șor se observă o tergiversare evidentă. La trei ani de la transmiterea dosarului lui Ilan Șor în judecată, în privința acestuia nu există o decizie definitivă a instanței. 

Mai mult, în timp ce era în stare de arest, Șor și-a înregistrat un partid. Ceea ce i-a permis să obțină revocarea măsurii preventive a arestului, datorită principiului general din dreptul electoral că niciun concurent electoral nu poate fi supus măsurilor preventive care îl împiedică să participe efectiv în campania electorală. „Astfel, situația juridică precară a unui subiect suficient de bogat a lansat pe scena politică un nou partid cu rădăcini penale”, remarcă autorii raportuluiJudecătorii au fost mai înțelegători în cazul lui Șor când acesta a cerut amânarea ședințelor de judecată în timpul campaniei electorale. Asta în timp ce aceeași solicitare venită din partea lui Dorin Chirtoacă a fost respinsă.

În dosarul lui Ilan Șor, Curtea de Apel Cahul a acceptat solicitarea apărării de efectuare a unei expertize economico-financiare. În cauza lui Chiril Lucinschi, judecătorii au respins o solicitare similară. O altă excepție făcută în favoarea lui Ilan Șor a fost transferarea dosarului acestuia la Curtea de Apel Cahul, acolo unde accesul presei la ședințele de judecată este mai complicat din cauza distanței mari de la Capitală. Transferul l-a avantajat pe Ilan Șor. Cu toate acestea, după schimbarea guvernării, Șor a cerut recuzarea tuturor judecătorilor de la Cahul, motivând că nu are încredere în ei. 

Instanța de fond nu a aplicat sechestru pe bunurile lui Ilan Șor, ca măsură de asigurare, așa cum a făcut-o în cazul celorlalte trei cauze penale instrumentate în legătură cu frauda bancară: Vlad Filat, Chiril Lucinschi, Veaceslav Platon. 

Totodată, deși Ilan Șor și Veaceslav Platon au fost învinuiți de procurori de comiterea acelorași fapte – escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Pentru Șor, care ar fi spălat cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, acuzarea a solicitat închisoare pe termen de 19 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. În cazul lui Platon, deși suma invocată e de circa şase ori mai mică (800 de milioane de lei), pedeapsa cerută de procurori a fost ceva mai mare – 23 de ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. Într-un final, Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Învinuirea primarului de la Orhei, de cealaltă parte, a suferit schimbări pe parcurs, iar Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.

Menționăm că, după alegerile parlamentare din acest an, Ilan Șor a fost ales deputat în noul Legislativ. Însă, după ce noua alianță dintre socialiști și deputații Blocului ACUM a numit conducerea Parlamentului și a investit executivul în frunte cu Maia Sandu, debarcând astfel democrații de la guvernare, Șor a fugit din Republica Moldova. Ulterior, procuratura a anunțat că acesta „a traversat în mod ilegal frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră”, iar Curtea de Apel Cahul a emis un mandat de arest pe numele lui și l-a anunțat în căutare.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social4 ore în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social7 ore în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Biroul Regional OMS a făcut o donație de 41 mii de euro pentru Laboratorul ANSP

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică22 de ore în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social24 de ore în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

SocialO zi în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Social2 zile în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Advertisement

Politică

Divertisment3 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică7 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031