Connect with us
"
"

Publicat

pe

Partidul Liberal a cerut astăzi în mod repetat Comisiei Electorale Centrale să excludă Partidul Socialiștilor din cursa electorală, pentru că ar fi încălcat flagrant Codul electoral.

Liderul liberalilor Dorin Chirtoacă a menționat la o conferință de presă că aceste alegeri deja sunt compromise și că „ele nu mai au cum să fie libere și democratice”, pentru că chiar, după avertizările CEC, Igor Dodon și PSRM „continuă să comită ilegalități și mai obraznice”.

În context, liderul liberal a menționat că Igor Dodon continuă să se implice în campanie electorală, iar reprezentanții PSRM folosesc în continuare resursele Președinției.

„Igor Dodon și-a pus în funcțiune întreaga mașinărie statală pentru a face campanie electorală Partidului Socialiștilor, formând un grup electoral infracțional organizat, inclusiv cu regimul din Transnistria, Federația Rusă și Găgăuză… Își face campanie electorală interzisă prin toate modalitățile, și aici, și în stânga Nistrului, folosește persoane vii pe post de ostatici electorali, cei doi piloți moldoveni, cu complicitatea Rusiei… Nu mai există competiție electorală, chiar și după avertizările către Dodon și PSRM, ei continuă să comită ilegalități și mai obraznice”, a declarat Dorin Chirtoacă.

Dorin Chirtoacă a spus că socialiștii trebuiau să se oprească după avertizarea CEC și că acum nu mai este vorba despre constatarea de încălcări, ci despre înăsprirea sancțiunilor.

„Au mers de o manieră mai gravă, ceea ce înseamnă că încălcarea repetată conduce la o sancțiune mai gravă pentru PSRM. CEC primind astăzi contestația de la noi nu va putea să facă nimic altceva decât să excludă PSRM pentru încălcarea repetată a legislației electorale”, a spus liderul liberal.

Reamintim că la 4 februarie, CEC a atenționat Președinția să nu se implice în campania electorală pentru alegerile parlamentare și a avertizat PSRM pentru utilizarea resurselor administrative ale președinției.

Deciziile au fost luate, după ce Partidul Liberal și Partidul ȘOR au sesizat CEC pentru că șeful statului face transfer de imagine și susține PSRM.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Alegeri

Cât ne-ar putea costa turul II și ce urmează să se întâmple

Publicat

pe

PE SCURT

Încă nu se știe exact cât a cheltuit Comisia Electorală Centrală pentru organizarea primului tur. Totuși, bugetul estimat de CEC acum un an a fost de 84 de milioane de lei. Pentru organizarea turului II, bazându-se pe rezultatele scrutinelor precedente și luând în calcul factori precum inflația, CEC a prevăzut aproape 27 de milioane de lei.

Peste 2 săptămâni, în 380 de localități din țară se va desfășura al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor. În Capitală, din cele 18 localități din suburbie, în 11 va avea loc al doilea tur.

PE LUNG

Comisia Electorală Centrală a planificat 84 de milioane de lei pentru primul tur, iar următorul ne-ar putea costa aproape 27 de milioane de lei, potrivit Hotărârii CEC nr. 1874 din 14 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2019.

Potrivit membrului CEC, Andrei Volentir, cât ne-a costat exact primul tur al alegerilor generale locale încă nu se știe, întrucât consiliile de circumscripție urmează să expedieze rapoartele.

„Planificarea bugetului pentru alegerile generale locale are loc în funcție de mai mulți parametri. Printre acești parametri se numără: salarizarea (se face conform normelor legale pentru anumite funcții), costurile buletinelor de vot (prețul de piață și inflația) și altele. După ce bugetul este aprobat, atunci când CEC are cheltuieli, emite dispoziții de plată care ulterior sunt expediate Trezoreriei de Stat, iar cea din urmă debursează acei bani”.

În cazul în care CEC a cheltuit mai puțin bani decât a planificat, aceștia rămân în bugetul de stat. Comisia Electorală Centrală poate dispune de acei bani rămași prin realocarea lor, dacă sunt posibile alegeri repetate în alte localități.

„Când planificăm turul II al alegerilor generale locale, noi studiem tablourile alegerilor locale din 2015 și 2011. În baza unei medii generale și a tipurilor de așezări, planificăm bugetul”, a explicat Andrei Volentir, membrul CEC.

Mun. Chișinău

În orașul Chișinău și în suburbii au participat la vot 229 637 oameni. Aproape 56% dintre alegători au fost femei și cei mai mulți votanți au avut vârsta cuprinsă 56 și 70 de ani.

Candidatul PSRM Ion Ceban a fost votat de 40,16 % din alegători, iar candidatul ACUM Andrei Năstase  – 31,09%. Pe poziția trei s-a clasat fostul primar al Chișinăului Dorin Chitoacă cu puțin peste 10% de voturi. În Consiliul Municipal Chișinău, PSRM a acumulat 37,62%, iar ACUM – 33,27%.

În majoritatea localităților din suburbia Chișinăului, oamenii au votat consilierii ACUM pentru consiliul comunal sau sătesc. Candidatul PDM din orașul Codru, Ion Andrieș, nu a fost votat de nimeni. Locuitorii comunei Cruzești și-au dat votul pentru un primar liberal, iar pentru consiliu – Partidul Șor (382 de voturi), în timp ce pentru consilierii PL au votat 132 de oameni. PSRM a obținut 118 voturi, iar ACUM 55.

Potrivit Promo-LEX, la alegerile generale locale 2019 au avut loc de două ori mai puțin incidente față de alegerile generale locale 2015: 743 vs. 1814

În toată țara

11 orașe și municipii din țară și-au ales primarii din prima. PSRM a câștigat în orașele Briceni, Ocnița și Comrat. Partidul lui Renato Usatîi a câștigat în Drochia, Glodeni și Bălți. Cei mai mulți candidați independenți au avut câștigat în centrul țării: Ungheni, Strășeni, Ialoveni. La cârma municipiului Cahul va fi un independent. Municipiul Orhei va fi cârmuit de un candidat al Partidului Șor. ACUM și PDM nu a câștigat niciun centru raional.

Municipiul Comrat va fi condus de Anastasov Serghei (PSRM), votat de 94,58% din alegători.

În 518 localități din țară locuitorii și-au ales primarii din primul tur. Iată cum arată repartizarea, pe țară, a mandatelor conform criteriului de apartenență politică:

  • Partidul Democrat din Moldova – 191
  • Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” – 124
  • Blocul electoral ”ACUM Platforma DA și PAS”–  82
  • Partidul Liberal Democrat din Moldova – 26
  • Partidul Politic „Șor” – 13
  • Partidul politic Partidul Nostru – 10
  • Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 4
  • Partidul Politic „Partidul Popular Românesc” – 2
  • Partidul Liberal – 1
  • Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” – 1
  • Candidați independenți – 64.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la scrutinul local de ieri au votat circa 1 mln 174 mii de alegători sau 41,7 la sută din numărul alegătorilor incluși în listele electorale.

Citește mai departe

Politică

Câte secții de votare vor fi deschise la alegerile locale generale. Unde vor fi cele mai multe

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pentru alegerile locale generale din 20 octombrie vor fi deschise 1969 de secții de votare. Cele mai multe secții de votare se găsesc în circumscripțiile electorale Chișinău nr.1, care cuprinde sectoarele și suburbiile capitalei – 307, Orhei nr.25 – 83, Ungheni nr.35– 78 și Soroca nr.29 – 74.

Cele mai puține secții de votare vor fi deschise în circumscripțiile electorale: nr.15 Dubăsari – 14 și Basarabeasca nr. 5 – 15.

PE LUNG

„În contextul organizării și a alegerilor parlamentare noi în ziua de 20 octombrie, 50 de secții de votare din circumscripția electorală uninominală (CEU) nr.17 Nisporeni și 27 de secții de votare din CEU nr.33 Chișinău, vor desfășura și operațiuni electorale specifice scrutinului parlamentar”, precizează CEC.

Totodată, alte 25 de secții de votare au fost organizate pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localități ale raionului Căușeni (în CEU nr.48) și 85 de secții de votare – peste hotarele Republicii Moldova (în CEU nr.50).

Totodată, până pe 24 septembrie 2019, urmează a fi create birourile electorale ale secțiilor de votare.

Citește mai departe

Politică

La alegerile generale locale din 20 octombrie vor și aleși 898 de primari și 11 580 de consilieri locali

Publicat

pe

De către

PE SCURT

La alegerile generale locale din 20 octombrie vor și aleși 898 de primari și 11 580 de consilieri locali. Conform prevederilor legale, numărul de consilieri se determină în funcție de numărul de locuitori ai unității administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile.

Astfel, Comisia Electorală Centrală a stabilit numărul de mandate ce vor fi distribuite urmare rezultatelor alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019.

PE LUNG

În cazul consiliilor locale de nivelul al doilea (35 la număr), în 7 – vor fi atribuite câte 27 de mandate, în 21 – câte 33, în 5 – câte 35, iar în cazul mun. Chișinău, consiliul municipal va fi constituit din 51 de mandate.

Celor mai multe dintre consiliile sătești (comunale), orășenești le vor fi atribuite câte 11 mandate – 285 de cazuri, câte 9 – 281 de localități, câte 23 – 29 de localități.

Câte 27 de consilieri vor fi aleși în 5 localități de nivelul I – municipiile Orhei, Soroca, Ungheni, Comrat și Cahul.

Astăzi, 19 august,  începe perioada electorală pentru alegerile locale generale.  La 20 octombrie 2019 vor avea loc alegeri locale generale.

Citește mai departe