Connect with us
"
"

Cultură

Persoanele LGBT plecate din Moldova au povestit ce le lipsește cel mai mult

Publicat

pe

PE SCURT

Peste zece persoane LGBT originare din Republica Moldova, dar emigrate de mai mulți ani, au povestit ce le lipsește cel mai mult de acasă. Artista și fotografa Natalia Gârbu, cunoscută pentru umorul, realitatea, creativitatea, nebunia și autenticitatea din colajele și fotografiile pe care le face, i-a ascultat și a ilustrat sentimentele lor în fotografii.

Expoziția de fotografii, care ulterior vor deveni cărți poștale, este expusă la Casa Dacă Boutiqie Hotel. Dacă te grăbești, mai reușești să o vezi.

PE LUNG

„Cărți poștale de acasă”, cum a fost întitulată expoziția, vine să puncteze mai multe lucruri – că din Moldova se pleacă nu doar de sărăcie, dar și din cauza discriminării pe criterii de orientare sexuală; că indiferent de orientarea sexuală, ne plac și ne lipsesc aceleași lucruri pentru care iubim Moldova; că dorul de casă este universal; că în pofida dorului, timpul și distanța le lecuiesc pe toate.

Pentru a realiza aceste fotografii, Natalia Gârbu a discutat și a ascultat mărturisirile persoanelor LGBT plecate din Moldova pentru că nu au putut locui aici deschis, despre lucrurile, locurile, gusturile și senzațiile de acasă care le este cel mai dor.

La vernisajul expoziției, Natalia a povestit despre Valerie, una dintre protagonistele expoziției, care este o persoană transsexuală emigrată în Rusia și care a insipirat-o prin curajul pe care l-a avut când, îmbrăcată într-o fustă scurtă, a făcut o plimbare prin Piața Centrală. Natalia Gârbu a povestit celor prezenți la vernisaj și despre felul în care fiica sa este bulită de copiii de la grădiniță pentru că se joacă cu mașinele.

„Cărți poștale de acasă” este punctul culminant al Coming Out Days Fest2019, care s-au desfășurat între 11 și 18 octombrie la Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Informaţii „GENDERDOC-M”.

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Cultură

Cine a fost Maria Drăgan, artista distrusă de indiferență și sistem

Publicat

pe

De către

PE SCURT

A fost comparată de nenumărate ori cu Edith Piaf a muzicii românești, a ridicat mii de oameni în picioare și a inspirat oamenii prin talentul ei. Maria Drăgan a fost artista plină de energie și bunătate, care, însă, a fost distrusă de indiferența unor oameni importanți din viața ei. 

„A fost un diamant cumpărat, târguit și pierdut, iar noi suntem fericiți că o regăsim în amintirile noastre”, a scris jurnalistul Gheorghe Budeanu în cel de-al doilea volum de amintiri și interviuri „MARIA. Vai, sărmana turturică”.

PE LUNG

Maria Drăgan s-a născut la 23 august 1947, în satul Bălăurești, Nisporeni. Erau șase copii în familie. După absolvirea școlii, Maria a început să lucreze în brigada de legumicultori, iar între pauze și serile scria versuri, picta și cânta. Într-o zi, a decis să-și schimbe viața și a plecat la Chișinău. „S-a pornit la școala de pictură, dar a ajuns la Școala de muzică „Ștefan Neaga”, povestește Gheorghe Budeanu, jurnalistul care a făcut ultimul interviu din viața artistei.

În 1966, la Filarmonică se anunțase fondarea unui ansamblu de muzică populară. Aflând despre asta, Maria, de 19 ani, s-a dus să-și încerce norocul și a reușit. A devenit solista ansamblului „Mugurel”, unde avea un repertoriu de peste 500 de romanțe, doine, bocete. Cânta în limba română, ceea ce, în acea perioadă, reprezenta un adevărat act de curaj. Timbrul plin, colorat și diapazonul larg ridica oamenii în picioare. „A fost o mare artistă cu un destin trist. Cred că ar fi avut un alt destin dacă s-ar fi născut în altă țară și în alte timpuri”, spunea Ion Busuioc, un prieten al artistei.

Maria Drăgan era un om luminos, cald, deschis, care nu înțelegea uneori cruzimea oamenilor care o înconjurau. Scena era un ring de luptă, regulile pe care nu le cunoștea sau pe care nu le accepta. „Am cântat cu tot neamul nostru… am cutreierat țara în lung și-n lat, am văzut oameni aplaudând cu o bucurie pe care doar cântecul adevărat o poate explica. Eram pe atunci naivă și credeam că toți oamenii sunt ca pâinea cea caldă. Of, lume, lume, soro lume… Acum, cu mintea mea odihnită, îmi dau seama că prea bine cântam ca să nu-mi fac dușmani din invidie”, recunoștea Drăgan în ultimul său interviu. 

După destrămarea Ansamblului „Mugurel”, Maria a încercat să-și găsească locul în muzică, dar, nu prea a reușit. Astfel, într-o zi, brusc a dispărut din viața publică, fiind distrusă de regimul infect, care nu tolera cântecele românești și oamenii talentați. A fost nevoită să revină la casa părintească. Era dezamăgită, epuizată și bolnavă. Singurul loc unde și-a găsit de lucru a fost la școala din sat unde s-a angajat ca paznică. Amintirile le-a lăsat în trecut și prefera să nu se mai gândească la succesul pe care l-a avut cândva. De fiecare dată când își auzea cântecele la radio, mergea la iazul de lângă grădină și începea să plângă. 

„Maria era cântecul și cântecul era Maria. Cum spunea un mare artist: cântecul alerga după Maria Drăgan ca un nebun. Ea era îndrăgostită de cântec și a păstrat mereu această dragoste, dar o durea nespus că a fost ruptă brusc de scenă și de oameni. Despre ea se poate de povestit mult, deși viața ei a fost foarte scurtă”, zice Gheorghe Budeanu, singurul și ultimul jurnalist care a realizat un interviu cu artista după ce timp de 9 ani Maria Drăgan a fost ruptă de scenă. „Ea a fost ca un fulger pe bolta muzicii noastre. Noi trăim cu memoria ei. Imaginea ei a rămas tânără, frumoasă și devotată muzicii. Ce poate fi mai frumos de atât?”, se întreabă Budeanu.

La 6 octombrie 1986, la vârsta de 39 de ani, Maria Drăgan se stinge din viață, fiind răpusă de tuberculoză. Este petrecută pe ultimul drum doar de rude.

La 13 septembrie 1996, a fost creată Fundația „Maria Drăgan”, care are drept scop lansarea și promovarea tinerilor interpreți de folclor. În 2001, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului-concurs de interpretare a cântecului folcloric „Vai, sărmana turturică”, consacrat interpretei de muzică populară Maria Drăgan. Numele Mariei Drăgan îl poartă astăzi străzi din Chișinău, Nisporeni și Călărași.

Citește mai departe

Cultură

Moldova.org recomandă: Recorder, Decât o revistă și Takiedela

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim și a căror muncă este un exemplu bun pentru noi.

Deși aceste materiale relatează niște istorii triste, totuși acestea vă vor pune pe gânduri și poate chiar vă vor face mai buni.

PE LUNG

RECORDER: VIDEO. Povestea medicului care și-a construit propriul spital

Jurnaliștii de la Recorder relatează istoria de viață a unui chirurg, care în urmă cu 26 de ani, a decis să deschidă propriul spital, fiind revoltat de sistemul medical de stat și a început să trateze pacienții, fără să-i taie. Aceasta este povestea unui medic care a înțeles că poate să profeseze în România la un nivel comparabil cu chirurgii din Occident. Dar pentru a asta a fost nevoie să lase în urmă lamentările și să schimbe singur câteva lucruri din jurul său: „Trebuie să ieșim din statutul de victimă!”.

Decât o revistă: Izolare în vremea coronavirusului

Cum se vede panica legată de coronavirus dintr-o locuință pusă sub izolare voluntară pentru două săptămâni. „De două zile, lumea se uită spre Italia ca la un furuncul gata să explodeze, de parcă nu era clar de aproape două luni că o epidemie de proporțiile astea o să depășească granițele Asiei. La Otopeni, îi așteaptă pe pasageri cu formulare și termometre – foarte util în contextul în care mulți oameni sunt asimptomatici. Încep să iasă primele știri care le recomandă tuturor celor veniți din Italia să rămână acasă două săptămâni, chiar dacă nu au febră și nu au vizitat cele două regiuni din nord care sunt în carantină, Lombardia și Veneto…”

TakieDela: На коленях

Sergiu este un fiu foarte blând și iubitor. Însă, la ai săi 35 de ani, el este neputincios ca un copil. Iar mama sa Laura se trezește adesea cu lacrimi în ochi și simte că nu mai are puteri. Îi este greu să vorbească, dar face tot ce poate pentru a fi înțeles. Sergiu își dorește „Sănătate și succes în studiile sale”. Pentru a se îmbrăca și a se dezbrăca, Sergiu are nevoie de ajutor, iar când se mișcă prin casă o face în genunchi. Asta e ceea ce poate să facă singur.

Citește mai departe

Cultură

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri în cadrul celui de-al doilea sezon al proiectului „Antinostalgia – privind spre viitor”, lansat de Radio Europa Liberă.

Scriitoarea a povestit despre regimul comunist, represiunile din această epocă, despre importanța memoriei și a păstrării gândirii critice „cu propriul cap”, dar și despre primul Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței din lume a cărei fondatoare este.

Totodată, renumita scriitoare a acordat un scurt interviu pentru Moldova.org, în care a vorbit despre nostalgie, rezistența prin cultură, despre șansa ratată a Republicii Moldova și de ce suntem un popor vegetal.

PE LUNG

  • În Moldova cred că sunt unii dintre cei mai nostalgici cetățeni. Ce facem cu cei care regretă destrămarea URSS?

Dar tinerii? Tinerii știu ce să regrete? Adică, ei nu au o imagine corectă a comunismului, dar una falsă au? Ce regretă?

  • V-ați întâlnit cu tinerii, care au părinți care au crescut în epoca comunismului, fără să știe despre ororile regimului… 

De asta am făcut Memorialul de la Sighet (n. r. Primul memorial al victimelor comunismului și al Rezistenței din lume ). Și de aceasta subliniam că trebuie să se facă o deosebire dintre un muzeu al comunismului cum este cel de la Praga, în care se vorbește în general cine au fost lideri, de Lenin, ș.a. și memorialul victimelor comunismului, care nu este un muzeu al luptei dintre Lenin și Troțki, dintre Gheorghiu Dej și Ana Pauker. Este un muzeu din punct de vedere al victimelor. Deci un muzeu al represiunilor comuniste. 

La drept vorbind, singurul tip de istorie adevărată a comunismului este istoria represiunii comuniste. Pentru că asta a făcut în cele din urmă comunismul, să dispară ca sistem politic -s-a bazat exclusiv pe represiune, pe forță, schimbarea oamenilor cu forța. Chiar dacă susțineau că îi obligau să fie fericiți. Oricum nu reușeau să-i facă fericiți. Dar oamenii nu trebuie obligați.

  • Dar cum să facem ca generația tânără să înțeleagă asta? Creăm un memorial, facem dezbateri?

Părerea mea e că nu avem cum să-i convingem, dacă nu reușim să-i transformăm în niște intelectuali. Adică, în niște oameni care să gândească și să asimileze cultura. Abia după ce îți dai seama, prin cultură, cum s-a născut comunismul, cum a evoluat, ce s-a întâmplat, ajungi să înțelegi și cât de monstruos a fost. Pentru că altfel toate rămân niște cifre. 600 mii de morți, atât se spune în cartea neagră a comunismului. E o cifră absolut teoretică. E important să se înțeleagă că moartea unui om este la fel de importantă ca moartea a o sută de mii de oameni. Dar pentru asta trebuie să ai o gândire critică. 

Pentru mine, rezistența prin cultură e principalul tip de rezistență. Deci, principalul este să ții vie în mintea tinerilor cultura lumii, ca să înțeleagă singuri despre ce e vorba. Nu să-i manipulezi tu, băgându-le în cap, adevărul de un fel sau de altfel. 

  • Dar ce facem cu cei de vârsta medie și mai înaintată? Mai avem șanse ca să-și schimbe poziția?

Asta cred că nu e o chestiune de politică, cât de psihologie, uneori maladivă. Îmi amintesc, după revoluție, în România, eram la țară, emisiunile de televizor erau 24 ore din 24 și tot felul de oameni apăreau la televizor. Spre surprinderea mea, un vecin al nostru țăran, nea Marin, îl ura pe unul singur din cei care apăreau la televizor – pe Andrei Pleșu. Și la început nu reușeam să înțeleg de ce îl ura pe Pleșu, de ce pe el? Și în cele din urmă am înțeles și mi s-a părut ceva extraordinar. Pleșu era omul a cărui limbaj se deosebea cel mai mult de limbajul de lemn. Era un om care vorbea extraordinar de viu și colorat și, într-un mod paradoxal, nea Marin care se obișnuise cu limbajul de lemn, nu îl înțelegea pe-al lui Pleșu. În schimb, pentru că Pleșu era un tip cu umor și mereu puțin ironic i se părea că își bate joc de el. Pentru că pe de o parte nu înțelegea ce spune și pe de altă parte înțelegea ironia. 

Pornind de la aceasta, m-am gândit că oamenilor le e mai greu să accepte chiar binele, dacă nu sunt obișnuiți cu el, decât răul cu care sunt obișnuiți. Iar celor care au ajuns în ‘89 la peste 50 de ani le era efectiv foarte greu să înțeleagă că, începând de acum încolo, ei sunt responsabili pentru tot ce li se întâmplă, ei trebuie să decidă. Înainte totul era simplu. Ceaușescu era rău, Ceaușescu era vinovat de toate, ei nu erau vinovați de nimic. Brusc, în condițiile libertății, fiecare om devine vinovat pentru ceea ce i se întâmplă. Că de el depinde asta. Ceea ce este mult mai greu. A fi liber este mult mai greu decât a nu fi liber.

  • Să nu uităm, totuși că Moldova a făcut parte din Imperiul Sovietic. Mai rămân puternice amintirile când, la școală, copiilor li se spunea că țara noastră e cea mai puternică, cea mai mai mare. Iar acum sondajele arată că opțiunile pentru UE și Uniunea Euroasiatică sunt cam la același nivel…

Este clar că capacitatea de manipulare a forțelor retrograde procomuniste, pro-uniunea sovietică este imensă. De ea depinde foarte mult. Ca să nu mai zic că deocamdată ei au și banii să plătească votanții. 

Dar din ceea ce îmi ziceți dvs., mă impresionează faptul că înainte locuitorii Uniunii Sovietice puteau să fie mândri că fac parte dintr-un imperiu. Era evident că acest imperiu conținea nenumărate popoare oprimate, inclusiv poporul rus și nimeni nu se îndoia de aceasta. Un imperiu bazat pe opresiune, ca să nu mai zic în cazul Basarabiei, unde era o populație care fuseseră ocupată ca să ajungă în acest imperiu…

  • Acum România este țară liberă și Republica Moldova la fel. Credeți că am valorificat pe deplin potențialul nostru?

Acum doi ani, ați avut șansa nesperată să vă schimbați destinul. La alegerile de acum doi ani, dacă alegerile acelea ieșeau pro-europene, ați fi fost primiți în Uniunea Europeană. Ceea ce era un noroc nesperat, pentru că aveați temele nefăcute. Și România a fost primită cu temele nefăcute și încet-încet și le-a făcut. 

  • Sunteți autoarea următoarelor rânduri „Eu cred că suntem un popor vegetal, cine a văzut vreodată un copac revoltându-se?”. De ce credeți că suntem un popor vegetal?

Pentru că nu suntem un popor violent. Cred că din fire suntem mai pașnici decât alții. De aceea mai manipulabili.

  • E de bine sau de rău?

E de rău.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură3 ore în urmă

Acces gratuit la 50 de concerte ale Festivalului de Jazz Montreux

Acum, când în țară și în întreaga lume este stabilită stare de urgență și autoritățile solicită oamenilor să stea acasă,...

Social6 ore în urmă

Specialistul în terapie intensivă revine cu un al doilea apel. Recomandă ozonoterapia pentru tratarea COVID-19

Tihon Moraru s-a născut la 13.03.1952, regiunea Cernăuți. A absolvit Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu în anul...

Social10 ore în urmă

LIVE TEXT / 32 de cazuri noi de infectare cu COVID-19

PE SCURT Ora 17:41: 32 de cazuri noi de COVID-19. În total, în Republica Moldova sunt înregistrate 231 de cazuri de...

SocialO zi în urmă

Măsuri noi / Fără buletin, nu ieșim din casă. Ce condiții trebuie să întrunească o localitate pentru a intra în carantină

PE SCURT Dacă ieși din casă, trebuie să ai un document care să-ți confirme identitatea. De asemenea, sunt interzise aflarea...

DivertismentO zi în urmă

Țuțu, dat în căutare internațională, s-a predat organelor de drept. Urmează carantina și urmărirea penală

PE SCURT Fostul deputat Constantin Țuțu s-a predat astăzi benevol organelor de drept din Republica Moldova, la punctul de trecere...

SănătateO zi în urmă

LIVE TEXT/ 199 cazuri de COVID-19 în Moldova, dintre care 8 sunt lucrători medicali la Spitalul Republican

PE SCURT 17:30  Încă 22 de cazuri noi de COVID-19. În total, avem 199 de cazuri. Opt dintre acestea sunt...

Social2 zile în urmă

LIVE TEXT/ De mâine, ieșim afară doar cu un act de identitate și în grupuri de max. 3 persoane

PE SCURT Ora 20:10 Începând cu ziua de 27 martie, moldovenii nu vor avea dreptul să iasă din casă fără...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Igor Dodon: Ne-am pregătit pentru a implica, dacă va fi necesar, și Armata

PE SCURT Președintele Igor Dodon a menționat astăzi, că dacă va fi necesar, în acțiunile de combatere a noului tip...

PoliticăO săptămână în urmă

Oamenii care iau decizii pentru noi. Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a RM

PE SCURT Parlamentul a aprobat pe 17 martie hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în...

Politică2 săptămâni în urmă

PSRM și PDM fac alianță majoritară. Lista miniștrilor PDM

PE SCURT Partidul Socialiștilor și cel Democrat au semnat astăzi acordul de constituire a unei alianțe majoritare. Potrivit celor două...

Alegeri2 săptămâni în urmă

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

PE SCURT Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor...

Politică3 săptămâni în urmă

Moțiune simplă, povara miliardului furat, suspendarea reducerii pedepsei deținuților. Ce s-a aprobat astăzi la Parlament

PE SCURT Blocul ACUM a înaintat astăzi în ședința Parlamentului o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova,...

Politică3 săptămâni în urmă

Stoianoglo confirmă reținerea și audierea a patru persoane din conducerea BNM. Alte declarații ale procurorului general

PE SCURT Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat astăzi că a eliberat o ordonanță prin care a permis reținerea și...

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova3 săptămâni în urmă

Vlogul lui Dodon. Președintele răspunde, iar politologii comentează

PE SCURT  Deja de trei luni, președintele Igor Dodon comunică cu cetățenii Republicii Moldova prin intermediul unui vlog dinstribuit pe...

Advertisement

Opinii

martie 2020
L Ma Mi J V S D
« feb.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031