Autoritățile vamale din Republica Moldova și România și-au oficializat angajamentul de modernizare a punctelor de trecere „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Galați”. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Mihaela Triculescu au semnat la București, Acordul de Parteneriat privind implementarea proiectului de reabilitare a respectivelor posturi de frontieră.

Documentul stabilește expres drepturile și obligațiile părților, conținând și prevederi pentru o bună gestionare tehnică și financiară a proiectului. Semnarea acestuia reprezintă una dintre etapele finale pentru începutul implementării proiectului.  Următoarele proceduri presupun semnarea contractului de finanțare, lansarea și desfășurarea tenderelor, precum și demararea propriu-zisă a lucrărilor de reabilitare. Potrivit estimărilor, acestea ar urma să înceapă cel târziu în toamna acestui an.

Amintim că, proiectul este finanțat de Uniunea Europeană (64,28%) și co-finanțat de Guvernele ambelor state (35,72%), în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020. Bugetul acestuia este de 10 milioane de euro, dintre care 5 milioane de euro sunt destinate Republicii Moldova.

„Având în vedere că, cele mai mari constrângeri de infrastructură sunt consemnate la Sculeni, 70% din fondurile destinate părții moldovenești vor fi alocate reconstrucției capitale a acestui post. Totodată, conform proiectului aprobat de Vamă, teritoriul postului va fi extins cu  încă 1,3 ha, ceea ce va face posibilă suplimentarea pistelor de control și reamenajarea elementelor de infrastructură. Atât pe sensul de ieșire din țară, cât și pe cel de intrare vor fi câte 3 artere pentru autoturisme, câte 2 pentru  autocamioane și câte una pentru autocare”, aflăm într-un comunicat de presă emis de Serviciul Vamal.

Potrivit lor, postul va rămâne funcțional pe toată perioada lucrărilor de reabilitare. Astfel, la prima etapă, toate formalitățile de control vor fi concentrate în zona unde se află pistele de pe sensul de intrare în țară și cele pentru autocamioane, urmând a fi construite încă două piste suplimentare. Totodată, instituția va diminua din inconveniențele create de lucrările de reconstrucție, prin darea în exploatare, în luna mai curent, a  noii zone de control vamal (ZCV), construită din surse proprii.  Aceasta se va afla la circa 200 m distanță de post, fiind prevăzută pentru procesarea autocamioanelor.

Postul de frontieră Sculeni reprezintă al doilea cel mai traversat punct vamal din țara noastră, înregistrând constant unele dintre cele mai mari valori de trafic, în special, în perioada estivală și a Sărbătorilor Pascale și de iarnă. Potrivit datelor, în asemenea perioade, acesta este traversat zilnic de peste 2.000 de unități de transport, dintre care până la 250 sunt autocamioane. Odată cu darea în exploatare a postului renovat, capacitatea de procesare a acestuia se va dubla.

Șoferul unui microbuz de pasageri și colete de pe ruta Moscova – Chișinău este cercetat de subdiviziunile specializate ale Serviciului Vamal pentru introducerea ilegală în țară a mai multor loturi de mărfuri de larg consum, fără acte, estimate la aproximativ 300 000 lei.

Bunurile au fost depistate de echipele mobile ale Vămii, după ce au stopat microbuzul la intrarea în municipiul Chișinău.

În cadrul controlului, inspectorii echipelor mobile au găsit mai multe loturi de piese și accesorii auto pentru diverse mărci de autoturisme, cosmetice, parfumuri și haine, cu însemnele unor branduri renumite.

Potrivit informațiilor deținute, acestea au fost introduse în țară prin regiunea transnistreană, ocolindu-se posturile vamale interne de control.

Totodată, în cadrul audierilor, bărbatul le-a declarat vameșilor că le-a procurat din Ucraina, refuzând să ofere alte detalii.

Mărfurile și microbuzul au fost reținute pentru continuarea cercetărilor și identificarea tuturor persoanelor implicate.

De asemenea, ofițerii vamali urmează să stabilească dacă loturile sunt originale sau contrafăcute și dacă nu au fost aduse prejudicii titularilor de drept ai mărcilor înregistrate.

Anual, fluxurile anuale ilicite de capital în și din Republica Moldova constituie 1,2 miliarde dolari, dar pentru unii ani suma este cu 60% mai mari față de estimările făcute.

Acești bani alimentează tot ce înseamnă subdezvoltarea țării, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță care face referire la raportul Global Financial Integrity.

Pe parcursul a 20 de ani în și din Republica Moldova au circulat între 15-20 miliarde dolari Capital Ilicit. La calcularea sumei fluxurilor ilicite de bani nu s-a luat în calcul traficul de armament, droguri, ființe umane și miliardul furat din sistemul bancar.

Fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme.

„Jumătate din suma de 1,2 miliarde dolari provine din importurile sub-evaluate, care reprezintă primul schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre 600-700 milioane dolari anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre la 8-10 miliarde dolari. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcționarii publici care nu observă anumite tranzacții”, susține Ioniță.

În 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane dolari) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor. Aici trebuie să menționăm că acești bani intrați ilicit în țară au fost investiți în bunuri și proprietăți, deținătorii cărora nu au o justificare legală de proveniență. Estimăm că astfel de proprietăți cu statut dubios de proveniență a banilor se ridică la 5-7 miliarde dolari.

A doua schemă constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoși din țară 350 – 400 milioane dolari. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de „investiții străine” din paradisurile fiscale. În această schemă participă activi și companiile de stat și în acest caz vorbim nu doar de evaziune fiscală, dar și delapidarea banului public. De regulă, în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară. Dacă un bun costă 1 milion dolari și este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal,  în Republica Moldova el poate ajunge să coste și 3 milioane dolari. Diferența de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal, a explicat economistul.

O a treia schemă prin care ies din țară 170 – 200 milioane dolari este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism bani ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu, o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane dolari și-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane, care îl vinde altei companii cu 10 milioane dolari, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.

O schemă similară se face prin exporturile la suprapreț prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane dolari/anual.

De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producției este greu de estimat.

De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului în țară. Marfa la un preț supra-exagerat se vinde unei companii offshore, care apoi la preț normal vinde marfa unei cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce „legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărarea banii din offshore.

Acești bani pot proveni atât de la „otkaturi” pentru anumite servicii, cât și de la supraprețurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduși aparent legal banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță susține că banii proveniți din corupție intră nestingherit în țară și sunt folosiți pentru finanțarea partidelor.

În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 dolari pe cap de locuitor) este la același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo.

În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18 cu 727 dolari pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 dolari pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 dolari pe cap de locuitor).

„Autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul ca riscă să distrugă economia Republicii Moldova. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a conchis Ioniță.