Connect with us

Cultură

O femeie vrea să deschidă o brutărie artizanală la Chișinău: „Aroma pâinii coapte să nu se sfârșească!”

Publicat

pe

De 12 ani, Natalia Matiescu este pasionată de frământarea, ornarea şi coacerea pâinii artizanale. Iuței, Negriței, Sărăței, Mărărei, Chimenței, Crocănței, Colotăcei, Znaki, Crăpăcioasa, Kita, Germană, Pumpernickel, Geamănă, Zengaliskii, Borodinskii  sunt micile ei cărți de vizită. Recent, Natalia a decis să transforme această mare pasiune a ei în ceva mai mare, iar pentru asta are nevoie de susținerea celor care s-au săturat de pâinea de la magazin.

„Îmi doresc un spațiu propriu de gastronomie artizanală unde aroma pâinii proaspăt coapte să nu se sfârșească. Mă puteți ajuta să plămădim această brutărie împreună!”, spune Natalia.

Atelier de coacere a pâinii susținut de Natalia, organizat pentru copii

Așadar, Natalia Matiescu a lansat astăzi o campanie de crowdfunding pentru a colecta fondurile de care are nevoie pentru a deschide o brutărie. Suma de care are nevoie ajunge la 14 mii de dolari americani. „Familia mea a făcut primul pas – a cumpărat o încăpere situată pe strada Dâmbului 24 din Chișinău. Este o clădire goală, la moment. Am nevoie de acești bani pentru a face reparație, pentru a echipa cu tehnica și sculele necesare noua brutărie. Intenționez să procur un cuptor de capacitate mare”, explică antreprenoarea în devenire.

Natalia a declarat, în cadrul unui interviu pentru portalul Odoraș.md, că în procesul de deschidere a brutăriei o sperie unele cerințe și taxele echivalente cu cele la c are sunt supuși producătorii industriali. „Un artizan de obicei nu dispune de bani mari, este mulțumit cu puțin, are măiestria de a manufactura ceva ce-i aduce multă împlinire de altă natură lui și celor ce cumpără, este preocupat să-și perfecționeze manufactura și asta este ceea ce-l face să se trezească dimineață pentru a munci, nu atât pentru sine, cât pentru aproapele său, nu atât pentru trup, cât pentru suflet, așa încât spre seară să fie împăcat cu sine și cu lumea din jur”, a mai spus femeia.

Cei interesați de proiect pot afla mai multe pe pagina campaniei de crowdfunding lansată astăzi.

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Citește mai departe

Cultură

Reportaj // „Neputința” de a fi pasiv și indiferent

Publicat

pe

De către

Tinerețea este un cocktail de ambiții, curaj, curiozitate și dorința de a face lumea mai bună, sau cel puțin, de a readuce la viață satul unde te-ai născut și unde ai crescut. Elvira Drangoi este o tânără activă, care animează zilele monotone din satul Zârnești, r. Cahul.

La ai săi 18 ani, a reușit să demonstreze că atunci când vrei ceva, reușești. O fată cu trăsăturile fine și pielea de culoarea măslinului, cu mișcări timide și zâmbet cald, salută localnicii în timp ce se îndreaptă spre casa de cultură din centrul satului.

„Neputința” de a fi pasiv și indiferent

Tinerețea este un cocktail de ambiții, curaj, curiozitate și dorința de a face lumea mai bună, sau cel puțin, de a readuce la viață satul unde te-ai născut și unde ai crescut. Elvira Drangoi este o tânără activă, care animează zilele monotone din satul Zârnești, r. Cahul.Citiți reportajul integral aici: https://www.moldova.org/reportaj-neputinta-de-fi-pasiv-si-indiferent/

Geplaatst door Moldova.org op Maandag 12 november 2018

Urcă la etajul doi, unde după o ușă de lemn cu un strat gros de vopsea albă, găsim o bibliotecă spațioasă, cu rafturi pline cu cărți și câteva calculatoare. Acesta este locul unde Elvira se simte cel mai bine și unde se întâlnește cu membrii Asociației Naționale de Scouți din Moldova. A devenit scout la vârsta de 12 ani. „Principiul scouților este: cel mare ajută pe cel mic, cel puternic ajută pe cel slab”, spune cu mândrie tânăra.

Citiți reportajul integral pe REPORTAJE.MOLDOVA.ORG.

Citește mai departe

Cultură

FOTO / Un nou traseu turistic în centrul țării „Dor de Codru”

Publicat

pe

Trei localități din centrul țării, Ciorești, Dolna și Micleușeni, au creat traseul de turism rural „Dor de Codru”. Locuri pitorești, codri seculari, meșteri populari și pensiuni agro-turistice sunt printre cele 20 de obiective incluse în traseu.

Traseul conține șase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă și sportivă.

Turiștii vor mai putea testa la Ciorești tehnica olăritului la casa lui Zaharia Triboi, singurul meșter popular din Republica Moldova care creează obiecte din ceramică neagră. În satul Vulcănești din aceeași comună, locuit preponderent de romi, turiștii vor putea afla mai multe despre obiceiuri și tradiții la un muzeu de tip tabără amenajat sub cerul liber.

În localitate sunt mai multe monumente istorice, printre care și Cimitirul eroilor români. Pe același traseu turistic, la Micleușeni, oaspeții vor putea gusta din renumita miere de albini de la „Casa Mierii”, cunoscută pentru proprietățile curative.

Un flux mai mare de turiști va stimula locuitorii din cele trei comunități implicate să dezvolte servicii și produse adiționale, astfel generând venituri suplimentare. „Dăm start unui motor funcțional care va aduce venituri și oportunități economice pentru cei 6.000 de cetățeni din cele trei localități. Acest proiect este special, deoarece reflectă cum pot fi obținute rezultate remarcabile prin implicarea activă a băștinașilor în dezvoltarea locală”, a menționat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă a ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

Cartea de vizită a satului Dolna este Conacul-muzeu și beciul boierului Zamfirache Arbore-Ralli, precum și izvorul și poiana Zamfirei. Potrivit legendei, în aceste locuri, poetul rus Aleksandr Pușkin a întâlnit-o pe iubita sa Zamfira.

Pentru a putea primi turiștii și pentru a le oferi servicii complete, unii localnici au amenajat și deschis din surse proprii pensiuni agro-turistice, unde oaspeții vor putea face popas, precum și gusta din bucatele tradiționale.

Crearea traseului „Dor de Codru” este un proiect inițiat de autoritățile locale și băștinași, cu sprijinul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”. Pentru dezvoltarea traseului turistic, Guvernul Elveției a acordat 50 mii USD, administrațiile locale au alocat circa 22 mii USD, iar băștinașii au donat peste 8.000 USD.

Citește mai departe

Cultură

Prima ingineră din lume este româncă și este celebrată de Google

Publicat

pe

De către

Google o celebrează, astăzi, pe Elisa Leonida Zamfirescu, prima ingineră din lume, la 131 de ani de la naşterea sa. Deși este considerată prima ingineră din lume, ulterior s-a dovedit faptul că irlandeza Alice Perry a absolvit cu şase ani mai devreme decât ea, în 1906. Elisa Leonida Zamfirescu este sora lui Dimitrie Leonida, considerat„părintele energeticii româneşti”.

„Viitorul femeilor în inginerie este măreţ”, scria ziarul românesc Minerva în anul 1912, raportând că „Domnişoara Elisa Leonida a trecut de ultimul examen cu mare succes, obţinând o Diplomă în Inginerie”.

În această zi, în 1887, Elisa Leonida Zamfirescu s-a născut în portul românesc Galaţi. După ce a absolvit cu note mari Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti, ea a obţinut un bacalaureat la liceul Mihai Viteazul. Dar când a aplicat pentru Şcoala de Poduri şi Şosele, a fost respinsă din cauza genului său.

Neabătură, ea a aplicat la Academia Tehnică Regală din Berlin, unde unul dintre decani a spus că ar fi mai bine să se concentreze pe „Kirche, kinder, and kuche” (copii, biserică şi gătit – n.r.). Ea a insistat să obţină diploma în trei ani, pentru a deveni una dintre primele inginere din Europa.

Devenind prima femeie membră a A.G.I.R. (Asociaţia Generală a Inginerilor Români), ulterior Zamfirescu a condus laboratoare la Institutul Geologic Român.

Zamfirescu a supravegheat numeroase studii economice, analizând resursele naturale ale României, precum cărbune, şisturi, gaze naturale, crom, bauxită şi cupru. A fost cunoscută pentru faptul

că era atentă în mod special la educarea personalului şi petrecea multe ore mentorând tineri chimişti.

Mamă a două fiice, ea a predat fizică şi chimie la Şcoala de Fete Moş Pitar, ca şi la Şcoala de Electricieni şi Mecanici din Bucureşti. În 1993, moştenirea sa a fost comemorată de către Capitala României prin numirea unei străzi în onoarea sa.”

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com