Moş Crăciun, cel mai popular și îndrăgit personaj al copiilor

Moş Crăciun a apărut în secolul al XIX-lea, în forma în care îl cunoaştem cu toţii. În 1860, cotidianul american Harper’s Illustrated Weekly a publicat un desen al lui Santa Claus, îmbrăcat într-un costum roşu, ornat cu nasturi negri şi cu o curea din piele. Timp de aproape 30 de ani, emigrantul german Thomas Nast, desenator şi caricaturist al ziarului, a ilustrat prin sute de desene toate aspectele legendei lui Moş Crăciun.

Nast este şi cel care a „stabilit” în 1885 că reşedinţa lui Moş Crăciun se află la Polul Nord. Această idee a fost preluată anul următor de scriitorul George P. Webster.

În 1931, Moş Crăciun a primit o nouă alură printr-o campanie publicitară, desfăşurată de compania Coca-Cola. Desenatorul Haddon Sundblom i-a dat lui Moş Crăciun o burtă durdulie, un aer jovial, costumul său roşu şi o atitudine tolerantă. În următorii 35 de ani, Coca-Cola va difuza astfel de portrete ale lui Moş Crăciun în presa scrisă. Chiar şi în ziua de atăzi, Coca-Cola, foloseşte aceeaşi imagine a lui Moş Crăciun în spoturile publicitare realizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Moş Crăciun este un bătrân bun şi blând, cu barba albă, care aduce daruri copiilor cuminţi. Figura sa a fost inspirată de aceea a lui Moş Nicolae, şi chiar numele său american, Santa Claus, este pronunţia engleză a numelui danez al Sfântului Nicolae: Sinter Klaas. Britanicii îi spun Father Christmas, iar francezii îl numesc Pere Noel. Moşul este Santa Oji-San, pentru japonezi, Svaty Mikalas, pentru polonezi, Sinterklaas, pentru olandezi, Sheng Dan Lao Ren, pentru chinezi, Joulupukki, pentru finlandezi – indiferent de numele pe care Moş Crăciun îl poartă la diferitele popoare, cartierul său general se află în dreptul Paralelei 66, în oraşul lapon Rovaniemi, din Finlanda (Joulupukki, în limba finlandeză). În România, în timpul regimului comunist, Moş Crăciun a devenit „Moş Gerilă”.

Rovaniemi (35 000 locuitori), capitala provinciei finlandeze Laponia (Lappi), este oraşul natal al lui Moş Crăciun. Aici se pot comanda cadourile care vor fi oferite de Crăciun, chiar din biroul lui Moş Crăciun, care se găseşte la circa 8 km. depărtare de centrul urban, în apropierea cercului polar arctic. Se spune că Moş Crăciun îşi petrece anul în Laponia împreună cu ucenicii săi, iar când se apropie Crăciunul, îşi ia cadourile pentru cei care au fost cuminţi în timpul anului şi porneşte cu sania sa magică prin toata lumea. Sania Moşului este trasă de 9 reni năzdrăvani, care pot zbura: Rudolf, Vixen, Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder şi Prancer. Ei au fost botezaţi de poetul şi profesorul american de teologie Clement Clark Moore.

Moş Crăciun nu se odihneşte în timpul anului – pe lângă pregătirea cadourilor şi verificarea scrisorilor care sunt ocupaţii permanente, se dedică activităţilor sportive, dar şi celor politice sau administrative. Moşul îşi trasează agenda cu mult timp înainte, în aşa fel încât să facă faţă tuturor obligaţiilor pe care trebuie să le onoreze. Deşi vârful activităţii Moşului este iarna, el nu se odihneşte nici măcar o clipă. Luna iulie este cea mai aglomerată din an, după decembrie, pentru că Moşul participă, printre altele, la „Maratonul Moşilor Crăciuni, la miezul nopţii” şi la Congresul Mondial al Moşilor Crăciuni.

Recent, oamenii de știință au calculat că Moșul și renii lui trebuie să zboare cu o viteză de 10.703.437,5 km/h. Este mai lent decât viteza luminii, dar mai rapid decât cea a sunetului. Totuși, trebuie ținut cont de faptul că viteza variază în funcție și de temperatură. ca să reziste acestei presiuni uriașe, echipamentul lui depășește chiar și cele mai avansate tehnologii NASA, ceea ce-l face cu adevărat cel mai rapid supererou din lume. Nu-i de mirare că atât de muți copii îl îndrăgesc.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.