Connect with us

Opinii

Moldova.org recomandă: DOR și Recorder

Publicat

pe

În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim și a căror muncă este un exemplu bun pentru noi.

RECORDER: (VIDEO) 30 de proze scurte despre maturitate

De câte întrebări avem nevoie pentru a înțelege istoriile generațiilor din jurul nostru? E suficient să aflăm când s-au deșteptat, când au „prins minte“, când s-au maturizat.

Și nu e nevoie de cine știe ce muncă de lămurire, oamenii se deschid ușor atunci când întrebările nu duc spre același perete gri al dezbaterilor social-politice, susțin jurnaliștii de la Recorder.

„Când ați simțit pentru prima dată că v-ați maturizat?“, i-am întrebat. Și ne-au răspuns pe larg bunicii, care-au crescut orfani de mici, în anii de după război; părinții – aliniați de la 18 ani în batalionul maturilor, cu cartea de muncă și certificatul de căsătorie în buzunar.

Și ne-au răspuns și tinerii din ziua de azi. Tinerii din ziua de azi, care la 18 ani pleacă de-acasă pentru un deceniu sau două de carieră și simt maturizarea dintr-o dată, în momentul în care aterizează într-un apartament gol, într-un alt oraș sau pe un alt continent, cu un alt fus orar, departe de pachetul de la părinți și de echipa cu care au ținut toată copilăria. Atunci își spun că „s-a cam terminat ce-a fost“ și așa începe totul.

Decât o Revistă: Ce înseamnă sportul pentru o tânără cu Sindrom Down

Mădălina Marin, 29 de ani, s-a antrenat zilnic timp de șase luni pentru Jocurile Mondiale Special Olympics de la Abu Dhabi (14-21 martie), cel mai important eveniment sportiv din lume pentru persoane cu dizabilități intelectuale. În afară de duminici și de sărbători, a petrecut câte două-trei ore pe zi în sala de gimnastică, alături de antrenor și de alți șapte sportivi cu Sindrom Down, învățând să facă exerciții la sol, să se rotească la paralele sau să meargă pe bârnă. Mama ei, Cristiana Marin, a însoțit-o zilnic la antrenamente, dar nu și la Abu Dhabi, unde a câștigat cinci medalii: trei de aur și două de argint. Competițiile sportive Special Olympics, la care participă din 2015, sunt singurul loc unde Mădălina merge neînsoțită de mamă. În acest articol veți descoperi povestea Mădălinei și ce înseamnă sportul pentru ea, prin cuvintele mamei ei.

loading...

Alegeri

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru ambuteiaje

Publicat

pe

De către

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu este „Soluții mici pentru probleme mari!”. Vreau un oraș curat, prietenos pietonilor, bicicliștilor, fără câini vagabonzi, ambuteiaje și cu drumuri calitative. Voi încerca să demonstrez prin exemple concrete soluții la problemele care fac viața grea locuitorilor capitalei. Problemele cu care ne confruntăm au fost soluționate de ani buni în orașe mari ale lumii, iar ceea ce îmi propun este să aplicăm și să adaptăm acestea soluții la realitățile noastre. Așadar, prin intermediul meu, echipa Moldova.ORG și-a propus să creeze spațiu pentru dezbatere asupra soluțiilor candidaților la funcția de primar al capitalei.

Enlarge

candidat

ilustrații de irina cleșcenco

În ultimii ani, locuitorii capitalei se plâng că principalul oraș al țării nu corespunde nivelului unei capitale europene. Societatea civilă atenționează asupra problemelor, politicienii promit că vor remedia situația și vor implementa standarde europene, oamenii pretind să îi creadă. Totuși, la un anumit capitol, nu cel mai fericit, cred că orașul Chișinău poate de acum concura cu unele orașe europene. Este vorba despre ambuteiajele, care toacă nervii concitadinilor cel puțin de două ori pe zi -dimineața și seara, în orele de vârf.

Situația actuală

În municipalitate nu există practic nicio zi fără blocaje de trafic, nu există suficiente parcări, precum lipsesc și locurile de parcare, trotuarele, contrar ideilor, sunt utilizate pentru parcarea mașinilor, iar acest lucru are loc cu permisiunea autorităților municipale, nu există un concept pentru dezvoltarea zonelor pietonale etc. Șoferii se plâng pe ambuteiaje în locuri unde foarte rar poate fi văzut asta. Astfel, locuitorii capitalei care circulă cu transportul public oftează și transpiră, rugându-se în gând să ajungă la timp la serviciu, proprietarii de mașini scrâșnesc din dinți încercând să-și parcheze automobilele, fără ca să fie amendați.

Modelul Barcelona

Se pare că Barcelona ar putea avea o soluție a acestei probleme. În 2014, orașul s-a confruntat cu probleme serioase ale poluării aerului. Barcelona și cele 35 de municipalități din jurul acesteia au eșuat constant în a atinge scopurile UE privind calitatea aerului.

Studiile au arătat că poluarea aerului din regiune este cauza a 3500 morți premature în fiecare an. Așa că orașul a dezvoltat un „Plan de mobilitate urbană” în speranța că acesta va reduce traficul rutier cu 21%. Partea cea mai interesantă este ceea ce au numit autoritățile orașului „superilles” – în traducere: „superblocuri” sau „supercartiere”. Acest concept urban a fost creat cu intenția de a minimaliza prezența automobilelor în interiorul orașului.

Iată cum funcționează. Traficul din interiorul a nouă cartiere a fost interzis. Autobuzele, camioanele cu încărcătură mare sau oricare alte vehicule care doresc să treacă dintr-o parte a orașului în cealaltă, trebuie să circule în jurul perimetrului acestor cartiere. În interiorul „superblocurilor”, viteza maximă a fost stabilită  de 10 km/oră și au fost interzise parcările.

Acest fapt a însemnat  spațiu pentru piețe, jocuri în aer liber și alte evenimente. În acest perimetru s-a stabilit un peisaj stradal foarte plăcut, unde oamenii se pot plimba fără teama constantă a mașinilor din preajmă. Conceptul a fost testat în mai multe vecinătăți, iar acum, scopul final este de a transforma aproximativ 70% din spațiul stradal al Barcelonei în zone destinate oamenilor.

În principalul supercartier din centrul orașului, spațiul pietonal a crescut de la 45% din suprafața totală la 74%, iar zgomotul din zonă a scăzut de la 66.5 dBA la 61 dBA. Însă cel mai impresionant lucru este că emisiile de oxid de azot au scăzut cu 42% și poluarea particulelor au fost reduse cu 38% în această zonă. Pe lângă toate acestea, au crescut profiturile.

Când sunt prioritizați oamenii, și nu mașinile a fost observat faptul că există și o creștere economică. Ca rezultat, oamenii și cicliștii merg mult mai încet, se opresc mai des, sprijinind diversele afaceri, iar socializarea crește. Multe orașe din lume au zone comerciale și rezidențiale. Însă Barcelona le combină pe cele două și declară spațiile fără automobile un drept pentru fiecare, ceea ce face planul orașului diferit de multe altele. Și totuși apare întrebarea: supercartierele ar putea fi utilizate și în alte orașe din lume? Chiar dacă Barcelona are unele avantaje unice (planul simplu al orașului, forma de grilă, etc.), designerii superblocurilor insistă că orașele nu au nevoie de exact aceleași lucruri. Poate funcționa oriunde. Într-un fel sau altul, trebuie găsite moduri prin care oamenii să locuiască aproape unii de alții fără a fi nevoie de mașini.

Ce propun candidații la funcția de primar de Chișinău

„Timp de 4 ani va fi renovat și dezvoltat parcul de troleibuze și autobuze cu unități dotate pentru confortul pasagerilor. Vor fi create benzi speciale, destinate transportului public, iar acesta va circula în strictă conformitate cu orarul. În termen de 3 ani vor fi construite parcări la toate intrările în oraș cu acces la transportul public. În termen de 4 ani vor fi construite parcări multietajate în fiecare sector.  V a fi definitivat proiectul Centurii Chișinăului și vor începe lucrările. Va fi elaborat un plan de extindere a străzilor MiorițaGrenoble, Studenților, Doina, Muncești, Transnistriei –Industrială pentru circulația transportului extraurban.Timp de 4 ani va fi reconstruită strada Albișoara cu prelungire la strada Mesager și ieșire la șoseaua Balcani. Va fi elaborată o schemă de restricție a circulației prin oraș a camioanelor de mare tonaj”.


„Promovez ideea pe cale revoluționară de a construi două artere skayway. În felul acesta în municipalitate va fi utilizat mult mai puțin mașini pentru că populația va utiliza acest transport rapid care se numește skayway – cale ferată suspendată. Al doilea moment pe care îl promovăm este construcția centurii de ocolire a orașului. Al treilea moment – transportul care vine din centrele raionale și suburbii să se oprească în parcările de la intrările din oraș, iar de acolo cetățenii vor putea utiliza transportul public sau cel ecologic. Vrem să promovăm mai multe tipuri de transport ecologic – biciclete, trotinete, iar pentru aceasta vom construi 100 kilometri de benzi pentru acest tip de transport. Și nu în ultimul rând,  trebuie să fie identificată banda specială pentru transportul municipal ”.


„Problema ambuteiajelor există în toate orașele mari ale lumii. Știm că orașul Chișinău a fost proiectat pe timpul când primar al orașului era Carol Schmidt,  de aceea el nu corespunde cerințelor unui oraș modern din punct de vedere al problemei de transport.  Ce ne propunem? Pe străzile magistrale trebuie atribuite benzi separate pentru transportul public. Ce vom obține? Vom obține un grafic exact al transportului public. Iar când cetățeanul va conștientiza că transportul public va circula conform graficului stabilit și va ști că va ajunge în timpul exact la destinație, el nu va vrea să-și ia automobilul propriu. Nu va vrea să stea în ambuteiaje și să-și facă probleme unde să-și parcheze automobilul. Locuitorii capitalei trebuie transferați în transportul public. Desigur, autobuzele și troleibuzele să fie dotate cu climatizatoare. trebuie să fie curate. Al doilea aspect: problema parcărilor, care poate fi soluționată pentru început în sectorul Râșcani. De ce acolo? Pentru că galeriile minei de unde s-a extras piatră calcar pot fi utilizate ca și parcări subterane. Unele galerii sunt inundate cu apă, dar pot fi utilizate sisteme drenaj și de ventilare, de asfaltat drumurile de acces și de amenajat parcări subterane.  Astfel, va fi rezolvată problema mașinilor parcate neregulamentar. De asemenea, acolo pot fi parcate mașinile celor care vin din raioanele țării. Cât privește centrul capitalei, nu există o altă soluție decât construcția parcărilor multi în schița de proiect trebuie să dispună și de suficiente spații de parcare etajate”.


„Este o chestiune complexă, ce va fi rezolvată prin modernizarea transportului public, care trebuie să fie în special electric, prietenos mediului, încurajând astfel oamenii să circule la serviciu în special cu transportul public, descurajând astfel folosirea în masă a autoturismelor personale, care sunt tot mai multe în oraș. Parcări multe și de diferite categorii și amplasamente – în curți de blocuri, la periferiile orașului, în centru și sectoare, subterane și supra-etajate, din contul spațiilor municipale neutilizate, parcări private. Poliție locală, care ar dirija traficul și ar veghea la parcarea ilegală, care blochează traficul”.


„Ambuteiajele și congestiile de trafic sunt o consecință a imposibilității de deplasare pe jos. În fiecare an, tot mai mulți chișinăuieni își cumpără automobile și le folosesc tot mai des. Pentru a stimula orășenii să meargă mai mult pe jos este necesară reparația tuturor trotuarelor, securizarea tuturor trecerilor pietonale din oraș prin construcția de insulițe de refugiu, a trecerilor denivelate, iluminare nocturnă și dublarea la suprafață a trecerilor pietonale subterane. Pentru a reduce utilizarea automobilelor private, este necesară promovarea transportului alternativ – biciclete, trotinete electrice, segway-uri prin crearea pistelor pentru biciclete, calmarea traficului și organizarea punctelor de închiriere a transportului alternativ. Fluidizarea traficului poate fi realizată prin implementarea sistemului de semaforizare adaptivă a tuturor intersecțiilor din oraș și prin crearea Centrului Municipal de Monitorizare și Control al Traficului care ar putea monitoriza și interveni în regim real în traficul din oraș”.


„În primul rând trebuie să oferim transport public confortabil, ca să fie o alternativă pentru posesorii de automobile. Aici vorbim despre autovehicule confortabile cu climatizatoare, și despre banda dedicată pentru transport public, și despre eliberarea parcărilor neregulamentare din partea dreapta a carosabilului, și despre respectarea graficului pentru transportul public. Atunci el va fi mai preferabil decât automobilele proprii.  Vorbim despre divizarea traficului pentru diferite instituții: când instituțiile de stat încep activitatea la ora 7:00  și termină la 16:00, iar companiile comerciale încep la 9:00 și finalizează la 18:00 sau instituțiile de educație încep la 8:00 și termină 17:00”. 


„Problema ambuteiajelor trebuie abordată în mod complex, în sensul în care trebuie fluidizat traficul prin implementarea unui sistem de semafoare inteligente. Doi, pe anumite străzi cu intensitatea mare de circulație trebuie interzisă parcarea. O altă chestiune, trebuie construite parcări etajate. Trebuie evaluate anumite zone pentru eventual de a schimba direcția de circulație străzii, pentru că  în urma acesteia cred că orașul ar putea câștiga 15-30 minute din trafic. Și desigur educația șoferilor, pentru că șoferii nu cedează, sunt agresivi și grăbiți”.


„Vedem câteva momente de la care putem porni. Începem, de la  de la periferia orașului și venim spre centrul. La periferie trebuie construite patru parcări multietajate în așa mod ca oamenii care vin din afara capitalei să-și poată parca mașinile acolo. Doi.  Facem ca transportul public să fie accesibil și confortabil și pentru locuitorii capitalei dar și pentru cei care vin din suburbii.  Astfel încât cetățenii să-și dorească să lase mașinile proprii și să treacă la transportul public. Și trei. Construim centura de ocolire a orașului, în așa mod ca mașinile de mare tonaj să nu intre în oraș. Nu în ultimul rând, optez pentru un sistem nou de reglare a semafoarelor. Sunt câteva acțiuni primordiale care trebuie implementare pentru a fluidiza traficul”.


„La o primă etapă, alături de cei mai buni specialiști de la noi, dar și din România și Europa, vom realiza un studiu aprofundat de trafic, Vom formula foarte rapid un raport și soluții care vor aplicate. Vom implementa soluții inteligente de semaforizare și vom evalua întreaga infrastructură rutieră.  Soluțiile vor fi înserate într-un plan complex, într-o strategie. Tot aici vorbim despre regimul parcărilor, infrastructură rutieră, transport public, iarăși semaforizare. Vorbim despre centura orașului, lucrările de construcție ale căreia trebuie demarate  în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova. Este cel puțin neserios din partea oricărui candidat să formuleze soluții, fără definirea profesionistă a problemei. Ca să înțelegem complexitatea problemei voi spune că vechiul plan urbanistic general  a fost gândit în momentul când numărul vehiculelor din Chișinău era de foarte multe ori mai mic decât cel de astăzi. Iată de ce soluțiile corecte pot fi identificate doar în urma unei evaluări cu adevărat profesioniste. Nu putem să impovizăm, a trecut timpul când Chișinăul trebuie supus la diferite experimente. Sunt modele, sunt practici care trebuie preluate și implementate”.


„În primul rând trebuie reglate semafoarele pentru că o mare parte a problemei cu ambuteiajele sunt  semafoarele. Reglajul semafoarele este prost. Aceasta este ceea ce putem face imediat. În plus, la intrările în oraș trebuie identificate terenuri unde vor fi construite parcări.  Trebuie verificate autobuzele și troleibuzele pentru a vedea în stare sunt și vedem câte unități mai sunt necesare. Astfel, adăugăm transport public pe rute. În plus, vom face ședință cu operatorii de maxi-taxi pentru a vedea problemele lor majore, iar după consultări, vom revizui rutele. Aceasta pentru ca oamenii să nu stea să aștepte. Facem o analiză a traficului rutier, vedem bugetul, facem calcul economic”.


„Soluții sunt multiple, dar implementare simultan pot rezolva problema. În primul rând,  este vorba de construcția din fiecare parte a orașului pe traseele principale a unor parcări mari, unde oamenii  care vin din afara capitalei vor putea să-și parcheze mașinile pe parcursul zilei. Iar în acele puncte trebuie să fie stații terminus de transport public care va asigura transportarea cetățenilor în toate sectoarele capitalei. În al doilea rând,  asigurarea transportului municipal pentru suburbii. Mulți oameni din suburbii muncesc în capitală, din cauză că nu există transport public suficient, cetățenii optează pentru automobilele proprii. În cazul în care vom asigura suburbiile cu transport public calitativ, care va circula conform unui grafic bine stabilit, vă asigur că numărul automobilelor o să scadă. O altă soluție,ar fi cea aplicată în Cluj Napoca, unde s-a optat după modelul american,  și s-au procurat autobuzele școlare. La Cluj Napoca au fost alocați bani pentru procurarea a mai multor unități de transport dedicat transportului pentru elevi  și aceasta a ajutat ca să scoată din centrul capitalei circa 500 de automobile. În orașul Chișinău cred că sunt necesare cred că 25 de astfel de autobuze școlare, care vor circula după un orar prestabilit. O altă problemă care trebuie soluționată sunt lipsa parcărilor. Exemplu este strada Alba Iulia, unde s-au construit foarte multe blocuri. Deci, numărul populației din sectorul Buiucani a crescu, drumuri de acces spre alte sectoare sunt doar prin centrul capitalei. Sunt două străzi importante – strada Ion Creangă și Vasile Lupu. Strada Ion Creangă este într-o stare deplorabilă și sunt ambuteiaje pe tot parcursul zilei. Strada Vasile Lupu este plină în orele de vârf.  Soluția pentru acestei situații este reabilitarea calitativă a străzii Ion Creangă ca să ofere o alternativă pentru strada Vasile Lupu, care este  într-o stare acceptabilă.  În plus,  este necesar ca în schița de proiect pentru fiecare construcție multietajată,  aprobată de Primărie, să fie prevăzute și spații pentru parcări”.


„Pentru ambuteiaje soluția de bază este centura de ocolire a orașului, pentru ca mașinile care circulă de la Cahul la Briceni să nu treacă prin centrul orașului Chișinău. Dezvoltarea transportului electric, redirecționarea maxi-taxiurilor pe străzile adiacente”.


„Este o problemă complexă care necesită parțial investiții. Noi vom aborda lucrurile în felul în care vom curăța drumurile de mașinile parcate ilegal, incorect. Sunt suficiente spații pe care pot fi amenajate parcări la prima etapă. După care vom lansa proiecte privind construcția parcărilor multietajate. Astfel, vom elibera străzile, dar aceasta este una din soluțiile parțiale. Al doilea moment, vom revedea rețeaua de transport public și o vom ajusta-o la necesitățile reale ale cetățenilor. Inclusiv vom revedea numărul și tipul unităților de transport, pentru că în locul a două-trei maxi-taxiuri poate să se deplaseze o unitate de transport cu o capacitate mai mare. Vom dedica o bandă transportului public. Ordonând acest lucru va fi mai simplu și celorlalți șoferi. Dar desigur este necesar ca să lărgim, iar în unele cazuri să extindem anumite străzi. În plus, străzile care ar urma să atragă parțial traficul din zona centrului ar urma să fie reparate. Aici ne referim la strada Albișoara, care urmează a fi extinsă și reparată și la o soluție pentru acel nod rutier din zona Calea Basarabiei, și la străzi precum strada Mesagerului, care urmează a fi prelungită și la Mircea cel Bătrân și la repararea străzii Meșterul Manole, pentru că e o stradă largă, dar cu un trafic nu atât de intens pentru că e deteriorată.  Este o problemă mare dacă ne uităm în perspectivă, orașul se extinde, numărul de transport este în creștere, De aceea trebuie să intervenim acum și să nu amânăm”.


„Ambuteiajele reprezintă o problemă pentru care există soluții complexe.  Și intervențiile pornesc de la consolidarea transportului public până la crearea de alternative în sensul de noi artere care să decongestioneze traficul în intersecțiile importante. Și cel mai la îndemână exemplu renovarea străzii Albișoara, prelungirea ei până după fabrica Zorile, ca să se facă conexiune cu Calea Ieșilor pe linie dreaptă. Astfel, încât cetățenii care circulă dinspre Botanica spre Calea Ieșilor sau spre Buiucani să nu fie nevoiți să treacă prin centru și mai ales prin rondul de la Universitatea Ion Creangă, unde blocajele sunt permanente. Soluții sunt foarte multe. De exemplu, dacă s-ar face piste pentru bicicliști, atunci 5 la sută dintre cetățeni și-ar lăsa mașinile acasă. Se știe că autoturismele au devenit mai multe. 350 mii în anul 2013 și 500 mii în 2019, din cauză că transportul urban nu a răspuns nevoilor. Este nevoie ca să găsim argumente pentru cetățeni, pentru ca măcar unii dintre ei să-și lase mașinile acasă. Dar este soluția care ne este oferită și de centura de ocolire a Chișinăului. Pe hârtie ea arată foarte frumos – 61 de kilometri , 200 de milioane de euro pentru ea. Un asemenea plan se află la Direcția transporturi  și trebuie de făcut încetul cu încetul, pentru ca mașinile care vin de la nord și merg spre exemplu spre Hâncești să nu meargă prin Chișinău”.


Amintesc, eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu este:

„Soluții mici pentru probleme mari!”

Urmărește-mi campania electorală, iar pe 20 octombrie ne vedem la vot!

loading...

Citește mai departe

Cultură

„Cum să-i explic copilului meu de ce doi bărbați se sărută?” / Moldova.org lansează un proiect nou

Publicat

pe

De către

PE SCURT

„Cum să-i explic copilului meu de ce doi bărbați se sărută?”, „Pe moldoveni nu-i mai dezveți să dea mită!”, sunt doar câteva din reacțiile pe care le avem când e vorba de subiecte mai sensibile, teme greu de abordat, de explicat și care pot isca discuții aprinse.

Pentru a arăta cum putem duce aceste discuții, Moldova.org a provocat două generații, părinți și copii mici, copii adulți și părinți în vârstă, bunici și nepoți să vorbească, să explice, să dezbată teme precum toleranța, democrația, separatismul, propaganda, corupție și altele. Astfel a luat naștere emisiunea „Cum vorbim despre…?” pe care o vom lansa în curând.

PE LUNG / De ce facem asta?

Proiectul Moldova.org își propune să vină cu soluții la problema lipsei de conținut adaptat categoriilor speciale de vârstă – copii și bătrâni – care să-i ajute să înțeleagă mai bine specificul mai multor termeni complecși vehiculați de zeci sau sute de ori zilnic în presă și spațiu public sau online.

O altă problemă e plasarea exclusivă a acestei responsabilități pe umerii școlii sau instituțiilor de stat. Astfel, părinții ajung a fi neputincioși și nepregătiți pentru a explica propriilor copiii, în termeni ușor de înțeles, complexitatea mai multor fenomene sociale. De aici și frecventele întrebări retorice din spațiul public ale părinților „Cum îi explic „asta” copilului meu?”.

De asemenea, o problemă pe care am întâlnit-o în activitatea noastră (în campania Poporul Gândește pe care am implementat-o anul trecut) — bătrânii sunt privați de surse de informare diverse, având la îndemână doar televizorul. În majoritatea cazurilor, termenii vehiculați în timpul buletinelor de știri sunt vagi și îi împiedică să înțeleagă subiectele în complexitatea lor, iar agenda editorială a posturilor TV este mai mult dictată de politica internă și externă.

Emisiunea „Cum vorbim despre..?” va avea șapte episoade, în care cei 14 protagoniști vor discuta despre corupție, toleranță, Transnistria, manipulare, democrație, UTA Găgăuzia, feminism. Cele șapte emisiuni vor ajuta publicul să înțeleagă importanța lansării discuțiilor pe teme de interes public în familie. Vor ajuta adulții să găsească timp și să se pregătească cu informații pentru ca cei mici, dar și bătrânii din familia lor să înțeleagă mai ușor termenii vagi din spațiul public și să îi responsabilizeze să devină cetățeni implicați, să aleagă sursele de informare și să pună la îndoială informațiile pe care le obțin prin intermediul presei politizate.

Acest proiect este susținut de Internews Moldova.

loading...

Citește mai departe

Justiție

Cum funcționează legea în Anglia, de ce fug tinerii buni din justiție și de ce a „scăzut popularitatea” CtEDO / Interviu cu Vladislav Gribincea

Publicat

pe

De către

Am discutat cu primul cetățean al R. Moldova care a participat la programul de burse oferit de către Ministerul de Externe Britanic, deschis recent și pentru tinerii lideri din țara noastră. Este vorba de Vladislav Gribincea, avocat și președinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)  și experiența sa în cadrul International Leaders Programme (ILP).

Într-un interviu pentru Moldova.org, președintele CRJM a povestit despre funcționarea legilor în Marea Britanie, dar și despre aspectele mai puțin cunoscute ale profesiei de avocat, evoluția evenimentelor din 7 aprilie 2009 și modul în care activează, astăzi, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO).

Domnule Gribincea, sunteți primul cetățean din R. Moldova care participă în cadrul acestui program.  Cum a fost experiența dumneavoastră?

Acesta este cel mai prestigios program al Guvernului Britanic la care au participat, de când a fost creat, doar circa 300 de persoane. Programul constă într-o vizită de o săptămână în Marea Britanie în grupuri de maxim 17-18 persoane. Participanții sunt propuși de către ambasadorii britanici. De regulă, printre participanți se numără oameni cu diferite profesii care vin din diferite regiuni, iar scopul este de a stabili puncte de contact cu actorii influenți din fiecare țară și de a încuraja noii lideri. Am fost onorat sa fiu primul moldovean care a participat la acest program. În grupul meu au fost 11 persoane, eu fiind singurul participant din Europa. Printre ei s-au numărat deputați, miniștri și chiar un președinte de Parlament. Am fost, probabil, singurul fără experiență în funcții publice. Pentru mine programul a fost și o bună oportunitate de a stabili relații noi și de a-mi lărgi orizonturile în ceea ce privește funcționarea veritabilă a democrației. Pe parcursul întregii săptămâni am fost însoțiți de un ambasador britanic, care a venit din misiune special pentru noi și ne-a împărtășit din tradițiile și cultura britanică.

Ce instituții și locuri ați vizitat?

Am fost la Chatham House (Institutul Regal pentru Afaceri Internaționale) și am discutat despre locul Marii Britanii în lume, Brexit, provocările în comunicare, propagandă, dar și despre amenințările la securitate care nu vizează varianta clasică – războiul – ci mai degrabă amenințări economice, ecologice, informaționale, provocările legate de tehnologie, etc. Am avut, așadar, o discuție amplă care să ne permită să înțelegem cum se dezvoltă o democrație veritabilă.

În a doua zi, am făcut un tur al Parlamentului Britanic. Marea Britanie este în primul rând despre tradiții, pentru că există nu atât de multe legi, cât multe referințe istorice legate de „ce se poate” și „ce nu se poate”. Am avut o incursiune în istorie, am aflat detalii despre cum s-a creat Parlamentul, de ce sunt două Camere, de ce îi este interzis reginei să intre în Camera Comunelor… Cu sute de ani în urmă, un rege a omorât cinci membri ai Camerei Comunelor, care nu erau de acord cu acesta. De atunci, monarhilor le este interzis să mai intre în această încăpere. În schimb, de pe tronul din Camera Lorzilor, regina îl poate vedea pe conducătorul Camerei Comunelor când acesta este pe scaunul său.

Am făcut o incursiune în detaliile legate de protocol. De exemplu, deși suntem în era tehnologiilor, proiectele de legi se duc dintr-o cameră în alta a Parlamentului britanic scrise pe piele, de mână, respectând astfel o tradiție de sute de ani. Sunt multe aspecte istorice despre structura Parlamentului. Există și mult simbolism. De pildă, spicherul Camerei Lorzilor stă așezat pe un fotoliu, fără spetează, cu căptușeală din lână, pentru a aminti că măreția Marii Britanii s-a construit pe manufactura din lână.

În cadrul programului am fost și la Bradford, un oraș din nordul Angliei, numit capitala mondială a lânii. Acolo am încercat să înțelegem cum coabitează diferite etnii și religii. În acest oraș există o comunitate mare de imigranți creștini, musulmani, hinduși. Foarte interesantă este comunicarea între liderii bisericilor din regiune. Aceștia se întâlnesc periodic și discută care sunt problemele comunității și împreună le soluționează. De exemplu, dacă trebuie să fie construit un lăcaș creștin sau musulman, toți se gândesc cum să contribuie. Se discută calm, rațional. Tot în Bradford am vizitat o școală publică… Școlile private din Moldova nu se compară cu ceea ce am văzut acolo…

Am mai vizitat Channel 4, cea mai activă televiziune britanică pe rețelele sociale, care, de altfel, este una publică. Am ajuns și pe Stadionul Olimpic din Londra și am avut o întâlnire cu reprezentanții Fundației West Ham United. De asemenea, am vizitat Lancaster House, dar am făcut și un tur de peste o oră pe Downing Street. Ne-am întâlnit cu șeful de protocol de la Downing Street și comunicatorul șef al Guvernului britanic. Ulterior, am avut două zile rezervate pentru vizite private. Fiecare participant și-a ales întâlnirile. Eu am fost la Curtea Supremă de Justiție, unde m-am întâlnit cu grefierul-șef și șeful aparatului instituției. Apoi am mers la Consiliul Baroului din Anglia, unde am aflat mai multe despre instruirea avocaților, etica profesională a acestora, reglementarea profesiei, relația dintre avocați și Barou…

Ați făcut anumite paralele cu situația din R. Moldova?

Inevitabil faci o comparație. Trebuie să conștientizăm că realitățile istorice și culturale din R. Moldova și Marea Britanie sunt foarte diferite. Trebuie să învățăm din exemplul lor, dar nu trebuie să uităm că modelele nu pot fi pur și simplu implantate fără a fi adaptate la context. De exemplu, sistemul complicat de adoptare a legilor din Marea Britanie la noi, pur și simplu, nu ar funcționa, deoarece nu avem tradițiile în baza cărora acestea funcționează la ei. În justiție, de pildă, judecătorii sunt numiți de regină. Acest model nu o să lucreze niciodată la noi. În Marea Britanie, judecătorii sunt juriștii cu o experiență de 15-20 de ani. Practic, devin judecători la 40-45 de ani. Mă tem că în R. Moldova, dacă judecătorii ar fi persoanele cu atâția ani de experiență în spate, am angaja, de fapt, oameni formați în trecut, în baza unor valori care nu mai sunt actuale. Cine sunt cei care au devenit procurori sau avocați cu 20 de ani în urmă? Când au absolvit ei? Când și-au început studiile și ce se preda atunci la facultate? Este greu să schimbi astfel de persoane.

character

„Acesta a fost programul de cel mai înalt rang la care am participat. A fost o ocazie excepțională de lărgire a orizonturilor, o mare sursă de inspirație și încredere că lucrurile pot fi altfel și că putem reuși. Sunt sigur că în momentul în care toată lumea va face ceea ce trebuie să facă, lucrurile se pot schimba. Trebuie să începem de la noi. Singura persoană cu care vă puteți compara sunteți dumneavoastră, astăzi. Excelarea și perseverența sunt soluțiile pentru o carieră frumoasă, satisfacție profesională și bunăstare.”

De ce vin tinerii în avocatură, astăzi?

Fiindcă nu se duc în justiție. Probabil constrângerile din sistem îi fac pe tineri să se gândească foarte bine la alegerea lor. Când spun constrângeri mă refer la imaginea de ansamblu a justiției, la riscul de a fi influențați, la nivelul discuțiilor profesionale din sistem, fenomenul corupției… Toate acestea îi fac să nu-și dorească să devină procurori sau judecători. Majoritatea studenților buni pleacă în avocatură sau bussiness.


În anul 2016, numărul absolvenților din R. Moldova a constituit aproape 7 000 de persoane. Fiecare al treilea specialist a absolvit domeniul inginerie și de două ori mai puțini tineri au absolvit domeniile ocrotirea sănătății și asistență socială, afaceri, administrare și drept. Cea mai semnificativă reducere a numărului de persoane înmatriculate la studii s-a observat în domeniile: științe sociale, economie și drept.


Cum trebuie să fie un avocat bun?

S-ar putea crede că un avocat bun este cel care câștigă toate dosarele, ceea ce este imposibil. În momentul în care cineva pretinde că reușește să câștige toate dosarele, la mijloc este ceva strâmb. Motivul este simplu: judecătorii gândesc diferit. E puțin probabil ca judecătorul să accepte întotdeauna argumentul tău. În ultimul timp, în R. Moldova, să fii avocat înseamnă mult mai mult decât să fii un bun profesionist. Trebuie să ai rezistență la stres și suficientă tărie de caracter ca să depășești riscurile profesiei. Vorbesc despre amenințări, nevoia de a respecta etica deontologică în pofida constrângerilor… Cred că în fiecare profesie există o regulă generală: ori ești cel mai bun, ori ești nimeni. Mediocritatea este o idee proastă. Așa că, una dintre calitățile unui avocat este autoperfecționarea constantă.

Cum alegeți clienții cu care lucrați?

Mai degrabă ei mă aleg pe mine. Am o nișă îngustă și este adevărat că nu accept fiecare dosar. Nu accept un dosar în care nu cred că există șanse de succes. Nu accept dosarele simple. Eu caut o provocare intelectuală de fiecare dată. Mă interesează cazurile cu un potențial impact asupra sistemului.

Grupul Ilașcu în cușcă metalică

Există vreun proces sau o victorie de care sunteți cel mai mândru?

Nu consider că un proces te poate face mândru de ceva. Fiecare dosar este, în primul rând, o lecție. Unii învață, alții mai puțin. Cred că cel mai mult am învățat din cauza Ilașcu (Ilașcu și alții c. Moldovei și Rusiei  – n.r). Era o cauză complexă, iar eu fiind la începutul carierei am învățat multe. O altă cauză importantă pentru mine a fost cauza Manole (Cauza Manole și alții c. Moldovei – n.r) care vizează cenzura la postul public de televiziune. Nu este foarte discutată astăzi, însă a fost prima dată când CtEDO a examinat care sunt obligațiile statului în raport cu independența editorială a radiodifuzorului public.

Apropo de CtEDO, cu câțiva ani în urmă spuneați că popularitatea acestei instituții printre cetățenii moldoveni scade…

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului poate primi cereri de la 800 de milioane de oameni, dar are doar 47 de judecători. Dacă la începutul anilor ’90, aceasta recepționa 500 – 800 de cazuri, acum este vorba despre 50 000 de cazuri. Prin natura lucrurilor, timpul pe care Curtea îl are pentru examinarea fiecărui caz este mult mai mic decât în trecut. Pentru comparație, în R. Moldova sistemul de justiție examinează anual 200 000 de cereri, dar sunt 500 de judecători. CtEDO, în ultimul timp, se concentrează pe cazurile cele mai importante și mizează pe buna-credință a guvernelor celor 47 de țări membre și pe faptul că, după prima sa hotărâre, violări similare nu vor mai avea loc. Într-adevăr, Curtea a devenit mai rigidă în privința rigorilor procesuale ale cererilor. În consecință, peste 95% din dosare sunt respinse ca fiind „vădit inadmisibile”. În ultimii 5-6 ani, au fost respinse prin această procedură peste 300 000 de cereri.

Ce credeți despre modul în care s-au așezat lucrurile după 7 aprilie 2009?

Faptul că în 10 ani sunt mai multe întrebări decât răspunsuri înseamnă că justiția nu și-a făcut tema. Recent mă întrebam câți din cei care au abuzat persoanele reținute la 7 aprilie au fost întemnițate…? Aproape nimeni, deși meritau această pedeapsă. Cum ar putea fi prevenite asemenea devieri în viitor, dacă efectiv există percepția că „nu se întâmplă nimic strașnic cu mine”? N-am înțeles de ce persoanele sus-puse din poliție n-au fost întemnițate. Nu cred că era atât de complicat să primească pedeapsa pe care o meritau.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri11 ore în urmă

LIVE TEXT // Cum se desfășoară alegerile locale în Republica Moldova

Cetățenii Republicii Moldova, sunt așteptați astăzi la secțiile de vot pentru a vot candidații preferați la postul de primar și...

ExterneO zi în urmă

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

PE SCURT După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și...

EconomieO zi în urmă

Care sunt cei mai mari importatori din lume

PE SCURT Dacă economia unei țări ar fi complet autosuficientă și independentă, nu ar mai fi nevoie să se importe...

IstorieO zi în urmă

Cum a fost Lenin împușcat de o femeie aproape oarbă

PE SCURT Pentru că vrem, dragă cititor, să știi lucruri noi și interesante, Moldova.org va publica fragmente din cărți, istorii...

CulturăO zi în urmă

Drumul lui Oprah Winfrey de la 0 la 3 miliarde de dolari

PE SCURT O tânără săracă, de culoare și provenind dintr-o aventură a unor adolescenți, a ajuns cea mai mare vedetă...

Cultură2 zile în urmă

Capitala văzută prin ochii unei artiste: „Chișinău are nevoie de un Batman”

PE SCURT Chișinău are nevoie de Batman, iar Vera Borcuta, artistă, i-a găsit și locul: pe clădirea primăriei Chișinău. În...

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru WC-urile publice

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Advertisement

Politică

Politică2 zile în urmă

Cazierul virtual al candidaților la Consiliul Municipal Chișinău

PE SCURT Avem 51 de oameni în Consiliul Municipal Chișinău care vor răspunde de bunăstarea și dezvoltarea metropolei noastre. Echipa...

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru grădinițe

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Cultură2 zile în urmă

Vitalie Colț, despre poezie, Transnistria, masaj și Yardsale-ul „Te salut, Chișinău!”

PE SCURT Vitalie Colț este basistul formației FurioSnails. Pe lângă muzică, artistul a scris o carte de poezii „Pacea din...

Alegeri3 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru drumurile proaste

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Alegeri3 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru ambuteiaje

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Alegeri4 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru câinii vagabonzi

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Politică4 săptămâni în urmă

Igor Dodon efectuează o vizita în SUA. Va rosti un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU

PE SCURT Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, care va dura o săptămână...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031