Connect with us
"
"

Justiție

Ministra Justiției a transmis CSM o listă cu opt candidați care nu ar trebui să se regăsească în noua componență a Curții Constituționale

Publicat

pe

PE SCURT

Ministra Justiției, Olesea Stamate, consideră că opt dintre cei 17 pretendenți la funcția de judecători ai Curții Constituționale (CC) nu ar trebui să fie admiși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Stamate a transmis către CSM o notă de poziție în care recomandă analizarea, cu mare atenție, a dosarelor acestor candidați asupra cărora „au fost ridicate semne de întrebare” vizavi de integritatea sau profesionalismul lor, alții fiind excluși anterior din competiție concursurile anunțate de Parlament sau Guvern pe motiv ca nu au întrunit criteriile înaintate.

PE LUNG

În nota sa, ministra Justiției anunță că nu va putea să se prezinte la ședința CSM din 30 iulie, unde va avea loc evaluarea candidaților, și că nu poate să-și exprime opinia în favoarea unuia sau al altuia. Însă, în lista candidaților care au depus dosarele pentru această poziție, sunt câțiva candidați care, „în mod cert, nu trebuie să se regăsească în noua componență a Curții”.

Astfel, Olesea Stamate consideră imposibilă selectarea și numirea lui Oleg Potîrniche, Eduard Boișteanu, Andrei Coca și a Domnicăi Manole pe motiv că aceștia au fost excluși anterior din competiție de către comisiile din Parlament și din Guvern, iar criteriile pentru concursul la Guvern sunt identice cu cele ale CSM.

De asemenea, în opinia ministrei, din motive legate de reputația profesională și dubii privind integritatea nu ar trebui să fie selectată Iulia Sîrcu. Olesea Stamate a menționat că este „ex-judecătoarea cu activitate compromisă care nu va inspira încredere și va „decredibiliza” Curtea Constituțională”.

Un alt nume menționat de ministră este cel al lui Teodor Cârnaț. Aceasta având în vedere că el a picat testul la poligraf în contextul concursului pentru funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate și ulterior și-a dat demisia din funcția de membru al CSM anume pentru a nu „păta” imaginea CSM-ului.

O altă candidatură care trebuie privită cu precauție este cea a lui Ghenadie Eni. Ministra Justiției menționează că acesta a fost acuzat în presa că a primit teren de la primărie concomitent cu examinarea unui dosar civil contra autorității locale privind prejudicierea unui antreprenor. Judecătorul neagă toate acuzațiile și zice că e coincidență.

Și în final, Olesea Stamate menționează numele Tatianei Răducanu, aceasta „ținând cont de multiplele cazuri de condamnare a Republicii Moldova la CtEDO, multe dintre acestea fiind judecate împreună cu o altă candidată, Iulia Sîrcu”.

Ministra și-a exprimat speranța că membrii CSM vor evalua candidații propuși cu toată diligența, asigurând că cei doi candidați selectați pentru Curtea Constituțională din partea CSM să dea dovadă de cel mai înalt nivel de integritate și profesionalism, dintre candidații propuși în concurs. „În „mâinile” CSM este acum atât imaginea Curții Constiționale, cât și șansa de restabilire a încrederii cetățenilor în înalta Curte și în imparțialitatea și obiectivitatea CSM”,a menționat Olesea Stamate.

Precizăm că 17 candidați s-au înscris în concursul, organizat de CSM pentru cele două funcții de judecător la Curtea Constituțională. Aceștia urmează să fie selectați n cadrul ședinței de astăzi.

Curtea Constituțională este formată din 6 judecători, numiți pentru un mandat de 6 ani. Doi judecători sunt numiți de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistratului.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Justiție

Metodă nouă de alegere a Procurorului General în Moldova. Cum fac alții?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Rezultatele concursului pentru selectarea candidaţilor la funcţia de procuror general vor fi anulate. Despre aceasta anunțat astăzi ministra Justiției, Olesea Stamate. Aceasta după ce, potrivit ei, un membru al Comisiei de selectare a candidaților a oferit un punctaj disproporționat candidaților, ceea ce a afectat și rezultatele concursului.

Imediat după anunțul ministrei, fracțiunea PSRM a solicitat „demisia de urgență” a Olesei Stamate, declarând că ea trebuie să facă gestul de onoare și să demisioneze, „cu scuze publice adresate cetățenilor pentru modul în care le-a înșelat așteptările”. La scurt timp după declarația deputaților socialiști, Guvernul s-a întrunit într-o ședință unde a aprobat, prin angajarea răspunderii, modificări la Legea procuraturii potrivit cărora, candidații la funcția de procuror general vor fi selectați de premierul țării. Astfel, Maia Sandu va selecta cel puțin doi candidați pentru această funcție și va transmite lista către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

PE LUNG

Ministra Justiției:  Voi emite un ordin privind anularea rezultatele concursului

Olesea Stamate a precizat în cadrul unui briefing de presă că nu va prezenta cei patru candidați selectați la funcția de procuror general către Consiliul Superior al Procurorilor și va emite un ordin privind anularea rezultatele concursului.

Stamate a anunțat că, după ce patru finaliști au ajuns în lista scurtă pentru funcția de procuror general, comisia a primit informații suplimentare despre unii candidați.

„Ne-a luat timp să le analizăm informația. Am concluzionat că aceasta nu poate influența rezultatele concursului, o parte din informație nu era veridică. Totuși, analiza pe care am făcut-o personal din funcția de ministru al Justiției nu-mi permite să concluzionez că acest concurs întrunește toate condițiile. Consider că rezultatele au fost afectate. Consider că rezultatele acestui concurs au fost afectate de două vicii esențiale: obiectivitatea și asigurarea integrității candidaților ”.

Potrivit ei, după analizarea punctajelor cumulative, s-a constatat că un membru al comisiei a apreciat în mod vădit disproporțional unii candidați în raport cu aprecierea oferită de ceilalți membri ai comisiei. „Acest fapt a distorsionat punctajul final, influențând rezultatul concursului”, a declarat Stamate.

Ministra Stamate a prezentat un tabel cu punctajul total pe care l-au primit cei 16 candidați din partea membrilor comisiei. Tabelul  a inclus notele date de doar patru membri ai comisiei care și-au dat acordul pentru publicarea rezultatelor. În tabel lipsește numele a doi membri ai comisiei.

„Observați că au fost disproporțional evaluați anumiți candidați. Nu zic, este la intima convingere a fiecărui membru al comisiei să evalueze candidații, însă dacă comparăm cu punctajul oferit pentru acești candidați de toți ceilalți membri ai comisiei, veți observa o eventuală trucare a acestei evaluări. Și, respectiv, o supraapreciere a altor candidați, comparativ cu aprecierea oferită de ceilalți membri ai comisie”, a precizat Stamate.

Ea a menționat că dacă nu ar fi fost votul membrului respectiv al Comisiei, Ștefan Gligor ar fi obținut mai multe puncte decât Veaceslav Soltan și ar fi fost unul din cei patru candidați desemnați pentru funcția de procuror general.

Ministra Justiției nu a precizat care vor fi următoarele acţiuni ce vor fi întreprinse pentru alegerea unui nou procuror general.

Socialiștii cer demisia ministrei Stamate

La rândul său,  PSRM a declarat că după mai multe momente confuze generate de modul în care ministra Justiției a gestionat acest concurs, „avem parte de un final comico-tragic, care aduce cu sine cel mai mare eșec al actualei guvernări”.

„Avem așadar indiciile unei incompetențe clare și a unei situații care riscă să compromită grav dorința reala de reformă a majorității parlamentare. În aceste condiții, PSRM așteaptă demisia ministrului Olesea Stamate și desemnarea de urgentă de către Blocul ACUM a unui persoane competente în această funcție, care să fie capabilă să facă o reformă reală a justiției”, se arată în declarația fracțiunii PSRM.

Mai mult, socialiștii au menționat că trebuie de acceptat acest eșec neașteptat înregistrat în domeniul reformării justiției, iar „Guvernul să și-l asume și să învețe lecțiile care trebuie învățate, „iar majoritatea parlamentară să ia deciziile care se impun pentru a spălă această rușine de pe activitatea guvernării”.

Modificare: Prim-ministra Maia Sandu va face preselecția candidaților la funcția de procuror general

Tot astăzi, Guvernul a aprobat, prin angajarea răspunderii, modificări la Legea Procuraturii ,potrivit cărora, candidații la funcția de procuror general vor fi selectați de premier. Astfel, primul-ministra va preselecta cel puțin doi candidați pentru această funcție și va transmite lista către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

„Reforma justiției nu e un moft al meu, e o un drept al oamenilor”, a declarat Sandu în debutul ședinței.

Maia Sandu a spus că, din păcate, procesul de evaluare a candidaților pentru funcția de procuror general a fost viciat și că probele au fost prezentate.

„ Noi am optat pentru o comisie independentă și pluralism de opinii, dar într-un final responsabilitatea pentru acest proces ne aparține. Trebuie să ne asumăm această schimbare radicală. Propun includerea în agendă un proiect care ne oferă soluția. E o modificare a Legii Procuraturii”, a declarat prim-ministra.

Astfel, potrivit modificărilor, prim-ministrul va fi acel care va înainta lista scurtă de candidați la funcția de procuror general către CSP, iar la determinarea listei scurte trebuie să se țină scurt de abilitățile profesionale și integritate.

Cum se numește procurorul general în alte țări ale lumii?

Trebuie de menționat că în majoritatea țărilor lumii desemnarea procurorului general este în general o decizie politică asumată fie de șeful statului, fie de Parlament sau Guvern, în funcție de regimul de guvernare. De exemplu, în Marea Britanie procurorul general este un funcționar politic cu obligațiuni juridice.

Practica de numire a procurorului general de către Guvern este o practică obișnuită în țări cum ar fi Suedia, Franța sau Austria.

De exemplu, în Suedia, procurorul general și procurorul general adjunct sunt numiți de Guvern. În Norvegia, procurorii sunt numiți de Guvern și pot fi înlăturați numai prin ordonanță judecătorească. În Japonia, procurorul suprem (general) este numit și înlăturat printr-o decizie a Cabinetului de Miniștri, care este aprobată de împărat. În Franța, procurorii generali în Curtea de casație sunt numiți de Consiliul de Miniștri, însă ședința guvernului unde se iau astfel de decizii are loc sub conducerea șefului statului). În Austria, procurorii sunt numiți de ministrul Justiției, în numele președintelui țării.

În Portugalia, procurorul general este numit și revocat de către președintele Republicii, la propunerea Guvernului. În Danemarca, numirea procurorului general („avocatul regal”), precum și funcțiile de procuror șef, se face de de către rege la propunerea ministrului Justiției.

Totuși, cea mai frecventă practică este cea de numire a procurorului general de către șeful statului, independent sau cu participarea Parlamentului. În Rusia candidatul este desemnat de președinte, iar Duma de Stat urmează să-l aprobe sau să-l respingă în termen de 30 de zile. În Mongolia, procurorul general și adjuncții săi sunt numiți pentru un mandat de șase ani de către președinte, în comun de acord cu Parlament. În mod similar, în Albania, procurorul general este numit de președintele Republicii cu acordul Legislativului. În conformitate cu Constituția Mexicului, procurorul general este numit de președintele Republicii cu acordul Senatului.

Procurorul general al Braziliei este numit de președintele republicii, pentru o perioadă de de doi ani, după ce candidatura a fost aprobată de majoritatea absolută a Senatului. În același timp, scoaterea din funcție a procurorului general, la inițiativa președintelui  necesită o decizie prealabilă a majorității absolute a Senatului federal.

Practica aprobării funcției de procuror general de către Parlament este, de asemenea, destul de frecventă. În conformitate cu Constituția Ungariei, procurorul general este ales de Parlament la propunerea președintelui țării. În Macedonia, procurorul este numit de Parlament pentru un mandat de șase ani, iar pentru revocarea acestuia fiind necesară o decizie a deputaților.

Foto: ZdG

Citește mai departe

Justiție

Uniunea Avocaților solicită sprijinul Ministerului Justiției în eliminarea lacunelor din Legea cu privire la avocatură

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Uniunea Avocaților din Republica Moldova pledează pentru retragerea proiectului de Lege 1260-XV/2002 cu privire la avocatură şi lansarea etapei de elaborare a unui nou document legal care va elimina lacunele existe.

Declarația a fost făcută astăzi de preşedintele Uniunii Avocaţilor Emanoil Ploşniţa la întrevederea cu ministra Justiţiei, Olesea Stamate.

PE LUNG

„Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova nu este o instituţie refugiu pentru categoriile juridice care au imaginea pătată. Este inacceptabil conţinutul articolul 10 din actualul document, care reprezintă o nerespectare faţă de colegii mei care au urmat cu stricteţe regulile legale şi au depus efort studiind pentru a obţine dreptul de practică”, a menționat Emanoil Ploşniţa citat într-un comunicat al uniunii.

Potrivit sursei citate, Olesea Stamate a dat asigurări că instituţia pe care o conduce va susţine demersul instituţiei avocaţionale de a elabora un nou document ce va reglementa dreptul la exercitarea profesională în calitate de avocat.

Totodată, un alt subiect abordat de Emanoil Ploșnița, a fost „lipsa de echitate socială cu privire la dreptul avocatului la asistenţa socială şi medicală garantată de stat”. Aceasta, în condiţiile în care, avocaţii sunt plătitori de taxe şi impozite cu titlul special şi deloc privilegial. Emanoil Ploşniţa a propus un şir de soluţii care ar putea fi interprinse în acest sens, ţinând cont de faptul că avocaţii achită un impozit de 18%, în loc de 12%, achitat de angajaţii din sector public sau privat.

Tot în cadrul întrevederii, cei doi oficiali au discutat şi subiectul ce ţine de remunerarea avocaţilor din cadrul programului asistenţei juridice garantate de stat.

Preşedintele UA a prezentat problemele cu care se confruntă avocaţii la ora actuală. „Regret că, situaţia politică din ţară rămâne a fi un factor de influenţă majoră la soluţionarea problemelor cu care se confruntă avocaţii, cei care reprezintă sistemul de drept din ţară. Nu poţi cere o justiţie corectă şi obiectivă, când unul din pilonii săi nu are bază”, a menționat el.

În contextul celor discutate, ministra Justiţiei Olesea Stamate a dat asigurări că se vor intreprinde demersurile necesare pentru soluţionarea problemelor şi a lacunelor de ordin juridic şi organizatoric cu care se confrunţă avocaţii, mai precizează sursa citată.

Citește mai departe

Justiție

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu, revocat din funcție

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii Victor Micu a fost revocat astăzi din funcție. Decizia a fost luată în cadrul ședinței CSM. Pentru revocarea acestuia au votat 9 membri ai Consiliului. Un vot a fost împotrivă.

Cu toate acestea, Victor Micu va rămâne în continuare membru al CSM. Interimatul funcției de președinte CSM va fi exercitat de Dorel Musteață.

PE LUNG

Propunerea de revocare a fost lansată de către membrul CSM, Petru Moraru, care la începutul ședinței a solicitat explicații de ce în această perioadă critică, în care se află sistemul judecătoresc, Victor Micu a plecat la odihnă.

„V-ați planificat concediul din timp sau ați dat bir cu fugiții? În perioadă critică pentru sistemul judecătoresc v-ați permis să plecați la odihnă. Eu consider că nu este frumos”, a declarat Moraru.

În context, el a mai zis că după reîntoarcere Victor Micu nu a convocat CSM, de aceea este obligat  să pună în discuție acest subiect. „Vreau ca astăzi să fie pusă în discuție întrebarea dacă noi mai putem fi reprezentați în sistem de dvs. ca președinte”, a mai spus spus Moraru.

Victor Micu este membru al CSM din 2014. În iunie 2014, el a fost ales președinte al Consiliului, pentru un mandat de patru ani. Victor Micu a fost reales în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii în ianuarie 2018. Precizăm că CSM este constituit din 12 membri.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social11 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930