Connect with us
"
"

Justiție

Ministerul Justiției exprimă îngrijorare față de aplicarea excesivă a măsurilor de detenție provizorie

Publicat

pe

PE SCURT

Ministerul Justiției constată că numărul persoanelor arestate la faza de urmărire penală în primul trimestru al anului 2019 a crescut în raport cu anul 2018 – de la 284 la 344 persoane, iar cele aflate în arest preventiv la faza judecății a rămas la același nivel, fiind înregistrată o descreștere nesemnificativă în raport cu anul 2018 (de la 718 la 711).

În același timp, numărul cazurilor de noi arestări admise de instanțele de judecată în primul trimestru al anului 2019 față de ultimul trimestru al anului 2018 s-a majorat de la 791 la 867.

PE LUNG

Ministerul Justiției constată că acest lucru se întâmplă în condițiile în care au fost făcute modificări la Codul de procedură penală în scopul combaterii practicii aplicării excesive sau abuzive a arestului.

Instituția a precizat că menținerea persoanei în detenție provizorie trebuie să fie justificată și să se bazeze pe elemente precise și concrete, iar o justificare în baza motivelor generale ori stereotipate este inadmisibilă.

Prin urmare, orice motiv invocat pentru justificarea arestului trebuie să fie bazat pe probe.

Având în vedere cele expuse, Ministerul Justiției exprimă în continuare îngrijorarea față de această situație. De asemenea, exprimă poziția fermă că legile trebuie interpretate și aplicate în sensul asigurării implementării efective la nivel național a drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și alte instrumente internaționale în domeniu.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Justiție

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea acestuia a luat prin surprindere, societatea aflând despre ieșirea fostului oficial din penitenciar datorită aplicațiilor de mesagerie. Subiectul a ținut cap de afiș în presa națională.

Imediat după aceasta, actuala guvernare a declarat că decizia de eliberare condiționată poartă caracter ilegal, aducând acuzații în adresa reprezentanților fostului Guvern Maia Sandu. Cei din urmă spus la rândul lor că „justiția lui Dodon l-a eliberat pe Filat din închisoare”. Unii analiști politici susțin că decizia ar putea avea conotații politice și că ar putea fi o metodă de a distorsiona atenția publicului de la ceea ce face sau nu face guvernarea condusă de socialiști. La rândul său, fostul premier declară că la baza eliberării sale a stat legea. iar toată procedura s-a desfășurat pe perioada a trei guverne.

PE LUNG

Eliberarea neașteptată a lui Vlad Filat „trădată” de tehnologiile informaționale

În după amiaza zilei de 3 decembrie, societatea a fost luată prin surprindere cu anunțul privind eliberarea condiționată a fostului premier Vlad Filat. Interesant este faptul că presa, care aproape în toate cazurile era anterior informată despre evoluțiile dosarului lui Vlad Filat de către avocații acestuia,  de această dată, a aflat ce se întâmplă datorită tehnologiilor informaționale. Aceasta după ce mai multe persoane au primit notificări că el a devenit, din nou, activ pe aplicațiile Signal, Viber și Telegram. Contactați de presă, avocații fostului premier au confirmat eliberarea acestuia, fără a oferi însă alte detalii. Aceștia au declarat că Vlad Filat va ieși singur în fața presei și va face declarațiile respective.

Ulterior, presa a stabilit că la baza deciziei Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, de a-l elibera din detenție înainte de termen pe fostul premier Vlad Filat au stat două încheieri judecătorești anterioare prin care lui Filat i-a fost redus termenul de privațiune de libertate pentru condiții de detenție inumane. Prima hotărâre a fost emisă la 30 iulie 2019, prin care termenul i-a fost redus cu 682 de zile, și alta, pe 28 octombrie 2019, prin care termenul a fost redus cu alte 27 de zile. În total, termenul a fost redus cu 709 zile.

De notat că fostul premier a fost eliberat condiționat prin decizia judecătorului Victor Rațoi, potrivit informației plasate pe site-ul Judecătoriei Chișinău. Același judecător, în octombrie 2015, a dispus arestul lui Filat, după ce fostul premier a fost încătușat în sala Parlamentului.

De ce a fost eliberat Vlad Filat

Avocatul Ion Vîzdoaga a precizat pentru TV8 că eliberarea condiționată a fostului premier a fost posibilă datorită deciziilor CtEDO și legilor moldovene care prevăd reducerea pedepsei din cauza condițiilor de detenție proaste și permit punerea în libertate a deținuților după ispășirea a 2/3 din pedeapsă. „Filat a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare. Două treimi din pedeapsă înseamnă șase ani. Acum el a împlinit patru ani. S-a calculat un an pentru doi, pentru că a fost deținut în Penitenciarul nr. 13, în condiții inumane”, a spus avocatul Ion Vîzdoaga.

La câteva ore după anunțul privind eliberarea lui Vlad Filat, actualul ministru al Justiției Fadei Nagacevschi a susținut un briefing în care a declarat că Ministerul Justiției nu a fost informat despre existența unui demers din partea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind eliberarea înainte de termen a lui Vlad Filat. El a mai spus că decizia de eliberare a lui Vlad Filat trezește mai multe suspiciuni, pentru că demersul ANP a fost expediat în instantă pe 12 noiembrie, ziua în care a căzut Guvernul Sandu. Pe 4 decembrie, tot ministrul Nagacevschi a declarat după ședința Consiliului Suprem de Securitate că va opera unele demisii la Administrația de Stat a Penitenciarilor. „Anumite cadre urmează a fi înlocuite pentru că nu se isprăvesc cu sarcinile. ANP și în genere penitenciarele sunt conduse de interimari și lucrurile degradează”, a menționat oficialul.

Totodată, Fadei Nagacevschi s-a arătat sceptic asupra faptului cum a fost calculat termenul de 2/3 din din pedeapsa fostului premier. El a atenționat că Vlad a fost condamnat la 9 ani de pușcărie, dar a fost deținut circa 4 ani. „Aici e o matematică simplă. 4 ani, 9 ani. Nu știm cum s-a ajuns la 2/3. Asta este prima întrebare pe care noi o vom clarifica”.

Pe de altă parte, fosta ministră a Justiției Olesea Stamate a precizat că nu a știut despre demersul de eliberare condiţionată a lui Vlad Filat, depus de administraţia Penitenciarului 13.  „Asemenea demersuri sunt semnate de administraţia penitenciarului în care este deţinută persoana şi nu de reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”, a spus Olesea Stamate.

Cazul trezește dispute politice

„Există suspiciuni că încheierea judecătorească prin care Vlad Filat a fost eliberat condiționat din detenție) poartă un caracter ilegal”, a declarat Igor Dodon după ședința Consiliului Suprem de Securitate, sugerând că aceasta ar putea fi anulată.

Șeful statului a menționat că a cerut suplimentar să fie informat despre eliberarea lui Filat din detenție. „Din ceea ce avem la acestă etapă este ca eliberarea lui a fost pregătită de fosta guvernare”, a adăugat președintele Dodon. Potrivit lui, eliberarea lui Vlad Filat a fost iniţiată de către o instituție subordonată Ministerului Justiţiei, în ziua în care a plecat Guvernul Sandu, în baza unei decizii unanime a unei Comisii formate din 11 membri. Comisia care se afla în subordinea ministerului Justiţiei.

Pe de altă parte, fosta prim-ministră Maia Sandu a declarat într-un mesaj pe Facebook că „justiția lui Dodon l-a eliberat pe Filat din închisoare.” „Să fie foarte clar – Guvernul pe care l-am condus nu are nimic în comun cu această decizie. Hotărârea „vestitei” judecătorii Ciocana de eliberare a lui Filat ridică mari semne de întrebare, ca și multe alte hotărâri adoptate de justiția din Republica Moldova”,a menționat fosta prim-ministră.

Potrivit acesteia, acuzațiile lui Dodon în adresa echipei sale sunt aberante, iar complicitatea penitenciarului 13, care prezintă o hârtie datată cu ziua demiterii guvernului, „este o făcătură grosolană”. „Dodon este cel care controlează judecătorii și protejează corupții”. a mai spus Maia Sandu.

Ce declară analiștii politici

Expertul Dionis Cenușă menționează că eliberarea condiționată a lui Vlad Filat creează multă polemică. „De ce acum? De ce înainte de termen? Cui îi este de folos?”. El a arătat că acest eveniment poate avea impact de ordin politic, arătând trei factori în acest sens.

Astfel, potrivit lui, socialiștii deja au lansat suspiciuni despre presupusa implicare a Guvernului Maiei Sandu, deși nu există nicio probă în acest sens. Dacă mesajul socialiștilor va prinde rădăcini, atunci acesta poate compromite mesajul anti-oligarhic al opoziției ACUM, susține el.

Un alt factor ar fi că aflarea lui Filat în libertate va distorsiona atenția publicului de la ceea (nu) face guvernarea sub conducerea socialiștilor. Iar în al treilea rând, revenirea lui Filat în viața publică poate servi pentru scopuri de manipulare, făcând conexiuni între Vlad Filat și Maia Sandu, ca parte din pregătirile pentru anul electoral 2020. „Dacă Filat revine și în viața politică, atunci animozitățile cu reprezentații ACUM vor apărea, deoarece cei din urma vor încerca să se îndepărteze”, a menționat expertul.

Expertul Ion Tăbărță susține că fosta guvernare, cât și actuala au frica de a-și face o imagine proastă și de a prejudicia imaginea politicii în general, după eliberarea lui Filat. „Actuala guvernare, dar și precedenta guvernare, se teme să nu acumuleze bile negre în legătură cu această eliberare. Această condamnare a fostului prim-ministru, indiferent cum a avut ea loc, cu încălcarea procedurilor sau netransparent, dar a fost acel „sânge” așteptat în societate față de clasa politicului care s-a făcut vinovată de mai multe delapidări economice financiare, și aici ne referim la furtul miliardului”, a declarat pentru Deschide.md Ion Tăbîrță.

Vlad Filat: Eliberarea mea are la bază legea

Fostul premier a declarat că toată procedura de eliberare condiționată a sa s-a produs pe perioada a trei guverne, iar încercarea de a scoate în evidență data de 12 noiembrie, atunci când a fost demis Guvernul Maia sandu, este doar o speculație. El a precizat că „încercarea de a sugera că această decizie are legătură cu Guvernul Sandu nu are nimic comun, pur și simplu a fost o coincidență. Am început acțiunea încă aprilie 2019, când premier era Pavel Filip și la guvernarea erau democrații și s-a finalizat ieri, când în fruntea guvernului se află Ion Chicu”.

În cadrul unei conferințe de presă, Vlad Filat a explicat că personal a depus cererea către administrația Penitenciarului nr. 13 pentru eliberarea condiționată. Cererea a fost examinată. În urma examinării de către comisia Penitenciarului, în mod unanim, a fost acceptată cererea sa, iar pe 12 noiembrie demersul a fost transmis în Judecată. „12 noiembrie nu pentru că e ziua când a căzut Guvernul Sandu, dar pentru că era penultima zi, când putea fi depus demersul”, a ținut să precizeze fostul premier.

Avocatul Viorel Berliba a precizat că instanța de judecată a admis demersul Penitenciarului nr.13 de a-l elibera pe Vlad Filat pe 3 decembrie 2019, după ce acela a executat 2/3 din pedeapsa stabilită. Aceasta în condițiile în care în urma încheierilor Judecătoriei Centru din 30 iulie 2019 şi din 28 octombrie 2019 i-a fost redusă pedeapsa cu 709 zile, „adică doi ani fără 23 de zile”. „Menționez de ce 2/3. Pe de o parte, la data de 15 octombrie 2019, Vlad Filat a executat 4 ani de închisoare, prin încheierile din 30 iulie 2019 şi din 28 octombrie 2019 i-a fost redusă pedeapsa cu 709 zile. Dacă adunați la 15 octombrie 23 de zile se obţine data de 6 noiembrie 2019, adică termen de 2/3”, a spus avocatul.

Vlad Filat a reiterat că eliberarea sa are la bază legea. „Acum este o luptă: Cine l-a eliberat pe Vlad Filat. Nici Maia Sandu, nici Igor Dodon. Eliberarea mea are la bază Legea. Eu am spus mai înainte că nu voi accepta nici un demers politic, ca să fiu grațiat. Nu am stat patru ani în pușcărie pentru ca cineva să mă arate cu degetul că am făcut anumite jocuri. Nu am fugit din țară. M-am conformat legii și mi-am ispășit pedeapsa în liniște”, a spus fostul premier.

Potrivit lui, după eliberarea sa cel mai insistent sfat al unor „prietenilor de-ai săi” a fost să plece cât mai repede din țară. „Întrebarea este de ce mi se transmite atât de insistent acest mesaj”, a întrebat retoric fostul premier. În cadrul conferinței, el a mai spus că nu este interesat de a reveni în politică. În primul rând, este interesat „de recuperarea daunei pe care am provocat-o unor oameni”. Vlad Filat a lăsat să se înțeleagă că în viitor va activa în sectorul privat, însă asta nu înseamnă că nu va comunica cu oamenii politici.

Citește mai departe

Justiție

Tot ce trebuie să știi despre concursul pentru funcția de procuror general în Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul procuror general al Republicii Moldova, Edurad Harunjen, și-a dat demisia pe 11 iulie, după ce premiera Maia Sandu și președintele Igor Dodon i-au cerut-o. Motivul invocat a fost „numirea lui Harunjen în funcția de procuror general: un abuz, iar prevederile legale, ignorate”. Astfel, pe 9 august, Consiliul Superior al Procurorilor, pe atunci singurul organ responsabil de identificarea procurorului general, a anunțat concurs de de identificarea procurorului general era Consiliul Superior al Procurorilor. Concursul nr. 1 a adunat 7 dosare, apoi a fost anulat.

La 16 septembrie curent, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova modifică regulile concursului, ceea ce îi permite Ministerului Justiției să se implice direct în proces. Experții politici sunt de părere că această schimbare este binevenită și că este important ca persoanele înregistrate în concurs să fie integre și să-și dorească cu adevărat schimbarea în domeniul procuraturii. La noul concurs, anunțat pe 30 august, au fost depuse 20 de dosare, unde majoritatea sunt procurori din sistem, avocați, dar și câțiva din societatea civilă.

PE LUNG

În luna august, Guvernul Maiei Sandu a început să pregătească un nou proiect de lege cu privire la mecanismul de numire a procurorului general. Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru funcția de procuror general. Atunci, premiera Maia Sandu a declarat că „Decizia CSP de a organiza concurs pentru un nou procuror general este o sfidare”. Ulterior, Consiliul a anulat concursul în care s-au înscris 7 candidați.

În luna septembrie, proiectul de lege a fost votat de Parlament.

Noile reguli prevăd:

  • candidatul va fi ales printr-un concurs din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Candidatul selectat de CSP va fi propus spre aprobare președintelui RM;
  • comisia din prima etapă va fi constituită din ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător, un expert internațional, un expert național și un reprezentant al societății civile, precum și un expert desemnat de Președintele Parlamentului;
  • candidatul trebuie să aibă experiență de cel puțin cinci ani în funcția de procuror sau judecător sau opt ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală și altele.

Înainte de noile modificări, procurorul general era ales prin concurs de Consiliul Superior al Procurorilor și propus șefului statului spre aprobare.

Cine sunt candidații

Au fost depuse 20 de dosare, însă după examinarea și evaluarea dosarelor de către Ministerul de Justiție, patru candidați nu au fost admiși în concurs.

1. Anatolie Istrate este avocat și anterior a candidat și la funcția de procuror general interimar, concurs organizat în luna iulie, anul acesta. Istrate a reprezentat interesului activistului Platformei DA, Gheorghe Petic. De asemenea, acesta a mai reprezentat interesele preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

2. Alexandr Stoianoglo este fostul procuror al Autonomiei Găgăuze, focul vice-procuror general al RM, dar și fost deputat PDM. CV-ul lui Alexandr Stoianoglo

3. Maxim Gropa este procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chișinău. Potrivit Ziarului de Gardă, acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. 

4. Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

5. Eduard Bulat este adjunctul procurorului general din luna august al acestui an. Portalul Moldova curată a publicat un articol în 2016 despre cum Bulat a investit anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășeau veniturile sale oficiale. Potrivit anticorupție.md, a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

6. Ruslan Cașu a fost procuror 14 ani la Procuratura Ciocana. În 2016 a candidat la funcția de procuror general, însă a picat concursul.

7. Ruslan Popov este procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale. În decembrie 2016 a fost numit interimar la procuratura Chișinău și șeful Procuraturii sectorului Ciocana.

8. Alexandru Rața este procuror-șef în Procuratura Strășeni. Potrivit anticorupție.md, în martie 2019, Procuratura Generală i-a cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

9. Ivanov Vsevolod este procuror al sectorului Râșcani la Procuratura Chișinău. În trecut, a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

10. Serghei Perju este avocat.

11. Tudor Andronic a fost avocat. În 2014 a devenit judecător la Judecătoria Strășeni. 

12. Vladimir Adam este procuror – șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale

13. Gheorghe Malic a fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. 

14. Vladislav Gribincea este avocat și preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Împreună cu alți experți, Gribincea a lucrat la legislația cu privire la reformarea procuraturii.

15. Ștefan Gligor este expert în politici publice și lucrează în calitate de director de programe la CPR Moldova.

16. Oleg Crîșmaru procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. În această vară, Crîșmaru a candidat pentru șefia CNA.

17. Ilie Rotaru este avocat și a candidat la alegerile parlamentare anticipate pe circumscripția 50, la vest de Republica Moldova. Rotaru a fost administrator și acționar al SA „Gemenii”.

18. Ion Vicol a fost procuror.

19. Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de circumscripție Bălți. Portalul nordnews.md a publicat un articol despre milionarii de la Procuratura Bălți. În listă aparte și Bodareu care a avut un venit de peste un milion de lei în anul 2018. 

20. Artur Lupașco este procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Criteriile de selectare a procurorului general

Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a preselecției candidaților la funcția de Procuror General prevede că la intervievarea candidaților la funcția de Procuror General, Comisia va evalua următoarele aspecte:

a) prezentarea conceptului de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii:

− identificarea problemelor și a deficiențelor în domeniu;

− propunerea soluțiilor practice și viabile pentru înlăturarea deficiențelor identificate;

b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență: rezistența la stres, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului instituției procuraturii, exprimare clară și logică, experiența profesională și profesionalismul, stabilitatea emoțională, orientarea normativ-valorică (integritatea), potențial managerial, asumarea responsabilității, orientarea spre munca;
c) cunoștințe profesionale aferente domeniului procesual penal;
d) buna reputație.

Mai mult, constituie un avantaj cunoașterea unei limbi de lucru a Consiliului Europei și experiența în funcție de conducere. Întrebările membrilor Comisiei nu se vor referi la religia sau convingerile candidatului, etnia, originea socială, opțiunea politică, orientarea sexuală, naționalitatea acestuia sau alte întrebări care pot fi considerate discriminatorii.

Potrivit Legii nr. 3 cu privire la Procuratură, în cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii principale:

1. nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;

2. capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;

3. vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute;

4. calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;

5. respectarea regulilor de etică profesională;

6. activitatea didactică și cea științifică.

Ce spun experții

Potrivit expertului politic Ion Tăbârță, anterior, concursul de selectare a procurorului general se producea la discreția Consiliului Superior al Procurorilor. Acum, noul regulament îi permite Ministerului Justiției să se implice în procesul de selectare. Tăbârță mai zice că acum este important ca persoanele intrate în concurs să fie integre și să-și dorească schimbări în domeniul procuraturii.

Expertul politic Dionis Cenușă a declarat că acest concurs pentru numirea procurorului face parte dintr-un efort mai larg de a spori transparența și integritatea justiției. Putem trage o paralelă cu numirea guvernatorului BNM câțiva ani în urmă, concurs în condiții de competiție și cu atragerea societății civile și observatorilor din partea Uniunii Europene. Totuși, alegerea viitorului procuror general pare a fim mai deschisă și mai credibilă”.

Candidații care vin din societatea civilă au un sprijin mai mare din partea guvernului, în particular a aripei pro-UE/ACUM, a partenerilor externi, dar și a segmentelor largi în societate. Este deocamdată incert dacă socialiștii ar susține cu inima împăcată un procuror venit din societatea civilă, mereu asociată cu agenda pro-europeană. Un sprijin timid din partea socialiștilor poate afecta legitimitatea publică a oricărui viitor procuror, chiar dacă acesta va veni din societatea civilă.

Europa Liberă scrie că unul dintre preferații socialiștilor ar fi Alexandr Stoianoglo, fostul procuror al Autonomiei Găgăuze și fost deputat democrat. EL mai scrie că ar fi considerați cu șanse directorul CRJM, Vladislav Gribincea şi expertul în politici publice Ştefan Gligor. Mai mult, democrații au contestat noua procedură de selectare a procurorului general la Curtea Constituțională, declarând că în așa mod majoritatea parlamentară își subordonează astfel Procuratura, contrar Constituţiei, care nu ar permite decât Consiliului Procurorilor să facă această selecție.

În acest caz, expertul politic Ion Tăbârță zice că democrații nu sunt îndreptățiți să vorbească despre subordonarea politică a procuraturii. „De fapt, ei și-au subordonat-o. Anume din cauza lor a fost nevoie de a schimba aceste reguli, pentru a putea face posibilă reformarea procuraturii. Noi știm foarte bine că procuratura era un element de bază în sistemul instituțional de tip oligarhic construit de fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc”, a declarat expertul.

Citește mai departe

Justiție

Curtea Supremă de Justiție va fi reformată. Ministerul Justiției a inițiat elaborarea unui proiect de Lege

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ministerul Justiţiei a anunţat despre iniţierea procesului de elaborare a proiectului Legii cu privire la reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

Elaborarea proiectului de lege are drept obiective îmbunătățirea calității actului de justiție, consolidarea independenței și responsabilității individuale ale judecătorilor, precum și asigurarea unei practici unitare de către CSJ.

PE LUNG

Proiectul actului normativ va avea la bază Conceptul privind reformarea Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova.

Acesta prevede între altele, reducerea numărului de judecători la CSJ, dar și evaluarea actualilor judecători ai CSJ. În acest sens, va fi instituită o Comisie de evaluare independentă și reprezentativă, creată ad-hoc pentru acest scop. Comisia va fi constituită din membri desemnați de către Parlament, Guvern, CSM, reprezentanți ai societății civile, precum și experți străini desemnați de partenerii de dezvoltare ai RM.

De asemenea, conceptul prevede ca judecătorii CSJ care nu vor întruni criteriile pentru a-și continua activitatea în cadrul CSJ, vor avea dreptul să opteze pentru a fi transferați de către CSM în cadrul instanțelor ierarhic inferioare cu menținerea tuturor garanțiilor salariale actuale.

De asemenea, se propune revizuirea competențelor CSJ cu focusarea în cea mai mare parte a acestora pe remedierea discrepanțelor din practica judecătorească, crearea practicii noi și revizuirea
practicii învechite.

În același timp, CSJ urmează să intervină și în cazul remedierii unor situații excepționale, și anume în cazul unor hotărîri vădit arbitrare pronunțate de instanțele ierarhic inferioare.

Ministerul Justiției solicită implicarea activă a tuturor subiecților interesați prin prezentarea propunerilor în acest sens.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie5 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social11 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

SocialO zi în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031