De Adriana Agapii/ Chişinău / Moldova.ORG/ — În regiunea pitorească a Codrilor şi în imensitatea verdelui pădurilor se ridică maiestuoasă, mănăstirea Căpriana şi sătucul aşezat în jurul ei, ca nişte mărgele în salba monumentelor istorice a Moldovei.
Mănăstirea Căpriana este una dintre cele mai vechi mănăstiri de pe teritoriul republicii. În primele decenii de după întemeierea, de la 1359, a Ţării Moldovei,, documentele istorice atestă existenţa unei mănăstiri cu hramul „Adormirii Maicii Domnului” în codrii seculari ai Lăpuşnei. Acest locaş îl găsim menţionat şi un secol mai târziu, cu denumirea de Mănăstirea lui Ciprian sau Mănăstirea Căpriana.
Mănăstirea va deveni Mănăstire domnească în anul 1429, când Alexandru cel Bun, căsătorindu-se cu fiica unuia dintre ctitorii localnici ai mănăstirii, va rândui, prin decret domnesc, noul statut al mănăstirii şi privilegii noi.
Domnitorul Ştefan cel Mare şi-a legat numele de cel al mănăstirii prin ridicarea aici a bisericii din piatră „Adormirea Maicii Domnului”.
Prima jumătate a secolului XVII a fost un timp greu pentru mănăstire, căzând în ruină. Starea precară a mănăstirii îl determină pe Petru Rareş, în a doua sa domnie, să reconstruiască mănăstirea între anii 1542-1545.
De-a lungul anilor şi deceniilor, mănăstirea Căpriana a suferit de pe urma mai multor calamităţi naturale (cutremure, incendii), dar de fiecare dată ca o pasăre Fenix a reînviat din cenuşă, acest lucru este datorat şi multor domnitori care se numără printre ctitorii mănăstirii. În februarie şi aprilie 2003 a fost organizat un radio-telemarafon pentru colectarea fondurilor de reconstrucţie a mănăstirii.
Astăzi mănăstirea are strălucirea de odinioară şi are uşile deschise pentru toţi cei acre vor s-o viziteze. Se pot vedea pe teritoriul mănăstirii trei biserici, o casă cu două etaje şi chiliile călugărilor.
În apropierea mănăstirii se poate vizita Rezervaţi peisagistică „Căpriana –Scoreni”, stejarul lui Ştefan cel Mare, Mănăstirea „Răciula”, Fabrica de vin „Cojuşna”.
Distanţa până la Chişinău: 40 km.
