Energia a devenit o provocare majora pentru economia mondiala. Preturile durabil ridicate si volatile la petrol sporesc presiunile inflationiste, incetinesc cresterea si provoaca instabilitate economica. Impactul este cu atit mai mare, cu cit petrolul are o pondere de circa 85% in ansamblul combustibililor. Altfel spus, pierderile produse de petrol nu pot fi compensate de gazele naturale sau de carbune. ING Bank a analizat 27 de tari in dezvoltare, printre care si Rominia, pentru a vedea in ce masura sunt afectate de scumpirea combustibililor.
Principalii beneficiari ai actualelor evolutii de pe piata petrolului sunt, cum era de asteptat, marii producatori de aur negru. Scumpirea cu 20 de dolari a barilului de titei, luata in calcul de ING Bank, ar aduce Rusiei, al doilea producator mondial, un cistig anual de 47,1 miliarde de dolari, suma echivalenta cu 6,5% din PIB-ul estimat pentru 2005. Tara cea mai afectata de cresterea in aceeasi proportie a pretului titeiului este Ucraina, a carei factura s-ar incarca cu 2,4 miliarde de dolari (3% din PIB).
Desi nu isi poate acoperi consumul din productia interna si importa cu 0,1 milioane de barili pe zi mai mult decit exporta, Rominia se afla printre micii perdanti. Impactul este relativ slab (700 milioane de dolari pe an sau 0,7% din PIB) si situeaza Rominia putin sub linia care desparte cistigatorii de perdanti. Bulgaria, in schimb, care ar plati in plus tot cit Rominia, este mult mai greu lovita. Gaura produsa in PIB ar fi de patru ori mai mare decit in cazul Rominiei, fapt ce situeaza Bulgaria in imediata apropiere a lanternei rosii.
Sunt insa tari care nu au petrol, dar scumpirea barilului de titei cu 20 de dolari le-ar afecta mai putin decit pe unele state producatoare de aur negru. Este cazul Ungariei, care, dupa studiul ING Bank, foloseste petrolul mai eficient decit Statele Unite sau Spania. Rominia, in pofida marii risipe din sectorul de stat, nu sta prea rau la capitolul eficienta. Daca se compara cit PIB producem cu un litru de petrol cu media tarilor in dezvoltare luate in calcul, Rominia se plaseaza prima peste medie. Printre tarile care irosesc cel mai mult petrolul se afla Ucraina, Bulgaria si chiar Rusia, care, datorita imenselor sale resurse energetice, ignora, deocamdata, eficienta. Daca se va investi in energetica, si Rominia va evolua spre Ungaria, Slovacia, Cehia si Polonia, care, dupa ING Bank, au pus ordine in eficienta.
Fara reforme profunde in sectorul energetic, este amenintata nu numai stabilitatea economica, ci si cea politica. Cazul Ucrainei – care importa pe linga petrol si gaze naturale, indeosebi din Rusia – este deosebit de semnificativ. Scumpirea cu doi dolari a metrului cub de gaze ar produce Ucrainei, dupa calculele ING Bank, o pierdere egala cu 4,9% din PIB, in conditiile in care Moscova ii face un discount de 66%. Daca Kievul ar plati gazul rusesc la pretul pietei mondiale, pierderea ar fi de 15% din PIB. Mai trebuie sa ne intrebam de ce Revolutia Portocalie din Ucraina a ramas o frumoasa amintire? // Gindul
