Irina Rimeș va promova Ziua lui Brâncuși, iar Internetul s-a întors împotriva ei. Explicăm de ce

PE SCURT

Artista Irina Rimeș, originară din Republica Moldova, a fost numită săptămâna trecută ambasadoare a Zilei Constantin Brâncuși. Decizia aparține Ministerului Culturii în România și a generat discuții aprinse, care ulterior au degenerat în bullying în adresa artistei. 

„Nu mai citiți toate articolele care circulă pe net cu titluri din cuvinte scoase din context. (…) Mâine, după ce trece febra, vom vorbi și noi despre lucruri relevante, cum ar fi evenimentul de pe 19 februarie la Muzeul Național de Artă. Noapte bună”, scris artista pe pagina sa de Facebook, făcând trimitere la un articol.

PE LUNG

Pe 19 februarie, România marchează 144 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Cu această ocazie, Ministerul Culturii al României a planificat o serie de evenimente pe care le-a anunțat, pe 13 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Tot acolo, Bogdan Gheorghiu, ministrului Culturii la București, a anunțat că interpreta Irina Rimeș va fi ambasadoarea Zilei Constantin Brâncuși și a dat subiect de discuții în lumea online.

Interpreta originară din satul Izvoare, r. Florești, Republica Moldova, a declarat că nu se consideră cea mai bună alegere pentru a face puntea între generații, dar a mulțumit pentru încrederea acordată și a venit cu o recomandare pentru anii viitori. „Eu nu ascult 5Gang, dar mă gândeam că poate ar trebui să apelăm și la tinerii vloggeri, pentru că au mai mare influență. Ca o idee, pe viitor”.

Bogdan Gheorghiu este convins că „simpla prezență a Irinei Rimeș deja contează enorm, pentru că intră pe un segment de public care altfel nu ar fi fost interesat. Ministrul a și avut un calificativ pentru audiența acesteia – „zonă socială, unde cultura nu a avut acces până acum”. Gheorghiu este membru al Partidului Național Liberal și a fost desemnat în această funcție în guvernului lui Ludovic Orban, în octombrie 2019.

„Noi n-am invitat-o în calitate de critic de artă. Am invitat-o, pentru că are aproape un milion de urmăritori. Scopul nostru a fost tocmai acela de a penetra zone sociale, unde cultura nu a avut acces până acum.

Merită menționat că, în urma acestui anunț, căutările pe Google a numelui „Constantin Brâncuși” a înregistrat un salt ușor.

În pofida intențiilor menționate de ministru și interpretă, aceștia au fost criticați activ online, apoi și în presă. Irina Rimeș, însă, mai este supusă și unui val de bullying pe Internet.

Jurnalista Sabina Fati de la Europa Liberă România a menționat într-un articol că ministrul actual al Culturii, Bogdan Gheorghiu, aproape un necunoscut, se folosește în aceeași măsură de naiva cântăreața pop și de numele marelui sculptor pentru a ieși din anonimat și pentru a-și face pârtie spre o carieră viitoare. Pare să fi uitat că Brâncuși, dincolo de notorietatea lui, atunci când e situat într-o situație controversată, cum s-a întâmplat și în cazul guvernului Cioloș, poate contribui la prefigurarea eșecului.

Jurnalistul Radu Tudor a declarat că „ministrul Culturii a chemat o duduiţă care nu are nimic de-a face cu subiectul”, iar Cristian Tudor Popescu a zis că nu are nicio problemă cu „doamna că vorbește cu accent moldovenesc. Chiar îmi place. E dulșe accentul ăsta moldovenesc”.

Enlarge

cumintenia-pamantului
Cumințenia Pământului

Cu toate acestea, nu lipsesc și susținătorii.

Filosoful român Mihai Șora (membru de onoare al Academiei Române) a intervenit cu un mesaj pozitiv în această controversă. „Pun rămășag că agitații „brâncușologi“ apăruți peste noapte sunt aceiași care, nu de mult, căutau pe ascuns aria cercului. Ce suflet schingiuit trebuie să ai ca să batjocorești un copil talentat și inteligent, scoțând din tastatură, la suprafața ecranului tău, frustrări, eșecuri personale, infirmități morale… Am spus deja: copilul Irina are timp să învețe câte în Lună și în stele despre Brâncuși: va învăța din mers, odată cu alți copii, cu cei care o prețuiesc și cresc alături de dumneaei. Poate chiar, într-o bună zi, va compune un cântec despre Brâncuși, despre arta lui, despre zbor sau despre Muza dormind: iar cântecul acela cu siguranță va fi mai viu și mai coerent decât niște exegeze absurde ori insipide”, a scris Mihai Șora.

Și judecătorul Cristi Danileț din România, fondatorul asociației de educație juridică Vedem Just din România, a contrazis gurile care spuneau că „generația Z e plină de proști și inculți pentru simplul fapt că nu ar fi auzit de Brâncuși”. E total greșit acest război între generații. Am mulți prieteni în Generația Z cu care am acțiuni comune de educație juridică. Discut cu ei aspecte pe care cei de o vârstă cu mine sau mai bătrâni habar nu le au, deși ar fi trebuit să le știe încă de acum jumate de secol”, a scris acesta pe Facebook.

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=3540477852661001&set=a.465926590116158&type=3&theater

După scandal, Ministerul Culturii a venit cu precizări referitoare la alegerea Irinei Rimeș pentru promovarea evenimentelor organizate cu ocazia Zilei Brâncuși 2020.

Dacă fiecare eveniment cultural s-ar promova doar în zona academică, pe canale nișate, s-ar adânci prăpastia între generații. Cultura nu trebuie să se adreseze doar unor nișe și nu trebuie consumată doar de elite. Am implicat în această promovare a zilei Brâncuși reprezentanți din medii diferite. Un exemplu este prezența la conferința de presă a scriitorului și criticului literar Alex Ștefănescu. Ceea ce ne-am propus s-a realizat. Toată lumea vorbește despre evenimentul Brâncuși. Vrem ca tinerii să devină interesați și atrași de cultură. Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale. Vrem să colaboram cu modelele tinerilor care se bucură de încrederea și simpatia lor”, se arată în comunicat.

Jurnalistul Mihai Tița de la scena9.ro reamintește oamenilor că ambasadorul e unealtă de marketing, nu critic de artă. „Oare David Beckham se pricepe să repare un Rolex? Și să nu-mi spuneți că unele ceasuri nu sunt opere de artă sau că Maia Morgenstern se pricepe să teoretizeze sculptura modernistă”.

Enlarge

poarta-sarutului
Poarta Sărutului

Brâncuși poate fi criticat

În tot valul de intimidări pe rețelele de socializare, unde Brâncuși este privit ca un sfânt, un dac adevărat, suflet de român, vertical, curat”, trebuie să ne reamintim cine a fost el.

Într-un material de opinie pentru Vice România, pictorul român Alexandru Rădvan a scris că pentru el Constantin Brâncuși e inamicul public al culturii române. Brâncuși nu era ușă de biserică, nu era un țăran, așa cum a trebuit noi să învățăm. Nu era nici măcar artist român, ci artist francez de origine română. Iar asta nu îi scade cu nimic valoarea, după cum nici faptul că a mâncat praz în copilărie nu i-o crește neapărat. Parisul era un loc efervescent, dinamic, se bea și se făcea sex mult și promiscuu, se discuta non-stop în cele mai elevate și perverse saloane, se experimenta cu tot felul de droguri. Și nea Costică, ce? O fi stat că prostul să se uite, nu? O fi roșit când auzea vorbindu-se de „chatte” și „cul”? Ne amintim de părintele sculpturii moderne ca de un sfânt, un dac adevărat, suflet de român, vertical, curat. Recomand amintirile colecționarei de artă Peggy Guggenheim, unde povestește cam până unde i-a plăcut lui Constantin să negocieze achiziționarea unor lucrări. Cert e că, în urma negocierii, doamna a trebuit să se îmbrace la loc. Foarte dacic și ortodox, nu?”

Pe 19 februarie, se fac 144 de ani de când s-a născut sculptorul Constantin Brâncuși. La Bucureşti, la Muzeul Național de Artă al României (Palatul Regal) va avea loc un spectacol high-tech de proiecții în cadrul căruia publicul va putea viziona holograme ale sculptorului și ale lucrărilor sale consacrate. Apoi, la Târgu Jiu se va inaugura Muzeul Național Constantin Brâncuși. Muzeul Național Constantin Brâncuși își va deschide porțile în casa Barbu Gănescu, casă în care Constantin Brâncuși a locuit în perioada efectuării lucrărilor Ansamblului monumental Calea Eroilor, format din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.