Connect with us
"
"

Politică

Instanța din Moscova a emis mandat de arestare pe numele lui Vlad Plahotniuc

Publicat

pe

PE SCURT

Judecătoria Tverskaia din Moscova, Federația Rusă, a emis mandat de arestare pe numele ex-liderului Partidului Democrat din Moldova  Vlad Plahotniuc pe faptul creării unei grupări criminale organizate.

Conform deciziei instanței, măsura va începe să fie calculată din momentul extrădării lui Plahotniuc în Rusia sau din momentul reținerii acestuia pe teritoriul Federației Ruse. Potrivit anchetei, Plahotniuc se află în SUA, transmite Tass.ru.

PE LUNG

Avocata lui Plahotniuc, Daria Konstantinova a declarat în instanță despre nevinovăția clientului său și a cerut să fie refuzată emiterea mandatului de arestare.

„Nu există elemente de crimă în acțiunile imputate lui Plahotniuc. Persecuția sa în Rusia este de natură politică”, a spus apărătorul.

La rândul său, anchetatorul a anunțat intenția de a solicita extrădarea fostului politician democrat în Rusia. „În acest caz, a fost adunată o cantitate suficientă de probe care să ne permită să afirmăm despre implicarea lui Plahotniuc în acuzațiile aduse și să solicităm extrădarea lui în Rusia”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne.

Precizăm că Plahotniuc este învinuit pe două capete de acuzare: organizarea unei grupări criminale și efectuarea unor operațiuni valutare ilegale, prin transmiterea resurselor financiare spre zone offshore. Este vorba de dosarul în care alături de Plahotniuc, figurează și omul de afaceri, Veaceslav Platon,

Iar la finele lunii iunie Ministerul Afacerilor Interne al Rusiei l-a pus sub acuzare pe fostul președinte al Partidului Democrat Vlad Plahotniuc de conducerea unui cartel internațional de droguri. Potrivit anchetatorilor ruși, el ar fi participat la furnizarea de hașiș marocan, prin Spania, către Rusia.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Divertisment

Va interzice Putin curcubeul?

Publicat

pe

PE SCURT

Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție, șefa Uniunii Femeilor din Rusia, Ekaterina Lakhova s-a plâns președintelui Federaiei Ruse de influența pe care ar avea-o înghețata „Curcubeu” și panourile de publicitate în toate culorile pentru copii. Potrivit Ekaterinei Lakhova, curcubeul ar promova „valorile netradiționale”. Discuția a pornit în contextul în care pe 25 iunie Ambasada SUA la Moscova a atârnat pe clădire un drapel în culorile curcubeului pentru a marca Ziua comunității LGBT+.

Citește și: Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei. Cum ar putea influența regiunea transnistreană 

PE LUNG

Nu ar trebui să avem propagandă, dar astăzi avem panouri publicitare în culorile curcubeului, frumoase. Pare a fi insesizabil, cu cuvinte frumoase, de exemplu înghețata care se numește și «Curcubeu», «consumă această înghețată» și așa mai departe. Prin urmare, este indirect, dar totuși îi face pe copiii noștri să se obișnuiască cu acea culoare, cu steagul care a fost atârnat la această ambasadă”, a declarat Lakhova.

Putin a fost de acord și a confirmat că problema „propagării valorilor netradiționale pentru noi” are nevoie de „control”.

„Bineînțeles, știți, aici nu poți urmări pe toată lumea, ce etichetă are și așa mai departe. Dacă există motive să credem că aceasta este propagandă pentru valori netradiționale pentru noi, atunci pur și simplu organizațiile nonguvernamentale care împărtășesc poziția oficială a autorităților ruse, trebuie într-un mod adecvat, dar nu agresiv, să asigure controlul public”, a declarat Putin.

Declarația Ekaterinei Lakhova a devenit rapid motiv de glume la acest subiect. Internauții au mers mai departe și l-au suspectat imediat pe Putin că în curând va interzice curcubeul în Federația Rusă.


Undeva, 100% este o grădiniță cu numele „Curcubeu”

Dacă înghețata «Curcubeu» face «propagandă LGBT», ce face atunci parcul «Curcubeu» din Ekaterinburg? Probabil că acolo au loc adunări ale comunității LGBT. Nu au simț. Nici nu m-au chemat!”

Portalul Meduza a contactat fabrica care produce înghețata „Curcubeu”. Acesta a declarat că dacă va fi emisă o decizie, compania se va conforma și va scoate „curcubeul” din comerț. Totuși, vicepreședintele companiei, Armen Beniaminov, speră să nu fie interzis produsul. „În primul rând, pe etichetă sunt doar patru culori și nu șapte. În al doilea rând, compania ține la valorile familiei, iar curcubeul reprezintă soarele după ploaie și nu drapelul comunității LGBT.”

Isaac Newton inventează homosexualitatea, 1672

Bill Gates radiază cu ajutorul sputnicului locuitorii suburbiei Moscova cu homosexualism. Fotografia e în culori.

La referendumul care a avut loc săptămâna trecută în Federația Rusă privind amendamentele la Constituție, populația a putut vota și pentru introducerea alineatului despre „protecția familiei, a maternității, a paternității și a copilăriei; apărarea instituției căsătoriei ca uniune a unui bărbat și a unei femei; crearea condițiilor pentru o creștere decentă a copiilor în familie, precum și pentru îndeplinirea de către copiii adulți a obligației de a avea grijă de părinți”.

În seria de videouri care promovează modificarea Constituției se regăsește și filmulețul de mai sus care promovează homofobia.

Foto principală: Curcubeu deasupra orașului Kremlin.
Autoare:  Nikki Aaron

Citește mai departe

Istorie

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

Publicat

pe

PE SCURT

Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca și relațiile politice dintre Chișinău și regiunea transnistreană. 

Pe deasupra, tot în această perioadă au apărut în spațiul public tot mai multe teorii conspiraționiste despre originea coronavirusului, iar multe dintre acestea nu făceau decât să adâncească divizarea geopolitică existentă în societate. 

De unde se trag toate aceste teorii ale conspirației și împărțirea în pro-ruși/ pro-europeni sau pro-americani? Ar avea cumva vreo rădăcină comună? Despre asta am întrebat-o pe Ecaterina Locoman doctoră în Științe Politice, lectoră superioară în Științe Politice, University of Pennsylvania.

PE LUNG

— Politologii vorbesc întruna că oamenii aleg candidații după factorul geopolitic și mai puțin conform programelor prezentate de ei. De ce avem această divizare accentuată în societate: pro-ruși și pro-europeni? De unde a pornit această divizare și până când ea va dura? Ce trebuie să se întâmple ca această divizare să nu mai aibă loc?

— Divizarea accentuată în societatea noastră între cei care împărtășesc viziuni pro-ruse versus cei care împărtășesc viziuni pro-europene se datorează instabilității și strategiilor politice pe care le adoptă clasa politică din Moldova.

Din păcate, suferim în Moldova de ceea ce politologii numesc insecuritate a identității naționale: după destrămarea Uniunii Sovietice și obținerea independenței, elitele politice din Moldova nu au reușit să ajungă la un consens politic vis-a-vis de trecutul țării și calea pe care țara ar trebui să o urmeze în ceea ce ține de orientarea politicii externe. Unii politicieni au promovat ideea orientării către Vest, iar alții au văzut viitorul țării în continuare orientat spre legăturile economice și sociale cu Rusia și celelalte foste republici sovietice.   

Lipsa acestui acord politic a dus și la divizarea societății, întrucât politicienii folosesc în mod strategic și oportunist această divizare în societate și caută să susțină proiecte politice și să adune voturi, manipulând cu preferințele alegătorilor.

Nu este ușor să prezicem până cînd va dura această divizare în societate. Atât timp cât politicienii înțeleg că această dezbinare aduce dividende politice, vor continua să folosească aceste diferențe, pentru a menține sau a acapara puterea politică. 

Actorii politici externi joacă un rol important în strategiile pe care le adoptă elitele politice din Moldova. Atât politicienii care promovează viziuni pro-Est, cât și cei care promovează viziuni pro-Vest, beneficiază de suport politic din partea Rusiei, și respectiv din partea Uniunii Europene sau a Statelor Unite. Adesea se observă felul în care elitele politice de la noi folosesc credibilitatea acestor actori externi și politicieni care le reprezintă pentru a avansa scopurile politice de acasă.

Pentru ca această divizare să nu mai aibă loc – e nevoie ca societatea, alegătorii să evalueze candidații electorali și politicile pe care aceștia le promovează nu în baza vectorilor de politică externă pe care candidații le avansează, ci în baza calității programelor pe care aceștia le promovează. E adevărat că e mai ușor pentru un alegător să aprecieze un candidat electoral în baza factorului geopolitic. Alegătorii, însă, trebuie să facă un efort ca să înțeleagă politicile și programele economice, de justiție, de educație, etc., atunci când decid să își dea votul pentru un anumit candidat. Pentru a ajuta alegătorii în acest proces de evaluare, e nevoie ca elitele politice să inițieze și să prezinte programele electorale și politice focusate pe probleme de acasă. Politica externă trebuie să rămână o parte a acestor promovări de programe electorale, dar să ocupe un loc secundar. Văd rolul mass-mediei ca unul foarte important în prezentarea și promovarea cât mai largă a problemelor și programelor de fond prezentate de actorii politici.

— De ce unii cetățeni ai RM, în special cei născuți în URSS, cred în teoriile conspirației: armata americană a inventat coronavirusul ca să ne distrugă, că SUA se face vinovată de situația proastă în țară la noi? 

De-a lungul istoriei secolului XX, Europa de Est a fost o regiune unde s-a desfășurat o competiție pentru sfere de influență între Rusia și țările din Europa de Vest și după cel de al Doilea Război Mondial și SUA. Chiar dacă după destrămarea URSS, puterea globală a Rusiei a scăzut, în Europa de Est, Rusia rămâne jucătorul cel mai important în stabilirea ordinii regionale. Elitele politice actuale din Rusia își consolidează puterea politică prin faptul că apelează, de exemplu, la anumite discursuri și mituri care amintesc oamenilor despre măreția Rusiei ca putere mondială. 


Citește și: Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia, dar și de alte țări implicate în cel de-al Doilea Război Mondial au fost discutate în cadrul unei noi dezbateri online a Radioului Europa Liberă, intitulată „După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”. În cadrul acestei dezbateri a participat și Ecaterina Locoman, doctora în Științe Politice.


Felul în care victoria în cel de al Doilea Război Mondial este prezentată și memorată în Rusia de azi este un exemplu în acest sens. În Vest, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial e memorat ca o zi a Europei, a victoriei asupra fascismului, rezistența asupra ocupației, victoria democrației asupra totalitarismului. 

Discursul oficial în care Rusia promovează memoria celui de-al Doilea Război Mondial, însă, este cea de victorie a Armatei Roșii asupra forțelor fasciste, o lupta militară și ideologică, în care forțele comuniste au ieșit victorioase. Este adevărat că URSS a jucat un rol crucial în victoria asupra fascismului, cu prețul, din păcate, a unor considerabile pierderi umane. Ceea ce, din păcate rămâne adesea nespus în discursurile Rusiei, este faptul că SUA, Marea Britanie și alți aliați din Vest de asemenea au jucat un rol foarte important, oferind URSS suport material în anii războiului. 

Chiar și după aproape 30 ani de independență, Moldova rămâne sub o puternică influență a spațiului mediatic din Rusia. În fosta URSS și în Rusia de după 1990, dacă  fascismul a fost și este denunțat ca o ideologie periculoasă, ca un regim politic totalitar, comunismul este prezentat ca o parte centrală a victoriei URSS asupra fascismului. A fost tabu să se discute deschis, la nivel de stat, despre crimele regimului Stalinist. A fost o fereastra deschisă în perioada lui Nikita Hrușciov, (după 1953, timp de aproape 10 ani) dar după această perioadă, despre suferințele și crimele din perioada stalinistă în societatea rusă s-a vorbit mai mult la nivel personal, memoriile fiind transmise din generație în generație în istorii personale de familie. 

Faptul ca în Moldova populatia preferă și s-a obișnuit sa consume produsele mediatice rusești – știri, filme, talk-show-uri, etc. este foarte ușor ca publicul din Moldova să accepte viziunea în care elitele politice actuale din Rusia văd lumea și relațiile dintre țări și ca anumite jumătăți de adevăruri promovate prin intermediul mass-mediei să prindă rădăcini și să fie fertile, iarăși ajutând anumiți politicieni de acasă la promovarea proiectelor politice.

— Problema transnistreană. Va fi problema separatistă vreodată rezolvată? Unii politicieni vorbesc despre faptul că în următorii cel puțin 10 ani Republica Moldova nu o să se integreze în UE, din cauza Transnistriei.

Conflictul s-a declanșat după ce Sovietul Suprem de la Chișinău, în aprilie 1990, a adoptat legi care au decretat limba română ca limbă de stat în Moldova și revenirea la grafia latină. În iunie 1990, s-a votat Declarația de Suveranitate a Moldovei și s-a denunțat Pactul Molotov-Ribbentrop. Toate aceste schimbări care marcau auto-afirmarea Moldovei vis-à-vis de Uniunea Sovietică (Moldova era încă o parte componentă a URSS în acea perioadă) au avut un efect negativ asupra relațiilor interetnice din Moldova. În acțiuni paralele, în lunile august și septembrie din 1990, membrii Sovietului Suprem care reprezentau etnicii găgăuzi au proclamat crearea unei republici Găgăuze în sudul Moldovei, iar deputații care reprezentau Transnistria în Sovietul Suprem au proclamat independența unei republici de partea stângă a Nistrului. Cei de la Chișinău nu au recunoscut aceste entități separatiste și dacă o soluție pașnică a problemei Găgăuze a fost găsită în 1994, conflictul cu Transnistria a cunoscut o perioadă scurtă, dar violentă de conflict militar deschis. Sunt deja aproape 30 de ani de când ne confruntăm cu problema separatismului și unii analiști numesc conflictul înghețat și uitat”. 

În primii ani după declanșarea acestui conflict, țările din Europa de Vest și SUA au preferat să nu se implice în soluționarea acestui conflict, politicienii din Moldova fiind lăsați singuri să negocieze cu Moscova, inclusiv în ceea ce privește retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului. Având în vedere diferențele de forțe dintre Moscova și Chișinău, adesea deciziile luate de către factorii de decizie de la Chișinău erau dezavantajoase pentru Moldova. 

Chiar dacă după căderea Zidului Berlinului și a destrămării Uniunii Sovietice, nu se mai discuta în termeni de sfere de influență, Moldova se află la hotarul geopolitic între Est și Vest și în Europa de Est, cum am spus mai sus, Rusia continuă să joace un rol foarte important în definirea evoluțiilor politice regionale. Criza din Ucraina este un exemplu concludent în acest sens. Rusia e o putere mare și își trasează interesele geopolitice reieșind din concepția și locul pe care dorește să îl ocupe pe continentul european și în lume, în general. Moldova e o țară mică, respectiv trebuie să fie foarte prudentă și creativă când își stabilește prioritățile politicii interne și externe, reieșind dintr-o viziune care ia în calcul în primul rând interesele Moldovei și a cetățenilor ei. 

O rezolvare a problemei transnistrene va putea să aibă loc cu o voință politică din partea Rusiei, cu o susținere puternică din partea Vestului, și cu o înțelegere a faptului că și în Transnistria sunt actori politici și economici care sunt interesați ca status-quo-ul relației dintre Chișinău și Tiraspol să rămână așa cum este. Din partea Moldovei, la nivel diplomatic și politic trebuie să se depună eforturi substanțiale, pentru ca această dispută să fie rezolvată. Până la urmă, cetățenii simpli, fie din stânga, sau dreapta Nistrului, sunt cu toții interesați să aibă un trai decent.

Nu cred că Transnistria ar sta în calea integrării Moldovei în Uniunea Europeană. Pentru ca țara noastră să fie acceptată ca și candidat UE, în primul rând ar trebui să ducă la bun sfârșit reformele începute pentru îndeplinirea Acordului de Asociere cu UE. Adesea politicienii de acasă folosesc Transnistria ca și pe un pretext pentru lipsa unui progres în ceea ce ține de apropierea țării de UE. Trebuie ca elitele politice din Moldova să fie diligente în reformarea țării, susținerea și atragerea investițiilor, îmbunătățirea sistemului medical și educational, intensificarea eforturilor de instituire a unei justiții corecte și luptei împotriva corupției. Și mai e nevoie ca și țările Uniunii Europene să fie de acord ca Moldova să fie acceptată ca și țară-membru. Aici vorbim despre importanța unei diplomații iscusite din partea Chișinăului. Ciprul, de exemplu, a aderat la UE ca insula divizată de facto, chiar dacă s-a confruntat cu un conflict între ciprioții greci și cei turci.   

Citește mai departe

Politică

Stoianoglo confirmă reținerea și audierea a patru persoane din conducerea BNM. Alte declarații ale procurorului general

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat astăzi că a eliberat o ordonanță prin care a permis reținerea și audierea fostului guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, și a  viceguvernatorilor BNM: Ion Sturzu și Aureliu Cincilei, dar și a fostei vice-guvernatoare Emma Tăbârță. Anunțul a fost făcut de Stoianoglo după ședința Consiliului Procurorilor. „Noi suntem siguri că BNM a fost instituția care a fost nemijlocit implicată în fărădelegile legate de furtul miliardului”, a declarat procurorul general.  

Tot astăzi Alexandr Stoianoglo a menționat că, în opinia sa, extrădarea fostului lider al PDM Vlad Plahotniuc, este destul de problematică, că în timpul apropiat va fi inițiată procedura penală pentru clarificarea lucrurilor în dosarul „Gemenii” și că, în cadrul dosarul finanțării PSRM, au fost audiate mai multe persoane, deocamdată în calitate de martori.

PE LUNG

Ordonanța care a permis reținerea și audierea a patru persoane de la BNM

„Astăzi dimineața am sancționat lucruri legate de imunitatea membrilor Consiliului Băncii Naționale și am dat acceptul pentru reținerea și audierea oamenilor din conducerea BNM. În privința viceguvernatorilor Emma Tăbârță, Aurel Cincilei, Ion Sturzu și Drăguțanu”, a menționat Stoianoglo. Potrivit lui, acțiunile nu au nicio legătură cu declarațiile de ieri seara făcute de liderul Partidului ȘOR, Ilan Șor. (Ieri politicianul a susținut o conferință de presă în care a declarat că el nu are nicio atribuție la furtul din sistemul bancar și că în procesul de lichidare a Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank, pentru care au fost alocate 13 miliarde de lei, ar fi fost implicați angajați ai Băncii Naționale).

„Acțiunea a fost demult pregătită. Noi suntem siguri că BNM a fost instituția nemijlocit implicată în fărădelegile legate de furtul miliardului”, a ținut să precizeze Alexandr Stoianoglo. 

„Noi nu avem nimic în comun cu coalițiile de guvernare sau cu guvernarea. Am declarat de multe ori, chiar la ultima adunare a procurorilor, că noi nu ne amestecăm în politică și vrem ca politicul să nu se amestece în activitatea procuraturii. Acțiunile noastre sunt legate de investigarea dosarului legat cu furtul miliardului. Pentru noi nu este important cine este la putere, pentru noi este importantă identificarea oamenilor care au fost implicați și a banilor furați din băncile respective”, a adăugat el.

Ulterior, BNM a venit cu o reacție în care își exprimă speranța și încrederea în derularea unei anchete profesioniste și obiective, care să identifice adevărații vinovați de frauda bancară. „În același timp, mizăm ca acțiunile de investigație să nu afecteze capacitatea BNM de a-și îndeplini atribuțiile de supraveghere”, se arată în reacția BNM.

De notat că Procuratura Anticorupție a anunțat că acțiunile desfășurate în contextul investigării dosarului privind frauda bancară s-au soldat cu reținerea preventivă a 3 persoane, printre care: un actual și un fost viceguvernator, precum și un șef de direcție de la BNM. Aceștia sunt bănuți de participare la escrocherie și spălare de bani, ambele infracțiuni comise în proporții deosebit de mari. Tot în cadrul acestei cauze penale, astăzi, procurorii i-au înaintat învinuirea și fostului Guvernator al BNM, în privința căruia urmează a fi soluționată chestiunea privind aplicarea măsurii preventive.

De ce nu a fost adresată o solicitare de extrădare a lui Vlad Plahotniuc în SUA?

„Înainte de numirea mea în funcția de procuror general, fostul procuror general interimar a expediat o solicitare în oficiul Interpol pentru anunțarea lui Vlad Plahotniuc în căutare internațională. Până acum nu avem un răspuns definitiv. Am înțeles că solicitarea este în procedură de lucru”, a declarat Alexandr Stoianoglo. 

Procurorul general a menționat că, în privința lui Plahotniuc sunt „niște acțiuni preconizate, care trebuie să fie realizate în timpul apropiat”. „Noi investigăm dosarul și dacă în cazul dosarului vor fi stabilite niște dovezi în privința domnului Plahotniuc sau alte persoane, respectiv, aceștia vor fi urmăriți inclusiv la nivel internațional”, a spus el.

Alexandr Stoianoglo a mai spus că a avut câteva întâlniri cu ambasadorul SUA în Republica Moldova unde a fost discutat și acest subiect. „Acest subiect trebuie să fie realizat prin încheierea inclusiv a acordului de colaborare între SUA și RM. Noi până acum nu avem acord de asistență juridică. Realizarea extrădării a dlui Plahotniuc, după mine, este destul de problematică. Suntem pregătiți la prima etapă (să expediem o solicitare)și pe urmă vom face următorii pași”, a declarat Stoianoglo. 

Precizăm că acum o săptămână președintele Igor Dodon a declarat în vlogul său că a primit cu câteva zile în urmă o confirmare de la autoritățile americane că fostul lider al Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc se află pe teritoriul SUA. „Nimeni nu a uitat. Procesul merge… Ce va urma? Este o cauză penală pe Plahotniuc. Mai departe, organele de anchetă vor cere partenerilor SUA, cred că în următoarele zile, extrădarea lui Plahotniuc”, a declarat atunci Igor Dodon.

Dosarul „Gemenii”

Procuratura a fost sesizată de Ministerul Justiției privind dosarul „Gemenii”, pentru care statul a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și obligat să achite despăgubiri de 3,6 milioane de euro (70 milioane de lei). „Materialul este în procedură, cred că în timpul apropiat va fi inițiat procedura penală pentru clarificarea lucrurilor, atunci când au fost luate deciziile respective”, a declarat procurorul general. 

Totodată, Stoianoglo a precizat că toate acțiunile vor avea loc doar în cadrul urmăririi penale. „O să fie audiați judecători, vor fi ridicate și examinate dosarele respective. Vor fi ridicate și examinate adresările la CtEDO și deciziile respective. Este o activitatea destul de complexă Acestea pot să dureze câteva luni”, a mai spus Alexandr Stoianoglo.

La 18 februarie, Guvernul R. Moldova a fost obligat de CtEDO să achite 1,5 mil. de euro reclamanților în cazul clădirii „Gemenii”. Asta se întâmplă la 14 ani de când a fost depusă cererea la Curte. Imediat apoi, premierul Ion Chicu a cerut Ministerului Justiției să se adreseze la Procuratura Generală în legătură cu inițierea urmăririi penale a persoanelor care au prejudiciat bugetul de stat în urma pierderii cauzei la CtEDO.

Dosarul finanțării PSRM

„Dosarul este investigat. Sunt audiate persoanele care au fost vizate. Nu vă pot da nume, pentru că situația se schimbă în fiecare zi. Au fost audiate persoane din lista publicată în presă. La prima etapă au fost audiate în calitate de martori”, a menționat Alexandr Stoianoglo.

În august 2016, RISE Moldova a publicat o investigație în care scriau că socialiștii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă și creată într-unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume – Bahamas. Miza a fost mare: un transfer de peste 30 de milioane de lei, sumă care depășește cu mult bugetul Partidului Socialiștilor de la alegerile locale din 2015. 

Foto: ZdG

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie6 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social11 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

SocialO zi în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031