În Turcia a apărut criza capacelor de borcan: sunt atât de greu de găsit încât oamenii le fură

PE SCURT

Turcia se confruntă cu o criză fără precedent la capacele de borcan, care au devenit atât de greu de găsit încât oamenii au început să le fure, aceasta fiind o dovadă a percepţiei populaţiei faţă de direcţia în care se îndreaptă economia, transmite Bloomberg citată de Agerpres.

Înainte de venirea iernii, o perioadă în care preţurile la alimente sunt mai mari, populaţia Turciei începe să se pregătească de iarnă cu conserve de legume şi fructe făcute în casă. Însă, criza capacelor de borcan este o dovadă a „sentimentului de urgenţă” pe care mulţi turci îl resimt când vine vorba despre pregătirile pentru iarnă din acest an.

PE LUNG

„Capacele de borcan au devenit obiecte pentru piaţa neagră. Probabil vindem aproximativ 5.000 de capace într-o zi. Oamenii pur şi simplu le smulg de pe rafturi”, spune Bilal Onar, un muncitor la un supermarket din Gungoren, un district din Istanbul populat în principal cu muncitori.

În condiţiile în care bugetele lor încă se resimt după prăbuşirea monedei în 2018, turcii au început să caute cu frenezie capace de borcan pentru a profita de calmarea inflaţiei şi a face conserve pentru iarnă. În urmă cu câteva luni, rata inflaţiei a atins cel mai ridicat nivel de la venirea la putere a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în urmă cu 16 ani.

„Oamenii cred că preţurile vor creşte la iarnă, astfel că îşi iau măsuri de prevedere”, explică Ibrahim Bilici, proprietarul unui magazin care vinde articole ieftine. „Fac munca asta de aproape 30 de ani şi nu am văzut nimic asemănător”, a adăugat el.

Problema cu capacele de borcan se întinde dincolo de metropola Istanbul. Ziarele din provincia Kocaeli, amplasată la est de capitala comercială a Turciei, au raportate şi ele o criză a capacelor de borcan.

Arzu Sen, un producător de paste de tomate din regiunea Canakkale, a constatat că se confruntă brusc cu o competiţie acerbă.

„Este ca şi cum toată lumea a început să îşi producă propriile conserve”, a afirmat el.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.