Connect with us
"
"

Externe

G20 / Putin a venit la cina internațională cu paharul lui și multe țări sunt furioase pe Trump

Publicat

pe

PE SCURT

Președintele rus Vladimir Putin a adus și a băut din propria sa cană în timpul unei mese oficiale la summitul G20 din Japonia. Ce este summitul G20 și ce s-a discutat la ultima întâlnire din 28-29 iunie, citiți mai jos.

PE LUNG

Putin, aflat la putere de aproape 20 de ani, a băut dintr-un termos alb, în timp ce alți lideri au băut din paharele obișnuite de pe masă.

Acest lucru se datorează faptului că el bea constant ceai din termos, a explicat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, agenției de știri RIA Novosti.

Președintele rus a ciocnit cu președintele american Donald Trump.

Trump a băut un lichid întunecat care părea a fi cola dintr-un pahar de vin.

Gestul lui Putin de a-și aduce termosul la cina internațională a intensificat speculațiile online despre președinte că nu ar avea încredere în nimeni.

Schimbarări climaterice, inteligența artificială și alte subiecte la G20

Tensiuni asupra schimburilor comerciale și a schimbărilor climatice s-au strecurat vineri, când summit-ul G20 a început la Osaka, Japonia, transmite japantimes.co.

Summitul de două zile reunește 37 de președinți, prim-miniștri și șefi ai organizațiilor internaționale.

Enlarge

1-3
Premierul japonez Shinzo Abe, centru, vorbește în timpul unui prânz de lucru la G20, pe 28 iunie. Foto: CNN

Liderii mondiali își exprimă îngrijorarea crescută cu privire la eventualele daune asupra economiei mondiale în cazul în care un război comercial se intensifică între Statele Unite și China.

Oficialii japonezi au afirmat că o serie de țări au indicat îngrijorări semnificative cu privire la economia mondială, președintele rus Vladimir Putin, premierul indian Narendra Modi și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, exprimându-și îngrijorarea și invitându-l Trump mai degrabă să conlucreze decât să aplice în continuare tarife pentru bunurile chinezești, riscând o catastrofă economică.

În plus, există o furie a unor țări, în special a Franței, asupra încercărilor Statelor Unite de a slăbi înțelegerea aprobată la summiturile trecute legate de acordul de la Paris privind schimbările climatice din 2015.

Enlarge

2-3
Președintele american Donald Trump se salută cu prim-ministrul japonez Shinzo Abe, centru și prim-ministrul indian Narendra Modi, pe 28 iunie. Foto: CNN

Japonia, în calitatea sa de gazdă a G20 – responsabilă de încheierea unui acord final – premierul Japoniei Shinzo Abe se confruntă cu sarcina de a placa președintele american Donald Trump, care a scos SUA din acordul de la Paris. G20 continuă să insiste asupra obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului.

De asemenea, s-a discutat despre inovație, economie digitală și inteligența artificială. Primul ministru al Japoniei propune aprobarea de către G20 a ceea ce se numește “Osaka Track” pentru guvernanța datelor digitale, ceea ce ar permite ca datele electronice să treacă granițele în mod liber, ca să fie păstrate și eventual depozitate într-o singură locație.

Enlarge

3-2
Sakishima, o insulă artificială din Golful Osaka, găzduiește G20. Foto: Kyodo News

Ce este summitul G20?

Participanții summitului sunt lideri din 19 țări și Uniunea Europeană (UE). Cele 19 țări sunt Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Republica Coreea, Republica Africa de Sud, Rusia, Arabia Saudită, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii America. În plus, participă și reprezentanții organizațiilor internaționale.

Summitul G20 este cunoscut în mod oficial drept “Summitul privind piețele financiare și economia mondială”. În calitate de “forum premier pentru cooperarea economică internațională”. Reprezentând peste 80% din PIB-ul mondial, G20 a făcut eforturi continue pentru realizarea unei creșteri economice solide globale. Pe măsură ce globalizarea progresează și diversele aspecte se complică, cele mai recente summituri ale G20 s-au axat nu numai pe macroeconomie și comerț, ci și pe o gamă largă de aspecte globale care au un impact imens asupra economiei mondiale, cum ar fi dezvoltarea, energia, sănătatea, combaterea terorismului, migrația și refugiații.

Țara gazdă a summitului G20 conduce grupul pe parcursul unui an, din decembrie până în noiembrie, ca președinția a G20. Președinția G20 organizează, de asemenea, reuniuni ministeriale și grupuri de lucru relevante.

Este prima dată când Japonia preia președinția G20. Summitul G20 de la Osaka are loc în perioada 28-29 iunie, precum și reuniunile ministeriale relevante în opt orașe în 2019.

Economie

Vlad Luca Filat a rămas fără jumătate de milion de lire. Ce s-a întâmplat cu banii

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Curtea Southwark Crown din Londra a respins cererea de recurs inițiată de Vlad Luca Filat, fiul fostului premier Vladimir Filat. Vlad Luca Filat a contestat decizia Curții Magistraturii din Londra prin care s-a dispus confiscarea a trei conturi înghețate în valoare totală de aproape jumătate de milion de lire sterline.

Conturile au fost înghețate în luna mai 2018, în conformitate cu prevederile Legii privind finanțele penale, după ce anchetatorii de la Agenția Națională pentru Combaterea Criminalității (NCA) suspectaseră că banii provin din activități ilegale ale tatălui său.

PE LUNG

În urma audierilor inițiale din februarie, reprezentanții Departamentului internațional pentru combaterea corupției NCA au declarat: „Dispozițiile de înghețare a conturilor sunt un instrument valoros în lupta împotriva finanțării ilicite în Marea Britanie. Dacă suspectăm că banii din conturi provin în urma unor activități infracționale, putem să ne adresăm în instanță cu o cerere de înghețare, după care vom încasa suma respectivă. În acest caz, Vlad Luca Filat nu a putut demonstra sursa legitimă a banilor, iar instanța a stabilit că aceștia pot fi recuperați”. Apelul său a fost respins, iar NCA a primit o despăgubire în valoare de aproximativ 9 500 de lire sterline. Acum, 463 000 de lire sterline vor fi transferate în fondul consolidat al Majestății Sale.

„Suntem mândri de Departamentul internațional pentru combaterea corupției al Biroului Național de Securitate Națională și suntem recunoscători Centrului Național Anticorupție din Moldova și unităților de informații financiare pentru angajamentul și sprijinul acordat”, se arată într-un comunicat al Ambasadei Marii Britanii la Chișinău.

Cum a început totul

La începutul anului curent, Agenția Națională pentru Combaterea Criminalității a anunțat că Vlad Luca Filat, feciorul fostului premier, se scaldă în lux și bogăție. El închiria cu 1000 de lire sterline pe zi o vilă din Knightsbridge. Magistrații au decis să înghețe cele trei conturi bancare deținute de tânăr, după ce feciorul fostului premier nu a știut cum să explice de unde vin acești bani.

„După ce s-a mutat la Londra, în iulie 2016, pentru a-și face studiile, Vlad Luca a dus un stil de viață extravagant, cheltuind sume importante de bani pentru bunuri și servicii de lux, cum ar fi: procurarea unui Bentley Bentayga, în valoare de 200.000 de lire sterline”, anunța sursa citată.

De notat că în luna iulie 2019, fostul premier Vlad Filat a declarat într-un interviu acordat pentru PRO TV în Penitenciarul nr. 13 că, din momentul arestării, el a avut cu fiul său doar două convorbiri telefonice și o întrevedere, acum doi ani. Potrivit lui Vlad Filat, ceea ce s-a întâmplat la Londra ține de o cauză civilă. „Ceea ce vreau să vă spun este că acești bani la care vă referiți nu au legătură cu mine și nu au nicio legătură cu Republica Moldova”, a declarat atunci Vlad Filat.

Precizăm că, în iulie 2016, fostul premier a fost condamnat la nouă ani de închisoare, fiind găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență.

Foto: thenegotiator.co.uk

Citește mai departe

Externe

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

Publicat

pe

PE SCURT

După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și economică dezlănțuită de căderea comunismului – dar, în același timp, puțini sunt mulțumiți de modul în care stau lucrurile acum și mulți își fac griji pentru viitor, scrie theguardian.com

PE LUNG

Un sondaj al Centrului de Cercetare Pew realizat în 17 țări, inclusiv 14 state membre ale UE, a constatat că, deși majoritatea oamenilor din Europa Centrală și de Est au acceptat în general democrația și economia de piață, opiniile lor diferă de la o țară la alta.

Până la 85% dintre oamenii au aprobat schimbarea în Polonia, estul Germaniei și Cehia.  Mai puțin de 55% au aprobat schimbarea în Bulgaria, Ucraina și Rusia. Aceasta a reflectat în general percepții foarte diferite despre cum au evoluat țările, în mod individual, de la evenimentele importante din 1989-1991. Atunci a fost un val de optimism peste Europa, când zidurile și regimurile au căzut, formând societăți și piețe mai deschise, au spus autorii sondajului.

Majoritatea polonezilor, cehilor și lituanienilor și mai mult de 40% din maghiari și slovaci, de exemplu, au spus că se simt că majoritatea oamenilor din țările lor sunt mai bine decât 30 de ani în urmă; în Rusia, Ucraina și Bulgaria, mai mult de jumătate au simțit că lucrurile s-au agravat.

Întrebați cum au crezut că țările lor au avansat, cei din Europa Centrală și de Est au fost cei mai pozitivi în ceea ce privește educația (65%), nivelul de trai (61%) și mândria națională (58%). Ei au fost mai puțin fericiți de lege și ordine (44%) și de valorile familiei (41%), iar o majoritate (53%) a declarat că asistența medicală s-a agravat în perioada post-comunistă.

Dar, în toate fostele națiuni comuniste intervievate, oamenii erau „în mare parte pesimiști în ceea ce privește funcționarea sistemului politic și despre probleme economice specifice, cum ar fi locurile de muncă și inegalitatea”, au spus autorii sondajului.

Națiunile din Europa Centrală și de Est care s-au alăturat UE au apreciat în general instituția și au considerat că a fost bună pentru țările lor. Sondajul a constatat, cu cele mai mari calificative de aprobare, mai mult de 80%, au fost date de fostele state comuniste din Polonia și Lituania.

În două care nu s-au alăturat, Rusia și Ucraina, situația arăta foarte diferit, au spus autorii. „Aceștia aprobă mai puțin trecerea la democrație și capitalism, mai puțin susțin principiile democratice specifice și sunt mai puțin mulțumiți de viața lor”, au spus ei.

Sondajul a dezvăluit, de asemenea, o scindare puternică est-vest în ceea ce privește atitudinile față de unele subiecte sociale. Europenii occidentali au exprimat opinii mult mai progresiste: 94% dintre suedezi și 89% dintre spanioli au declarat că homosexualitatea trebuie să fie acceptată de societate, iar împotrivă au fsot 28% dintre lituanieni și 14% dintre ucraineni.

Sondajul a descoperit diferențe majore între Germania de est și vest, germanii estici fiind mai puțin satisfăcuți de direcția de ansamblu a țării lor și de modul în care funcționează democrația decât cei din vest.

Citește mai departe

Ecologie

„Plămânii” care ard. Pământul pierde 20% din sursa sa de oxigen

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pământul este pe cale să-și piardă o parte din plămânii săi. Este vorba de Pădurile Amazoniene care produc 20 la sută din oxigen. Însă, în această vară, pădurile au fost mistuite de peste 75 de mii de incendii. Ceea ce reprezintă cu 83 la sută mai multe incendii comparativ cu anul trecut. 

Cine se face vinovat de aceste incendii și ce ar putea urma? La aceste întrebări încearcă să găsească răspuns întreaga populație și conducătorii mai multor țări de influență.

PE LUNG

Incendiile din această vară au mistuit cea mai mare parte a Pădurii Amazoniene. De fapt, Amazonia ia foc în fiecare an, însă, în acest an incendiile au fost mai multe ca niciodată, 75 de mii. Mai mulți experți susțin că aceste incendii sunt rezultatul despăduririlor care sunt făcute cu acordul președintelui brazilian Jair Bolsonaro. De când a ajuns la conducere, la sfârșitul anului 2018, Pădurea Amazoniană a pierdut aproape 3 500 de kilometri pătrați de pădure, cu patruzeci de procente mai mult decât anul trecut în aceeași perioadă.

Omul de știință Alberto Setzer a declarat pentru jurnaliștii de la CNN că „99% din incendii au fost provocate de om, fie intenționat sau din greșeală. Oamenii dau foc la pădure, ca ulterior, să folosească aceste pământuri în agricultură sau în industrie”. 

Pe parcursul ultimilor decenii, din cauza așezărilor umane, Pădurea s-a micșorat considerabil. Până în anii 60, accesul în pădure era interzis, iar aceasta a rămas practic intactă. Însă, după anii 60 s-au construit ferme, iar cultivarea pământului a dus la defrișarea unor porțiuni mari din pădure. În perioada 1991-2000, Pădurea Amazoniană a pierdut între 415.000 și 587.000 de kilometri pătrați. Ulterior, în fiecare an sunt defrișați peste 22.400 de kilometri pătrați din Pădure. 

Se pare că aceste cifre nu sperie autoritățile braziliene, care plănuiesc să permită tăierea pădurilor pentru a face loc exploatărilor industriale și de minerit, proiectelor de infrastructură sau pentru extinderea zonelor agricole.

Țările din G7, organizație formată din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, au decis alocarea a 20 de milioane de dolari pentru salvarea Pădurii Amazoniene, iar cea mai mare parte din această sumă a fost alocată stingerii incendiilor de vegetație. Asta în pofida faptului că președintele brazilian afirmă că Pădurile Amazoniei aparțin Braziliei și incendiile trebuie să-i preocupe doar pe brazilieni.

Pădurea Amazoniană este o pădure umedă de foioase având o suprafață de 5,5 milioane de kilometri pătrați. Pădurile ocupă 43% din suprafața Americii de Sud și găzduiesc aproape trei milioane de indigeni. În Amazonia se găsesc 20% din cantitatea de apă dulce de pe planetă, 34% dintre pădurile virgine și 30 – 50% din fauna și flora lumii. Se întinde pe teritoriile a nouă dintre cele 12 țări din America de Sud, majoritar în Brazilia (67%), Bolivia (11%) și Peru (13%).

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Externe3 ore în urmă

Despre baza secretă din Alpi, legile controversate din Rusia și „Orașul perfect”. Cele mai interesante știri externe pe scurt

PE SCURT SUA vor să folosească tehnologiile de recunoaştere facială pentru a identifica toate persoanele care intră şi ies din...

Economie5 ore în urmă

Cum un oraș din Estonia transformă casele de tip „hruşciovka” în „smartovka”

PE SCURT Cu o arhitectură standard simplă, de culoare gri, cu elementele de construcție pre-fabricate și ca un simbol omniprezent...

Cultură7 ore în urmă

Actorul din Chișinău care s-a filmat în 58 de filme și seriale de la Hollywood

PE SCURT Mulți nu îi cunosc numele, dar cu siguranță l-au văzut în filmele și serialele americane. Este adevărat în...

Cultură9 ore în urmă

2 cărți mai mult sau mai puțin fericite

Mă fascinează inteligența emoțională. Ador oamenii empatici. Scriu cu drag despre emoție ca parte inerentă a dezvoltării Sinelui. Dar tot...

Lifestyle10 ore în urmă

Cine sunt milenialii și cât costă fericirea lor

PE SCURT Milenialii sau reprezentanții generației Y, așa cum li se mai spune, sunt cei născuți între anii 1981 și...

EconomieO zi în urmă

Cât costă chiria în 4 orașe mari din Republica Moldova

PE SCURT Prețul chiriilor în Republica Moldova diferă în funcție de orașe și locuințe. Un lucru este clar – în...

DivertismentO zi în urmă

Cea mai feerică petrecere de Crăciun se dă la Castel Mimi. Vino să asculți orchestra lui Cristofor Aldea-Teodorovici

„A fost odată la Castel” este genericul unui șir de evenimente care se vor desfășura la Castel Mimi în perioada...

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică4 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

CulturăO săptămână în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

PoliticăO săptămână în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică2 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031