Connect with us

Cultură

Festival neobișnuit în Spania: sunt duși în sicrie ca să celebreze victoria asupra morții

Publicat

pe

PE SCURT

Festivalul de la Santa Marta de Ribarteme este o oportunitate pentru cei care au supraviețuit experiențelor aproape de moarte ca să mulțumească pentru viața lor. BBC a publicat un reportaj foto despre acest festival.

PE LUNG

Mulțimea se dă la o parte, permițând primelor sicrie să treacă. O tăcere grea se simte în jur. Dar totul nu este chiar așa cum pare în această după-amiază de vară în regiunea nord-vestică a Spaniei din Galicia. Deși majoritatea acestor sicrie poartă un corp, trupurile sunt foarte vii. „Simbolic, este victoria vieții asupra morții”, a spus Alfonso Besada Paraje, preotul local.

Enlarge

1-5

Foto: Olivier Guiberteau

Unii cred că festivalul datează de sute de ani, dar originile sale rămân misterioase. Potrivit învățăturii locale, ritualul de a duce  în sicrie oameni vii care au fost aproape de moarte a fost practicat inițial de păgâni.

Ceea ce era în mod tradițional o aventură provincială s-a transformat într-un festival de renume internațional, mii de spectatori vin pe străzile mici din Santa Marta de Ribarteme în fiecare an. „Oamenii vin din toată lumea pentru a asista acum la acest eveniment”, a spus Besada Paraje.

Cu câteva ore înainte să apară sicriele, oamenii se adună la biserica Santa Marta. Liturghia are loc într-un cort mare la fiecare jumătate de oră, în timp ce patru preoți țin liturghia în aer liber în curtea bisericii. În interiorul bisericii, reprezentanta Santei Marta, care va conduce procesiunea, se află lângă altar, primind un flux constant de vizitatori care doresc să aducă omagii.

Ocupanții sicrielor vin cu tot felul de povești. Un bărbat de la Madrid stă calm, ascultând muzică cu o casă în ureche. Am făcut-o pentru a mulțumi pentru bunica mea care a supraviețuit cancerului, a explicat el după procesiune. El și tatăl său au făcut un pact pentru a participa la festival în fiecare an, iar el a parcurs aproape 600 km de capitala spaniolă pentru a-și păstra cuvântul. Prietenii și familia se transformă în transportul sicriilor; nu este ușor din cauza căldurii și greutății.

loading...

Cultură

5 idei de peste hotare pentru reinventarea Cafenelei Guguță

Publicat

pe

PE SCURT

Consiliul Național al Monumentelor Istorice a anulat avizele eliberate companiei Regata Imobiliare pentru construcția unui centru multietajat în locul Cafenelei Guguță. În continuare, vrem să vă arătăm ce s-ar putea de făcut în clădirea Cafenelei Guguță, prin exemple de spații și clădiri reinventate.

PE LUNG

Lupta nu este terminată, dar aceasta a fost o bătălie crucială pe care am învins-o pentru păstrarea integrității Grădinii Publice Ștefan cel Mare. Este un pas important în lupta cu acele decizii și autorizații care vin în contradicție cu Legea Ocrotirii Monumentelor și care atentează la integritatea monumentelor istorice și naturale”, au scris activiștii Occupy Guguță pe Facebook. 

În continuare, ne întrebăm ce se va întâmpla cu Cafeneaua Guguță, la ce ar putea folosi această clădire. Platforma „Save Chișinău” a fost printre organizațiile care, împreună cu Occupy Guguță au cerut Consiliului Național al Monumentelor Istorice reîntoarcerea clădirii în proprietatea publică. Anneta Dabija, reprezentanta platformei zice că cel mai important lucru acum este ca această clădire să fie restaurată și să primească statut de clădire protejată, să devină monument de arhitectură.

„Vrem să fie restaurată clădirea Cafenelei Guguță. Ea poate fi transformată într-un centru cultural sau o cafenea. Poate fi orice, atât timp cât clădirea rămâne intactă.

Moldova.org a „răsfoit” Internetul și a identificat cinci spații și clădiri vechi de peste hotarele Republicii Moldova, care au fost reinventate și reutilizate în alte scopuri.

1. Danemarca

În 2004, o companie a câștigat competiția pentru transformarea Turnului de apă Jaegersborg într-o clădire cu utilizare mixtă. Clădirea se află în Copenhaga.

Acum, etajele de sus ale clădirii sunt spații de cazare pentru studenți. La etajele de mai jos, există un centru pentru tineret.

2. Franța

În orașul Sizun din Franța, un hambar din secolul al 17-lea a fost transformat într-un studio de artă.

Exteriorul a păstrat identitatea arhitecturală locală, iar interiorul este netezit și vopsit în alb, astfel încât să lumineze spațiul.

3. Olanda

În orașul Vuren din Olanda, un buncăr a fost transformat într-o casă de vacanță pentru două familii.

Proiectul a făcut parte dintr-o campanie publicitară. Datorită succesului renovării, s-a decis ca buncărul să fie mereu deschis pentru cazare. Mai mult, buncărul este protejat și susținut de către Comisia olandeză pentru monumente.

4. Spania

În orașul Cadiz din Spania, un abator din secolul al 19-lea a fost transformat într-o școală de bucătari profesioniști.

Casele din această regiune sunt cunoscute pentru pereții lor albi și acoperișurile ceramice. Prin urmare, cei care au restaurat abatorul au respectat stilul orașului. Arhitectura vechiului abator cu pereții de cărămidă și coloanele feniciene a fost păstrată.

5. Cehia

În Praga, subsolul unei clădiri mici folosite anterior pentru depozitarea rufelor a fost transformat în spațiu pentru expoziții, prelegeri, concerte și biblioteca privată a lui Franz Kafka.

Un spațiu întunecat și mic a fost transformat, fapt ce a revitalizat clădirea. Clădirea are un singur etaj și găzduiește Centrul Societății Franz Kafka. Designerii au împărțit spațiul subsolulu în două părți: una albă și alta neagră. Există o ușă cu rafturi de cărți care se rotește la 360 de grade și desparte birourile directorului de coridor.

loading...

Citește mai departe

Cultură

Săli pline şi discuţii intense cu invitaţi, la a cincea ediţie a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău

Publicat

pe

De către

Peste 3.000 de spectatori au luat parte la proiecţiile şi discuţiile intense cu invitaţii din cadrul celei de-a cincea ediţii a Zilelor Filmului Românesc (ZFR) de la Chişinău, care a avut loc între 10 şi 13 octombrie la Cinematograful Odeon.

Filmele noi şi premiate din program au făcut săli pline: „La Gomera”, de Corneliu Porumboiu, la gala de deschidere, „Monştri.”, de Marius Olteanu, „Arest”, de Andrei Cohn, „Nu mă atinge-mă” („Touch Me Not”), de Adina Pintilie, „Alice T.”, de Radu Muntean, şi „Povestea unui pierde-vară”, de Paul Negoescu, la gala de închidere.

Actorii Cristian Popa şi Alexandru Papadopol şi regizorul Andrei Cohn, invitaţi ai ZFR, au stat de vorbă cu publicul din Chişinău, în discuţii lungi şi substanţiale.

De succes s-au bucurat şi cele două filme din retrospectiva dedicată lui Ilarion Ciobanu, „Răscoala” (1965), de Mircea Mureşan, şi „Doi bărbaţi pentru o moarte” (1969), de Gheorghe Naghi.

Ioachim Ciobanu, fiul marelui actor, a evocat personalitatea tatălui său după fiecare dintre cele două proiecţii. Organizatorii ZFR i-au programat de asemenea o vizită emoţionantă la Ciucur-Mingir, satul natal al lui Ilarion Ciobanu, unde el a văzut ce a mai rămas din casa părintească, s-a întâlnit cu rude şi a descoperit casa de cultură din localitate, care poartă numele lui Ilarion Ciobanu.

Studenţii de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP) au avut parte de o proiecţie specială cu scurtmetrajele de diplomă din arhiva UNATC ale regizorilor din generaţia noului cinema românesc. Iar copiii, dar şi părinţii s-au bucurat în număr mare de aventurile lui Nică din filmul „Amintiri din copilărie” (1965), de Elisabeta Bostan.

„La Gomera” şi „Povestea unui pierde-vară” au fost desemnate filmele favorite ale publicului, care şi-a putut exprima votul după fiecare proiecţie.

În premieră, Zilele Filmului Românesc se vor extinde în acest an şi în alte oraşe din Republica Moldova: Cahul, Călăraşi şi Nisporeni, la sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie.

Zilele Filmului Românesc de la Chişinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova, prin regizorul Dumitru Grosei și casa de producţie Rova Film din România, prin regizorul Marian Crişan.

Evenimentul  este finanţat de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău.

Parteneri: Arhiva Naţională de Film (ANF) din România, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP) din Chișinău, Moldova Film, Opa Greek Cafe, Balkan Pharmaceuticals, Chateau Cristi, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Salpan, Print Caro, Hero Pictures.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Vocea Basarabiei, Radio Chişinău, Radio Plai, Radio Moldova Tineret, Ziarul de Gardă, Moldova.org, Cotidianul.md, Diez, Zugo, Locals.

loading...

Citește mai departe

Cultură

ZFR Chişinău îl omagiază pe actorul Ilarion Ciobanu

Publicat

pe

De către

Un omagiu dedicat actorului român cu origini basarabene Ilarion Ciobanu, o selecţie cu scurtmetraje de şcoală ale regizorilor noului cinema şi un film celebru pentru copii fac parte din programul celei de-a 5-a ediţii a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău, care va avea loc între 10 şi 13 octombrie la Centrul Cultural „Odeon” şi la AMTAP.

 

Născut în 1931 la Ciucur, în judeţul interbelic Tighina, şi plecat dintre noi în 2008, la Bucureşti, Ilarion Ciobanu a fost unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi actori români, cu roluri în peste 60 de filme.

ZFR îl omagiază pe Ilarion Ciobanu prin programarea a două titluri importante din cariera sa, incluse în tradiţionala secţiune Retro, dedicată filmelor clasice ale cinematografiei române: „Răscoala” (1965), de Mircea Mureşan, şi „Doi bărbaţi pentru o moarte” (1969), de Gheorghe Naghi.

Laureat al premiului de debut la Cannes în 1966, „Răscoala” este ecranizarea celebrului roman al lui Liviu Rebreanu. Prin intermediul ţăranului Petre Petre (Ilarion Ciobanu), sunt relatate evenimentele din timpul Răscoalei din 1907, de la declanşare şi până la înăbuşirea ei.

„Doi bărbaţi pentru o moarte” spune povestea tragică a unui triunghi amoros, în care doi bărbaţi, un român şi un secui, iubesc aceeaşi femeie.

Cele două filme vor fi proiectate la cinematograful „Odeon”, în prezenţa actorului şi regizorului Ioachim Ciobanu, fiul lui Ilarion Ciobanu, care va evoca personalitatea tatălui său.

Tot la „Odeon”, copiii, dar şi părinţii se vor putea bucura de clasicul film „Amintiri din copilărie” (1965), de Elisabeta Bostan, care ecranizează cunoscutele povestiri cu acelaşi titlu ale lui Ion Creangă.

În cadrul tradiţionalului parteneriat dintre ZFR şi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, la AMTAP vor putea fi văzute, într-o proiecţie specială în scop didactic, scurtmetrajele de şcoală ale unora dintre regizorii generaţiei Noului Cinema Românesc.

Este vorba de filmele „Mâna lui Paulişta” (1998, r. Cristian Mungiu), „Zăpada mieilor” (1998, r. Călin Peter Netzer), „Voila” (1999, r. Dumitru Grosei), „Bucureşti – Wien 8:15” (2000, r. Cătălin Mitulescu) şi „Călătorie la oraş” (2003, r. Corneliu Porumboiu).

În secţiunea principală de filme noi, anunţată deja, vor putea fi văzute şase titluri de succes, în premieră în Republica Moldova: „La Gomera” (2019), de Corneliu Porumboiu, „Nu mă atinge-mă” (2018), de Adina Pintilie, „Arest” (2019), de Andrei Cohn, „Monştri.” (2019), de Marius Olteanu, „Alice T.” (2018), de Radu Muntean, şi „Povestea unui pierde-vară” (2019), de Alexandru Papadopol.

Invitaţii ediţiei sunt actorii Alexandru Papadopol şi Cristian Popa şi regizorul Andrei Cohn.

Programul complet şi informaţiile despre filme pot fi găsite pe pagina de Facebook a evenimentului – Zilele Filmului Românesc la Chişinău.

Intrarea este liberă la toate proiecţiile, în limita locurilor disponibile.

În premieră, Zilele Filmului Românesc se vor extinde în acest an şi în alte oraşe din Republica Moldova: Cahul, Călăraşi şi Nisporeni. Selecţia filmelor şi programul proiecţiilor din cele trei localităţi vor fi anunţate în curând.

Zilele Filmului Românesc de la Chişinău sunt un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi Alternative Cinema din Republica Moldova și casa de producţie Rova Film din România.

Evenimentul  este finanţat de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chişinău.

Parteneri sponsori: Arhiva Naţională de Film (ANF) din România, DACIN SARA, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, Opa Greek Cafe, Moldova Film, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Salpan, Print Caro, Hero Pictures.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Vocea Basarabiei, Radio Chişinău, Radio Plai, Radio Moldova Tineret, Ziarul de Gardă, Moldova.org, Cotidianul.md, Diez, Zugo, Locals.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură4 ore în urmă

3 cărți pentru feminiști începători

Lectura este în prezent un soi de lux, în care moldovenii încep să se antreneze activ. Acest lucru e motivat...

Lifestyle5 ore în urmă

Configurează-ți ușa de garaj potrivită la Gunther Tore

Cota ușii de garaj în bugetul construcției unei case este de cca 0.5% în condițiile în care aportul la confort...

Ecologie8 ore în urmă

Compania Coca Cola își va vinde băutura în pet-uri din plastic reciclat din Marea Mediterană. Poziția neoficială a companiei este alta

PE SCURT Coca Cola a prezentat recent prima sticlă de probă fabricată din plastic marin recuperat și reciclat, încercând să...

Istorie8 ore în urmă

Un pic din viața femeii care a apărut pe prima copertă a revistei Playboy

PE SCURT Marilyn Monroe a fost actriță, model și un adevărat sex symbol al Americii în secolul XX. Ea a...

Ecologie8 ore în urmă

Drumurile din plastic reciclat devin o realitate în Los Angeles

PE SCURT Pentru a gestiona mai bine deșeurile de plastic, orașul american Los Angeles poartă în discuții cu Technisoil, o...

Divertisment9 ore în urmă

Ce îi face creativi pe laureații Premiului Nobel

PE SCURT În lunga lor „călătorie” până la obținerea Premiului Nobel, fiecare laureat a privit o problemă într-un mod nou....

EcologieO zi în urmă

Plantarea copacilor, după un grafic din 1995. Activiștii de mediu bat alarma

PE SCURT În această sâmbătă, pe teritoriul Republicii Moldova, vor fi plantați sute de mii de puieți. Această campanie amplă...

Advertisement

Politică

AlegeriO zi în urmă

Cât ne-ar putea costa turul II și ce urmează să se întâmple

PE SCURT Încă nu se știe exact cât a cheltuit Comisia Electorală Centrală pentru organizarea primului tur. Totuși, bugetul estimat...

AlegeriO zi în urmă

Cum 32 mii de cetățeni au adus în Parlament patru deputați noi

PE SCURT În urma alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie,  Parlamentul s-a ales cu patru deputați noi aleși în baza...

Alegeri3 zile în urmă

LIVE TEXT // Cum se desfășoară alegerile locale în Republica Moldova

Cetățenii Republicii Moldova, sunt așteptați astăzi la secțiile de vot pentru a vot candidații preferați la postul de primar și...

Externe3 zile în urmă

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

PE SCURT După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și...

Alegeri4 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru WC-urile publice

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Politică4 zile în urmă

Cazierul virtual al candidaților la Consiliul Municipal Chișinău

PE SCURT Avem 51 de oameni în Consiliul Municipal Chișinău care vor răspunde de bunăstarea și dezvoltarea metropolei noastre. Echipa...

Alegeri4 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru grădinițe

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031