Connect with us
"
"

Economie

Expertul Veaceslav Ioniță: Povara facilităților fiscale pusă în cârca contribuabililor – 145 miliarde de lei

Publicat

pe

PE SCURT

De la obținerea independenței Republica Moldova a acordat un șir de facilități fiscale. Acestea sunt de fapt niște cheltuieli fiscale pe care statul le acordă unor oameni, companii sau entități economice. Dacă în anul 2011 acestea constituiau jumătate din veniturile bugetului de stat, în prezent ponderea acestora este 60%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

PE LUNG

Nu a fost făcut niciun studiu cu excepția anului 2016, când Curtea de Conturi a dorit să afle care sunt acele facilități fiscale și cine la primește. În prezent sunt peste 105. Ele sunt niște cheltuieli fiscale pe care statul le oferă anumitor oameni.

De exemplu, cei care-și construiesc casă la țară achită TVA de 20% prin achiziția materialelor de construcție, cei de la oraș care își cumpără apartament nu o fac. Nimeni dintre cei care au cumpărat un apartament de 40 mii euro nu știu că statul le-a oferit o facilitate fiscală de 8000 de euro. A doua facilitate – 8% la zahăr.

Este acesta un produs de primă necesitate, din contra medicii spun că avem o problemă – consumăm de două ori mai mult zahăr față de normă. Pentru facilitatea respectivă statul cheltuie 100-120 mil. de lei/anual. În anul 2011 facilitățile fiscale constituiau aproximativ jumătate din veniturile bugetului de stat. În 2015 – 62% din buget. În zece ani cât statul a oferit facilități fiscale pierderile au însumat 145 miliarde de lei.

„Nu cerem anularea facilităților fiscale. Cerem ca la votarea bugetului să existe o anexă în care să fie arătată lista. În anul 2019 acestea vor constitui 23 miliarde de lei cu o pondere de 60% din veniturile bugetului de stat. În zece ani veniturile la Bugetul Public Național au fost de 275 miliarde de lei, iar cheltuie – 296 miliarde. Apare o gaură de 21 miliarde de lei care a fost acoperită din granturi, vinderea proprietăților de stat, iar facilitățile fiscale au fost de șapte ori mai mari față de banii necesari pentru acoperirea deficitului bugetar”, constată Ioniță.

Potrivit economistului, facilitățile fiscale sunt egale cu suma bugetului asigurărilor sociale. Republica Moldova trebuie asumat să vină să voteze bugetul.

Anul viitor va fi votat un buget de stat 50 miliarde de lei și Ministerul Finanțelor trebuie să vină să spună că cheltuielile sunt de 75 miliarde de lei dintre care 50 miliarde sunt la vedere, iar 25 de miliarde de lei nu se știe cine le primește.

„Când va fi cunoscută lista integrală a facilităților fiscale se va trece la al doilea pas, de exemplu nu vor fi date reduceri de TVA, dar se vor fi oferite subvenții agricultorilor. În fiecare an autoritățile trebuie să decidă avem sau nu nevoie de cele peste 100 de facilități. Al doilea element, obligațiunile guvernamentale trebuie să fie incluse în lege într-un un articol unde este descris fiecare obligațiune a guvernului, care în orice moment poate deveni obligațiune financiară. De exemplu, care sunt riscurile Programului Prima Casă ca în viitor se poate transforma în datorie de stat. În același timp, Guvernul poate suporta și anumite consecințe juridice. Anularea unei legi poate duce la un litigiu pe viitor și poate avea anumite consecințe financiare. Atunci când deputații votează o lege care poate avea consecințe juridice, deputatul se va gândi deoarece va trebui să vină cu amendamente în care va spune că o dată cu votarea legii vom pierde 20-30 milioane de lei”, a concluzionat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Guvernul anunță cum vor fi susținuți agenții economici în timpul pandemiei

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Suspendarea vizitelor fiscale, amânarea achitării impozitelor de venit, reeșalonarea creditelor ipotecare pentru persoane fizice, etc. Acestea sunt câteva dintre măsurile pe care și le-a propus guvernul să le întreprindă pentru a sări cu o mână de ajutor agenților economici care suferă pierderi mari din cauza stării de urgență din țară.

PE LUNG

După ce mai multe țări au luat măsuri concrete pentru susținerea agenților economici, a venit și rândul guvernului din Republica Moldova. Astfel, după 11 zile de la începerea răspândirea COVID-19 în Moldova și două zile după ce a fost anunțată starea de urgență, premierul Ion Chicu a făcut lista măsurilor ce vor fi luate pentru a ajuta agenți economici în timp de pandemie.  „Lista de acțiuni ar putea fi completată pe parcurs, în funcție de evoluția lucrurilor din țară”, a menționat Chicu.

Aceste măsuri presupun:

amânarea achitării impozitului pe venitul din activitatea de întreprinzător, pentru perioada de până la data de 25 iunie 2020;

amânarea declarării și achitării impozitului pe venit pentru anul 2019 de către întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești, neplătitori de TVA, cu până la 3 salariați și de către agenţii economici – amânarea este până la 25 aprilie 2020;

reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA, începând cu 1 mai 2020;

introducerea moratoriului asupra tuturor controalelor de stat până la data de 1 iunie 2020. În caz de extindere a Stării de urgență, acest termen va fi prelungit;

suspendarea vizitelor fiscale;

anularea obligativității efectuării auditului obligatoriu al situaților financiare individuale pentru anul 2019, cu excepția entităților de interes public;

– oferirea posibilității băncilor comerciale de a reeșalona creditele ipotecare pentru persoanele fizice;

– măsuri adiționale de stimulare a băncilor comerciale pentru a oferi credite economiei și cetățenilor la condiții mai avantajoase, inclusiv prin revederea spre diminuare a ratei de bază;

majorarea cuantumului compensației din bugetul de stat a beneficiarilor de credite Prima Casă.

majorarea cu 150 mln.lei a Fondului de Intervenție a Guvernului, pentru oferirea unor garanții pentru creditarea bancară a unor entități economice strategice, în caz de necesitate (mecanism similar fondului de garantare oferit de Guvern prin programul prima Casă).

De asemenea, începând de mâine, 20 martie, agenții economici pot adresa întrebări la Centrul Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat (080001525). Centrul va funcționa 24/24.

Andrei Crigan, economist și consultant în afaceri, spune că întreprinderile mici și mijlocii sunt supuse, în aceste condiții de pandemie, la venituri mai mici. Pe deasupra, pe aceste companii se pune presiune din partea costurilor fixe cum sunt chirie, utilități, salarii. Potrivit economistului, mediul de afaceri trebuie să-și facă planuri de criză. Ei trebuie să-și analizeze activitatea, să vadă unde ar putea avea pierderi majore, să taie costurile care nu sunt prioritare, să reducă la maxim pierderile, să negocieze tot ce înseamnă comerț, deservire, trebuie să-și asigure accesul la materia primă, să negocieze condiții.

Citește mai departe

Economie

Soluția Ucrainei pentru dezvoltarea democrației

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Cu câțiva ani în urmă, școlile din satul ucrainean Dolyniany erau în stare catastrofală. Noaptea, întreaga localitate era scufundată în întuneric, pentru că iluminarea stradală nu funcționa demult. Acum, spun locuitorii, fluxurile de bani ajută la repararea infrastructurii locale, transformând o comunitate odată fără populație într-un loc mai potrivit pentru a trăi. „Oamenii se simt susținuți”, susține primarul, care menționează că în bugetul local  „au început a veni bani”.

Reparația unei școli, reabilitarea iluminării stradale sau a unor drumuri locale poate să nu pară prea mult, dar este o problemă adevărată pentru localitățile rurale ale Ucrainei. Sute, chiar și mii de sate și orășele din această țară vastă, de aproximativ 45 de milioane, sunt atinse de degradare. Clădirile administrative, școlile și instituțiile medicale sunt deteriorate, iar drumurile locale sunt adesea într-o stare și mai proastă. Această stare care durează de ani face ca renovările din Dolyniany să fie deosebit de încurajatoare.

PE LUNG

Localitatea Dolyniany, aflată la 350 de kilometri de Kiev nu este singura de acest fel. Din 2014, țara s-a angajat într-o misiune de generare a mai multă putere și finanțare în cele douăzeci de regiuni ale sale. Descentralizarea oferă localnicilor mai multe drepturi în administrarea comunităților lor, precum și accesul la finanțări, întrucât ucrainenii desființează o birocrație care subminează încrederea în stat.

Rezultatele încep să apară sub formă de comunități auto-organizate, precum Dolyniany, care au reunit noile resursele distribuite pentru a lansa proiecte de dezvoltare locală. Observatorii speră ca trendul să furnizeze un impact pozitiv asupra problemelor de transparență. „În comparație cu alte reforme ce au loc în Ucraina, aceasta este cea mai eficientă și actuală”, spune Iulia Iesmukhanova, director adjunct la Global Communities, care conduce un program de descentralizare finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională.

Planurile de descentralizare nu sunt noi. Primii pași au fost făcuți acum peste 10 ani, după Revoluția Portocalie (Orange Revolution) în 2004, care a reușit alegerea unui președinte pro-democatratic, dar au eșuat când acesta nu s-a putut ține de promisiuni. Mai târziu, acestea au deraiat când fostul președinte Victor Ianukovici a căutat să-și consolideze puterea într-o ierarhie coruptă. Acum, guvernul de la Kiev dă o altă lovitură cu suportul din partea Vestului, folosind cadrele instituționale deja existente.

Reforma cuprinde două elemente cheie: combinarea așezărilor anterioare separate în unități administrative unice numite comunități teritoriale unificate, apoi încadrarea veniturilor fiscale către aceste UTC pentru proiecte de dezvoltare locală. Noile UTC primesc 60% din impozitele pe venit locale, precum și 100% din toate accizele și taxele pentru serviciile administrative locale. Logica este simplă: „Cu cât aveți mai mulți cetățeni, cu atât vor plăti mai multe impozite”, spune Balázs Jarábik, expert în Europa Centrală și de Est la Carnegie Endowment for Peace International, „și cu cât mai mulți bani veți obține de fapt”.

Până acum, rezultatele au fost impresionante. Aproximativ 400 de UTC au fost create având la bază peste 1 700 de sate și orașe. Din 2014, bugetele locale au crescut cu 107%, conform statisticilor oficiale, iar multe zone rurale sunt dezvoltate într-un mod care nu a fost văzut în decenii. De exemplu, Zymnivsky, ce se află în regiunea Volyn, nord-vestul Ucrainei, găzduiește acum ceea ce oficialii spun că este primul centru de servicii administrative la nivel de sat. Clinica medicală din Bashtanka, din sudul Ucrainei, va primi în curând un centru de diagnostic, inclusiv un radiolog și pediatru propriu. În alte locuri, drumurile sunt asfaltate pentru prima dată.

Fără îndoială, acestea sunt câștiguri pe termen scurt, spune Yesmukhanova, programele finanțate de USAID, iar multe dintre acestea sunt susținute de subvenții generoase și internaționale. Dar ea se așteaptă și la cele pe termen lung: „Va fi mai multă motivație pentru a se angaja în guvernarea locală”.

În pofida acestor mici victorii, există încă blocaje majore în calea către un succes mai larg. Pe de o parte, comunitățile trebuie să se dovedească că sunt capabile să colecteze și să gestioneze eficient veniturile fiscale, ceea ce constituie  o problemă în multe regiuni, unde bazele fiscale sunt mici sau practic inexistente, din cauza lipsei locurilor de muncă sau a emigrării în masă. Între același timp, regiunile mai mari dispun de resurse pentru a încerca să atragă investiții străine, deși acestea nu direcționate adecvat, având în vedere nivelurile persistente, adesea inacceptabile de corupție.

Apoi există și o problemă politică. Realizarea completă a reformei necesită aprobarea de către Parlamentul a unor modificări constituționale. Aceasta pentru că unele partide de opoziție susțin că desemnarea de către președinte a prefectilor conferă priorități ascunse șefului statului. Problematic este și faptul că descentralizarea este inclusă într-un pachet legislativ care ar acorda un statut special pentru două regiuni deținute de separatiști în estul Ucrainei, fapt catalogat de oponenți drept o capitulare.

Anume din aceste motive este puțin probabil ca descentralizarea să fie prevăzută în Constituție în timpul apropiat. „Există un consens politic potrivit căruia descentralizarea este necesară”, spune Jarábik, expertul Carnegie. „Problema însă este că nu a existat niciodată un consens cu privire la ce fel de descentralizare este necesară”.

Cu toate acestea, reforma la etapa actuală este deja un pas important într-o țară a cărei populație a fost folosită de mult timp pentru a guverna – adesea incompetent și corupt – de sus. Descentralizarea oferă cetățenilor puterea de a schimba ecuația, dar rămâne întrebarea: Ce vor face cu ea?.

Citește mai departe

Economie

Mold-street: Cât au costat de fapt cele 31 de autobuze Isuzu și ce a decis în privința lor Consiliul Concurenței

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Consiliul Concurenţei a decis că achiziţia celor 31 de autobuze Isuzu de către Parcul urban de autobuze din Chişinău constituie ajutor de stat şi este compatibilă cu mediul concurenţial normal, scrie Mold-street.com.

Potrivit unei decizii a Consiliului Concurenţei, măsura de sprijin prin alocarea din bugetul capitalei pe anul 2019, a sumei de circa 78,08 milioane lei pentru achiziţia a 31 de autobuze, notificată de Primăria municipiului Chişinău constituie ajutor de stat.

PE LUNG

Întreprinderea a beneficiat şi de importante facilităţi fiscale prevăzute de art. 103 alin. (1) pct. 29 din Codul fiscal al Republicii Moldova şi anume de scutirile de la plata taxei pe valoare adăugată, aplicate la importul mijloacelor de transport, destinate includerii în capitalul statutar.

Valoarea scutirii de TVA a fost de 15,615 milioane lei, iar costul autobuzelor cu TVA s-a ridicat la 93,7 milioane lei.

Drept argument pentru calificarea acestei achiziţii ca ajutor de stat, primăria a folosit necesitatea modernizării Parcului Urban de Autobuze (PUA), care are unităţi de transport învechite şi care necesită alocaţii mari pentru întreţinere.

Astfel la balanţa întreprinderii, la începutul anului 2019 erau înregistrate 127 autobuze care sunt uzate complet, cu vârsta medie de 18 ani şi cu un parcurs mediu de 965.000 kilometri, dintre care 109 sunt implicate în procesul de transportare, iar 18 autobuze se află în conservaţie şi necesită o reparaţie capitală sau casare din cauza defecţiunilor tehnice.

În 2017, doar costurile pentru piese de schimb şi materiale au constituit – 14 milioane lei sau 10,3% din totalul cheltuielilor, iar în 2018 – 12,6 milioane lei, sau 8,9% din totalul cheltuielilor.

Precizăm că anterior Mold-street.com a scris că pe procedura de achiziţie a 31 de autobuze de către Parcul Urban de Autobuze din municipiul Chişinău la un preț de peste 78 milioane lei (fără TVA) a fost iniţiată o cauză penală.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie3 ore în urmă

Se bate alarma! Râurile sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate

PE SCURT Râurile noastre sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate care sunt deversate în râurile noastre și care...

Social18 ore în urmă

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic...

Istorie24 de ore în urmă

Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia

PE SCURT Panglica Sfântului Gheorghe a fost inventată în 2005 în Federația Rusă și este inspirată din Primul Război Mondial....

LifestyleO zi în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

SocialO zi în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

Economie2 zile în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031