Connect with us
"
"

Social

Experții străini: competențele CNA trebuie revizuite

Publicat

pe

PE SCURT

Competențele Centrului Național Anticorupție (CNA) trebuie revizuite și accentul trebuie pus pe combaterea faptelor de corupție la nivel înalt. De acestă părere sunt mai mulți procurori din Lituania, care dețin și calitatea de experți-cheie în cadrul Proiectului Twinning.

Recomandările au fost formulate după o serie de ședințe, consultări și analize efectuate de experții europeni în cadrul proiectului  „Suport în consolidarea capacităților operaționale ale organelor de aplicare a legii din Republica Moldova în domeniul prevenirii și investigării actelor de corupție”.

PE LUNG

În opinia experților, CNA trebuie să se concentreze pe investigarea faptelor de corupție comise de către persoane cu funcții înalte de răspundere.În timp ce alte organe de drept să se concentreze pe investigarea cazurilor de corupție minoră.

„Investigarea cauzelor de corupție minoră consumă prea multe resurse umane și tehnice care ar putea fi utilizate productiv în lupta împotriva corupției de nivel înalt și servi bunăstării țării într-un mod mai eficient. Această delimitare a competențelor este o practică internațională care a adus progrese Lituaniei, precum și multor alte state europene”, a subliniat Margarita Šniutytė-Daugėlienė, procuroră în cadrul Procuraturii Generale din Lituania.

Precizăm că, vizita procurorilor europeni are loc în contextul finalizării ultimei etape de implementare a Proiectului Twinning, experții căruia au elaborat un ghid de recomandări care au drept scop îmbunătățirea și consolidarea sistemului de prevenire și combatere a corupției. Proiectul își desfășoară misiunea din 2017, iar CNA este printre principalele instituții beneficiare împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General de Poliție și Serviciul Vamal.

Republica Moldova rămâne o țară măcinată de corupție. O arată datele Indicelui de percepție a corupției pentru 2018, realizat de Transparency International. Stăm mai rău la capitolul corupție decât state africane precum Niger, Zambia și Etiopia și la același nivel cu Pakistan și Vietnam. Astfel, Republica Moldova se clasează pe locul 117 din 180 de state ale lumii incluse în raport, obținând doar 33 de puncte din 100, în timp ce Lituania are indicele de 59 de puncte.

Sursa foto: msn.com

Justiție

Am discutat cu Bușra Zeynep Șen, profesoara de origine turcă a cărei extrădare a fost refuzată de autoritățile române

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Extrădarea profesoarei de origine turcă din București, cerută de autoritățile regimului Erdogan, a fost respinsă. „Din studierea mandatului apreciez ca extrădarea este ceruta din motive politice și sociale ceea ce încalcă drepturile omului. Parchetul solicita respingerea cererii de extrădare”, a declarat procurorul.

În acest sens, Moldova.org a discutat cu Bușra Zeynep Șen despre experiența prin care a trecut, acuzațiile care îi sunt aduse de guvernul turc, care sunt planurile ei, situația în care se află tatăl ei, dar și justiția din cele două țări de pe malul Prutului.

PE LUNG

Bușra Zeynep Șen, profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București, a fost reținută de polițiști, ieri dimineață, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile regimului Erdogan, a anunțat instituția de învățământ într-un comunicat remis G4Media.ro.

Avocata Bușrei Zeynep Șen a explicat, ieri pentru presa română, că aceasta era acuzată că ar fi parte dintr-o grupare teroristă, la data de 28 martie 2018, perioadă în care ea deja era angajată ca profesoară la București. Mai mult decât atât, cetățeana turcă a fost judecată în absența ei, în Turcia. „Nu a știut, nu a fost citată”, a mai explicat avocata. În același timp, despre judecata din primăvara anului trecut, Bușra Zeynep Șen a aflat abia ieri.

În cadrul judecății de ieri, Bușra a i-a povestit judecătorului că sunt două motive pentru care nu dorește să fie predată autorităților din Turcia:

  1. „Judecata din Turcia nu este legală. Totodată, în cazul în care voi fi predată, voi fi pur și simplu închisă fără a fi adusă în fața unui judecător.”
  2. „Mi-e teamă că nu voi fi tratată bine, fiind posibil chiar să fiu supusă unor acte de tortură. Nu îmi vor fi respectate drepturile fundamentale.”

Procurorul nu a formulat întrebări, iar judecătorul a spus că a văzut din acte că este profesoară și ce face în România. Într-un final, procurorul a decis să respingă cererea de extrădare. „Din studierea mandatului apreciez ca extrădarea este ceruta din motive politice și sociale ceea ce încalcă drepturile omului. Parchetul solicita respingerea cererii de extrădare”, a explicat acesta.

Contactată de Moldova.org, Bușra Zeynep Șen a declarat că după toate câte a făcut guvernul turc, toți sunt cu ochii în patru. Totuși, femeia nu s-a gândit vreodată că autoritățile turcești vor trece prin aceste procese doar pentru ea. „Sunt doar o persoană de 24 de ani, am locuit în Turcia doar patru ani, când am studiat la universitate. Ce aș fi putut eu face încât ei să depună atâtea eforturi ca să mă aducă înapoi?”, se întreabă femeia.

Decizia tribunalului de la București nu a uimit-o pe Bușra. Totuși ea ne-a recunoscut că îi era frică să nu fie exact invers. „Nu știi niciodată ce ți se poate întâmpla când ești cetățean turc.” Tânăra spune că singurul sentiment pe care l-a avut după pronunțarea sentinței a fost ușurarea.

„Fericirea și liniștea au venit mai târziu.”

Bușra Zeynep Șen consideră că nu este nicio logică în aceste persecutări și felul în care ele sunt implementate în diferite țări. „În cazul tatălui meu, am urmărit Moldova aplicând legea. În cazul meu, am simțit justiția. Asta, însă, nu s-a întâmplat în Moldova și în cazul profesorilor răpiți, cărora li s-au adus aceleași acuzații lipsite de sens. Cred că este foarte important ca oamenii să fie conștienți de situație și de consecințe. Astfel, autoritățile vor fi mai atente și mai sensibile la opinia publică, pe lângă consecințele legale”, a declarat Bușra.

Amintim că Bușra Zeynep Șen este fiica fostului director general al Liceului Teoretic „Orizont”, de la Chișinău, Turgay Şen. Tot în martie 2018, acesta a fost reținut pe Aeroportul Chișinău, apoi audiat timp de 7 ore la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Ulterior Turgay Șen a primit și interdicția de părăsi țara pentru o perioadă. Atunci directorul liceului Orizont declarase că dosarul penal în care acesta are statut de bănuit a fost intentat în noiembrie 2017, pe motive de „finanțare a terorismului”. Turgay Șen presupune că dosarul a fost deschis la indicația conducătorilor din R. Moldova, în interesul conducerii autoritare din Turcia, ca răspuns la finanțarea reparației în sumă de peste 10 milioane de euro a clădirii Președinției R. Moldova, asigurată în totalitate de Guvernul Turciei.

Bușra Zeynep Șen ne-a spus că tatăl ei nu mai locuiește în Republica Moldova. Acum câteva săptămâni, acesta a vizitat-o în România. Mama Bușrei încă mai este îngrijorată că istoria s-ar putea repeta.

Cât despre planurile sale de viitor, femeia ne-a spus că nu planifică să se mute în altă țară, mai ales că a solicitat azil în România și vrea să ducă la bun sfârșit acest proces. „Voi discuta cu avocata mea pentru a lua o decizie definitivă.” Întrebată dacă se simte în siguranță să călătorească, ea ne-a recunoscut că nu s-a simțit niciodată în siguranță în timpul călătoriilor și că acest sentiment s-ar putea să crească.

Mai multe detalii, citește aici.

Merită menționat, că cererea de extrădare a Bușrei a fost a doua venită și respinsă din Turcia în România. În decembrie 2018, un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea autorităților turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicația Zaman România. Cererile de extrădare în cele două cazuri au la bază acuzația de colaborare cu gruparea lui Fetullah Gulen, acuzată că ar fi organizat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.

Citește mai departe

Economie

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE din vecinătatea europeană

Publicat

pe

PE SCURT

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană, anunță platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md.

PE LUNG

Uniunea Europeană a investit în Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, agricultură, economie și dezvoltarea afacerilor, energie, transport și infrastructură, mediu și dezvoltare durabilă, justiție și poliție, administrație publică, cultură, știință și educație, sănătate și incluziune socială, societatea civilă și drepturile omului, cooperare transfrontalieră.

70% din exporturile moldovenești și 56% din comerțul total din anul 2018 au plecat spre UE

Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător

DCFTA (Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător) a beneficiat de peste 36 milioane de euro (36,029,205.00 euro), fiind investiți în proiecte care au fost deja implementate sau sunt în derulare (proiecte din 2013 până în 2024). De exemplu, din 2014 până în 2024 se desfășoară proiectul Facilitatea ZLSAC de sprijinire directă a IMM-urilor”. Obiectivul este de a îmbunătăți accesul la finanțare prin asigurarea unor sisteme de garanții și a unei asistențe tehnice pentru sporirea numărului proiectelor viabile derulate de IMM-uri. Proiectul acesta costă peste 10 milioane de euro, fiind unul dintre cel mai mare.

Agricultură

Uniunea Europeană a investit peste 73 de milioane de euro (73,620,670.00 euro) în agricultură. Cel mai mare proiect finanțat este Programul European de Vecinătate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ENPARD) cu 53 de milioane de euro. Acesta a început în 2015 și va dura până în  2020. Proiectul are obiectevele generale de 1) asistarea Guvernului Republicii Moldova în eradicarea sărăciei, promovarea creșterii durabile și incluzive, consolidarea și îmbunătățirea guvernării democratice și economice; 2) să încurajeze consolidarea încrederii în Republica Moldova, urmărind – prin intermediul unei componente specifice – regiunile și unitățile administrativ-teritoriale cu statut special.

Economie și dezvoltarea afacerilor

Peste 56 de milioane, în total (56,964,299.00 euro), au fost livrați către economie și dezvoltarea afacerilor. Cel mai mare proiect, de 23 de milioane de euro, au fost livrați către proiectul Regiuni-țintă UE: Cahul și Ungheni, abilitarea economică inclusivă a regiunilor-țintă din Republica Moldova”. Programul are ca scop de a consolida coeziunea economică, teritorială și socială din Republica Moldova, prin facilitarea creșterii socio-economice locale inclusive, durabile și integrate și îmbunătățirea nivelului de viață al cetățenilor în zona așa-numitele „microregiuni” Ungheni și Cahul.

Energie

În acest domeniu au fost investiți peste 78 milioane de euro (78,785,339 euro). Cel mai mare proiect de aproape 40 de milioane de euro sunt destinați pentru construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și eficiența energetică în clădirile publice (2018-2021). În cadrul proiectului se vor construi și vor fi puse în exploatare 10 sisteme de Aprovizionare cu Apă și de Canalizare, precum și vor fi implementate 8 proiecte de Eficiență Energetică în școli din întreaga țară. Este singurul proiect care încă mai este în desfășurare în acest domeniu.

UE a renovat 700 de kilometri de drumuri și a oferit locuitorilor din Chișinău și Bălți troleibuze moderne

Transport și infrastructură

Peste 174 de milioane de euro (174,476,600.00 euro) au ajuns în domeniul transportului și infrastructurii. Cel mai mare proiect: de peste 119 milioane euro sunt destinate proiectului de restructurare a Căilor Ferate din Moldova. BERD a acordat un împrumut CFM pentru realizarea proiectului, care are ca scop îmbunătățirea infrastructurii feroviare și modernizarea materialului rulant pentru a permite CFM să sporească eficiența și siguranța serviciilor feroviare și să îmbunătățească performanța generală a operațiunilor feroviare.

Mediu și dezvoltare durabilă

Acest domeniu a primit, în total, de la Uniunea Europeană peste 68 de milioane de euro (68,603,109.00 euro). Cel mai mare proiect (Programul de Asistenţă a Politicii Sectoriale în Domeniul Apei) a costat peste 35 de milioane de euro și a fost implementat în perioada 2009-2012. În general, proiectele din acest domeniu au început să fie finanțate de UE încă din anul 2007, când Partidul Comuniștilor al Republicii Moldova avea majoritate în parlament, iar țara era condusă de pro-rusul Vladimir Voronin.

15700 de persoane au acces la apă potabilă, datorită apeductelor construite cu sprijinul UE

Justiție și poliție

Peste 83 de milioane de euro (83,668,994.5 euro) au fost investiți în justiție și poliție. Cel mai mare program implementat de UE este „suportul UE pentru reforma poliției în Republica Moldova (Suport Bugetar)” în valoare de 57 de milioane de euro. Acesta a început în 2017 și se va finaliza în 2020. Un alt proiect de peste 2 milioane de euro, la fel, este destinat reformei poliției. Alți bani s-au dus pentru: sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor judecătorești în Moldova, pentru sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției.

Administrație publică

Reforma administrației publice a beneficiar de peste 33 de milioane de euro (33,263,413.9 euro). Aproape 2 milioane de euro s-au investit în îmbunătățirea statisticii regionale în Republica Moldova. Obiectivul general al proiectului a fost să sprijine Moldova în avansarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale cu accent pe dezvoltarea politicii, cadrului legal și instituțional pentru o dezvoltare eficientă a regiunilor Moldovei.

Cultură, știință și educație

La acest capitol, Uniunea Europeană a investit cei mai puțin bani: peste 25 de milioane de euro (25,994,607.00 euro). În schimb, au fost finanțare proiecte pici la nivel local cum ar fi: studiou foto în s. Avdarma, Comrat; școală de robotică, școală de meșteșuguri și altele. Cei mai mulți bani (14 milioane) sunt destinați proiectului Erasmus + Moldova.

Sănătate și incluziune socială

Aproape 14 milioane de euro (13,956,505.3 euro) au fost livrați către diferite proiecte din sănătate și incluziune socială. Trei milioane de euro au fost investiți, de exemplu, în evaluarea capacității și modernizarea Spitalului Clinic Republican.

Societatea civilă și drepturile omului

Aproape 18 milioane de euro (17,819,529.3 euro) au fost investiți în societatea civilă și drepturile omului. În acest domeniu s-au făcut multe proiecte (20), cele mai multe destinate societății civile, drepturile femeilor, tinerilor, vârstnicilor, minorităților naționale, persoanelor cu dizabilități.

Cooperare transfrontalieră

În acest domeniu au fost livrați peste 40 de milioane de euro (40,388,373.4 euro). Cei mai mulți bani au fost destinați suportului pentru implementarea Planului de Acțiune privind Liberalizarea Vizelor: peste 15 milioane de euro. Tot 15 milioane de euro au fost destinați proiectului „Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră între Moldova și Ucraina (EUBAM)”. Acesta a început în 2005 și are scopul de a armoniza standardele și procedurile de gestionare a frontierelor vamale și comerciale cu cele din UE, de a contribui la cooperarea transfrontalieră și consolidarea încrederii, ajutând la îmbunătățirea eficienței, transparenței și securității de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Misiunea are sediul central în Odessa (Ucraina), oficiile statale în Ucraina și Moldova și 6 birouri teritoriale. Proiectul de încheie în 2020.

Uniunea Europeană a investit cei mai mulți bani în domeniul transportului și infractructurii. Cei mai puțini bani au fost livrați spre sănătate și incluziune socială.

Citește mai departe

Social

Flash-mob: tinerii pledează pentru un sistem educaţional liber de corupţie// FOTO

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Sistemul educaţional trebuie să crească o generaţie liberă de corupţie, iar elevii, studenţii şi părinţii ar trebui să renunţe definitiv la plăţile informale, mită sau favoritism. Acesta este unul dintre mesajele pe care le-au transmis voluntarii anticorupţie în cadrul unui flash-mob de promovare a integrităţii în educaţie, care a fost organizat astăzi, la Chişinău.

Voluntarii au purtat pancarte pe care aveau imprimate mesaje anticorupţie: „În noul an de studii – fără corupţie!”, „Şcoala trebuie să crească o generaţie liberă de corupţie!”, „Fără corupţie în şcoli şi universităţi!”, „Fii liber, spune NU corupției” etc.

PE LUNG

Ei au informat cetăţenii despre ce este corupţia, care sunt pedepsele pentru darea şi luarea de mită, unde pot apela în cazul în care li se cere mită etc. Totodată, tinerii şi tinerele au distribuit elevilor şi studenţilor un pliant informativ întitulat „Corupţia pe înţelesul tuturor”. Activitatea a avut loc cu sprijinul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova”, implementat de PNUD în parteneriat cu Centrul Naţional Anticorupţie.

Unul dintre participanţii la flash mob, Eduard Groza, colegiul „Vasile Lupu” din Orhei, afirmă că prin această activitate tinerii şi-au propus să contribuie la diminuarea dimensiunii fenomenului corupţiei. Tânărul îi îndeamnă pe studenţi şi elevi să se bazeze doar pe metode oneste atunci când vor să obţină note mari la teste sau examene. „Este important ca fiecare dintre noi să devină un exemplu pentru ceilalţi, să se bazeze în exclusivitate pe muncă şi cunoştinţele pe care le acumulează în procesul de studii. Ne dorim, de asemenea, ca în universităţi şi licee să se vorbească mai mult despre prevenirea corupţiei. Doar aşa putem educa o generaţie integră”, a spus tânărul.

O altă participantă, Anastasia Bărbuță, afirmă că fenomenele ilegale din educaţie pot fi reduse prin implicarea mai activă a tinerilor. „Dacă fiecare dintre noi va semnala neregulile la care este martor şi nu va accepta sub nicio formă să ofere mită, vom avea mai multe şanse să punem capăt corupţiei”, a afirmat tânăra.

Potrivit Olgăi Crivoliubic, manageră de proiect PNUD, tinerilor le revine un rol important în prevenirea corupţiei. „Voluntarii anticorupţie pot transmite informaţia de la egal la egal, iar asta este una dintre cele mai eficiente căi de informare. Pe parcursul anului curent PNUD a sprijinit mai multe acivităţi de informare a tinerilor despre fenomentul corupţiei şi promovare a integrităţii şi astfel de acţiuni vor fi organizate şi pe viitor”.

La rândul său, Ion Pruteanu, şef de direcţie la Centrul Naţional Anticorupţie, a menţionat că CNA a creat o celulă de intervenţie care examinează cazurile de colectare a plăţilor informale în sistemul educațional şi doar în prima săptămână a anului curent de studii au fost înregistrate 22 de sesizări de la părinţi.

Grupul de voluntari anticorupţie a fost format în luna aprilie de Centrul Naţional Anticorupţie. Susţinuţi de PNUD, cei 20 de tineri şi tinere au participat la mai multe activităţi de promovare a integrităţii în educaţie prin care şi-au propus să combată taxele neformale, favoritismul, copiatul – practici care generează corupţia în învăţământ.

Flash-mobul de promovare a integrităţii în educaţie va fi organizat în săptămânile care urmează şi în alte oraşe ale ţării, inclusiv Orhei şi Bălţi.

Proiectul „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova” este implementat de PNUD în parteneriat cu Centrul Naţional Anticorupţie şi Oficiul Avocatului Poporului, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Acesta se va desfăşura în perioada 2019-2021 şi va fortifica capacitățile actorilor din sectorul public și privat, precum și ale organizațiilor societății civile, pentru implementarea eficientă a instrumentelor și standardelor de prevenire a corupției.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

EconomieO zi în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

Cultură2 zile în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie3 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova3 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social4 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură4 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829