La 14 iulie Confederatia Nationala a Sindicatelor din Republica Moldova a solicitat Guvernului majorarea salariilor profesorilor cu circa 35%, incepand cu 01 septembrie anul curent. Asemenea solicitari nu sunt primele, in conditiile cand marimea remunerarii muncii cadrelor didactice a fost cu mult inferioara salariului mediu pe economie.
Analistii economici ai Centrului Expert-Grup au analizat masura in care este indreptatit algoritmul actual de calcul, si respectiv, cuantumul salariilor din invatamant, ocrotirea sanatatii si administratia publica.
Expertii au constatat ca dinamica salariilor in sectoarele mentionate in tarile Europei Centrale si de Est, precum si in CSI in anii 2005-2007 releva cresterea continua a remunerarii muncii celor trei categorii mentionate.
Insa, comparativ cu alte 8 tari (cu exceptia Kirgizstanului), in Republica Moldova salariile bugetarilor sunt cu mult mai mici. De exemplu, in anul 2007 un profesor era remunerat mai putin decat in Ucraina de 1,9 ori, fata de Bulgaria – de 2,6 ori, Macedonia – 4,6 ori, Lituania – 5,5 ori, Romania – 5,6 ori, Slovacia – 6 ori, Letonia – 7 ori, iar Estonia – 7,4 ori. Si aceasta in conditiile in care nivelul preturilor din Moldova converge vertiginos catre nivelul celor din tarile central-europene. Este socant si faptul ca remunerarea muncii profesorilor este semnificativ inferioara si salariului mediu pe economie, constituind 65,3% in anul 2007. Pentru comparatie, in Ucraina aceasta a fost de 78,5%, Lituania – 81,5%, Bulgaria – 82,5%, Slovacia – 82,6%, Estonia – 82,8%, Letonia – 83,8%, Macedonia – 95,2%, iar Romania – 106,8%.
In opinia expertilor, din cauza salariilor mici, profesorii sunt impusi sa practice si alte profesiuni sau sa desfasoare activitate foarte intensa in gospodariile casnice. Aceasta conduce la reducerea nivelului de calificare, a interesului fata de activitatea didactica, respectiv, a responsabilitatii pentru rezultatele muncii prestate, dar si la o migrare „morala” a pedagogilor catre paturile inferioare ale societatii.
Analiza evolutiei salariilor in administratia publica denota cuantumul sporit al acestora in toate tarile analizate. In particular, in anul 2007 un functionar public din Republica Moldova a fost remunerat mai putin decat in Ucraina de 1,85 ori, Bulgaria – 2,08 ori, Macedonia – 3,3 ori, Lituania – 5,02 ori, Romania – 5,16 ori, Slovacia – 5,21 ori, Letonia – 5,82 ori, Estonia – 6,35 ori. Comparativ cu salariul mediu pe economie, remunerarea functionarilor publici din Republica Moldova a fost in anul 2007 cu 16% mai mare decat acest indicator, la fel ca in Bulgaria. Respectiv, in Ucraina – cu 36,9%, Macedonia – 20,8%, Letonia – 23,8%, Slovacia si Estonia – 26%, Lituania – 31,5%, Romania – 75,7%.
Marimea suplimentelor la salariu se stabilesc, reiesind din veniturile proprii ale universitatilor, provenite din studiile prin contract sau serviciile de arenda. Corespunzator, prin deciziile senatelor acestor institutii, se stabileste un coeficient (in cazul nostru 1,792). Salariul de functie este de 770 lei, adica cu 70 de lei mai mult, decat in anul 2007, in baza HG Nr. 1399 din 12.12.2007. Sporul pentru vechimea in munca este egal cu 770×15%=115,5 lei. Cuantumul suplimentului: 1,792×700[1]-115,5=1138,9 lei. Prin urmare, salariul calculat este 2074,4 lei, iar cel primit dupa taxe si impozite – 1811,6 lei. In schimb, profesorii facultatilor de economie din alte institutii au un coeficient pentru supliment mai mic – 1,5, iar cei al facultatilor de pedagogie, matematica, biologie etc. – 1,2; 1,3 etc. Corespunzator, salariul net al acestora este derizoriu: 1200 – 1400 lei lunar.
Daca comparam criteriile salarizarii profesorilor universitatilor din Republica Moldova cu cele din Romania, in special cu art. 87 al Legii Nr.128 din 12.07.1997 privind Statutul personalului didactic, practic nu exista deosebiri. Si totusi, in Romania profesorii au un salariu superior chiar mediei pe economie. Acestia beneficiaza si de salariu de merit (oferit pe un termen de 3 ani consecutiv, ulterior profesorii putand iar beneficia de el), daca demonstreaza rezultate inalte in activitatea didactica si stiintifica. Pe cand in Republica Moldova, sistemul de salarizare nu specifica asemenea salariu suplimentar.
Explicatia consta in faptul ca politica remunerarii muncii cadrelor didactice in Occident si in noile state UE este indreptata spre sustinerea unui prestigiu inalt al profesorilor si extinderea reproductiei potentialului intelectual al tarilor. De exemplu, in SUA, salariile cadrelor didactice sunt de minimum 4 mii USD/lunar, iar ale profesorilor universitari – minimum 5 mii USD/lunar, ceea ce de 2 ori depaseste remunerarea unui muncitor calificat.
In opinia noastra, cuantumul salariului cadrelor didactice si medicale trebuie sa ia in calcul, in special, evaluarea obiectiva a complexitatii si calitatii muncii. O prima solutie ar fi sporirea salariilor de functie, respectiv a sporurilor si suplimentelor. Or, salariile de functie reduse impun bugetarii sa lucreze prin cumul la doua sau chiar trei locuri de munca. In rezultat calitatea muncii este sub nivel.
Avand statutul de functionari publici, cadrele didactice si medicii vor fi angajati prin concurs. Aceasta ar favoriza racolarea celor mai buni profesionisti si ar diminua coruptia si favoritismul din sistem. Iar beneficierea de recompense salariale sporite in urma avansarii pe scara ierarhica va motiva profesorii si medicii sa-si ridice nivelul de calificare prin demonstrarea unor competente profesionale superioare.
Finantarea educatiei este o prioritate sociala in statele Europei Centrale si de Vest. De exemplu, in tarile OCDE resursele financiare publice aferente cheltuielilor pentru remunerarea muncii profesorilor sunt cu mult mai inalte per total cheltuieli alocate invatamantului – circa 65%.[2] Iar ponderea cheltuielilor pentru invatamant in PIB a fost in anul 2004-2005 in Slovacia – 4,2%, Cehia – 4,4%, Estonia – 5,1%, Polonia – 5,4% etc. Pentru comparatie, in anul 2007 in Republica Moldova acest indicator a fost de circa 2,75%. Acesta este un argument in plus pentru sporirea cheltuielilor pentru educatie, si respectiv, a remunerarii muncii acestor categorii de bugetari.
[1] Conform aceleiaşi hotărâri, în formulă se include salariul de funcţie, până la majorarea cu 10%, după cum prevede HG Nr. 1399 din 12.12.2007
[2] În anul 2004 statele OCDE au alocat 13, 4% din cheltuielile publice totale anume educaţiei.Baza de date OCDE „Regards sur l’éducation” 2006, www.oecd.org/edu
