Connect with us

Opinii

Expert: Programele electorale economice și politice – absente, iar partidele politice au devenit anexa politicienilor

Publicat

pe

La 24 februarie ne așteaptă un nou scrutin nou pentru Republica Moldova, care este cu mai multe necunoscute. Există foarte multă confuzie față de aceste alegeri. Deși a fost schimbată legislația electorală deocamdată nu observăm îmbunătățiri.

Procesul electoral a fost personalizat în detrimentul partidelor politice, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, expertul în politică IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

O parte dintre cetățeni știu că s-a schimbat sistemul electoral, dar nu știu ce anume.

Deși mulți cunosc de circumscripțiile electorale, cea mai mare parte nu cunosc în ce circumscripție sunt și care sunt candidații. În localitățile din țară lucrurile sunt mai simple pentru că oamenii cunosc unde trebuie să voteze, de aceea mai puțin contează numărul circumscripției.

Cu totul altfel stau lucrurile stau în municipiul Chișinău, unde mulți cetățeni nu cunosc din ce circumscripție fac parte, nu mai spunem de concurenții electorali. Or, ca să amplifice confuzia, partidul de guvernământ a introdus inițiativa de organizare  a referendumurilor consultative cu nuanță populistă.

Prima întrebare este dacă alegătorul este de acord cu reducerea numărului de deputați și a doua vizează revocarea din funcție alesului poporului.

„Vedem că majoritatea actorilor politici ignoră acest referendum, iar cetățenii nu pătrund în esență și la sigur nu vor fi întrebați la urnele de vot dacă doresc sau nu să participe la referendum. Pur simplu li se vor da buletinele de vot în mână”, spune Tăbârță.

Referindu-ne la schimbarea sistemului electoral, partidul de guvernământ, dar și PSRM au argumentat schimbarea prin îmbunătățirea lui.

Asta deși instituțiile internaționale au venit cu recomandarea să nu fie schimbat ca urmare a riscurilor pe care comportă. Contrar recomandărilor sistemul electoral a fost schimbat. Estimabil, rapoartele Promo-LEX arată că nu se atestă o îmbunătățire a sistemului electoral și în special la reprezentativitatea de gen, etnie, transparență, finanțare etc. Dimpotrivă, procesul electoral  din Republica Moldova  a devenit mai opac pentru cetățeni, dar și pentru cei care monitorizează procesul electoral

Succesul democrațiilor moderne constă în funcționalitatea instituțiilor. Or, partidele politice sunt cele care leagă cetățeanul de guvernare. Iar în urma schimbării sistemului electoral în Republica Moldova se observă o personalizare a procesului politic.

Potrivit lui Tăbârță, la precedentele alegeri se discuta despre programe electorale, ideologie și programe economice. Disputa se ducea între partidele politice, politicienii fiind reprezentanții formațiunilor. În prezent, situația s-a schimbat, partidele au devenit o anexă pentru liderii politici care au schimbat accentele procesului politic.

Avem o schimbare totală a logicii funcționării procesului politic. Schimbarea accentelor nu a dus la creșterea funcționării instituțiilor statului. Ba dimpotrivă, s-a dat amplificat impresia că Republica Moldova este considerată drept un stat captiv, explicată prin faptul că funcționalitatea instituțiilor statului a fost subordonată intereselor unor politicieni.

Totodată, numărul partidelor politice, care participă în scrutinul electoral s-a redus drastic. Avem un număr restrâns de partide.

Sunt  partidele mari și cele care îndeplinesc rolul de spoileri politici. În stânga eșichierului politic avem partidul de guvernământ, care la moment dictează regulile jocului politic în Republica Moldova. Acesta este asistat de partide loiale – PSRM și Partidul „Șor”.

Estimările arată că PSRM va acumula de la 40 de mandate în sus în noul legislativ, iar partidul „Șor” participă în cursa electorală pentru a nu permite PSRM-ului să acumuleze majoritatea pentru a putea guverna de unul singur.

Tot pe stânga politică avem Partidul Nostru, care și-a propus real să lupte cu partidul de guvernământ, PSRM și Partidul „Șor”. Pe stânga mai este și PCRM a cărui rol încă nu este clar. Va fi „cântecul de lebădă” a liderului Vladimir Vornin pentru a-și mobiliza electoratul să-l voteze sau rolul lui se va rezuma la un banal spoiler electoral.

Pe dreapta avem blocul „ACUM” constituit din PAS și Platforma „DA”. Alți concurenți pe dreapta sunt: Partidul Liberal și Mișcarea Antimafie, care volens nolens s-au plasat ca spoileri electorali.

Partidul Antimafie din start a adoptat acest rol pentru a discredita blocul „ACUM”.  PL, care intenționa să intre în blocul „ACUM”, merge de unul singur ca reprezentat al unioniștilor.

Că s-a făcut asta intenționat sau așa s-a ajuns în urma eșecului negocierilor  este o altă problemă. Cert este că plecarea lui Valeriu Munteanu de la PL și alinierea la blocul „ACUM” a fost acel moment care a separat blocul „ACUM” de PL, decizia liberalilor s fost să meargă pe cont propriu în alegeri.

În concluzie, expertul în politică, Ion Tăbârță a precizat că modificarea sistemului electoral a dus la o anumită confuzie în rândul cetățenilor, iar funcționalitatea instituțiilor statului politice nu au fost îmbunătățită, ba dimpotrivă se observă personalizarea lor.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Economie

Veaceslav Ioniță: Republica Moldova scapă printre degete 1,2 miliarde de dolari anual

Publicat

pe

De către

Anual, fluxurile anuale ilicite de capital în și din Republica Moldova constituie 1,2 miliarde dolari, dar pentru unii ani suma este cu 60% mai mari față de estimările făcute.

Acești bani alimentează tot ce înseamnă subdezvoltarea țării, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță care face referire la raportul Global Financial Integrity.

Pe parcursul a 20 de ani în și din Republica Moldova au circulat între 15-20 miliarde dolari Capital Ilicit. La calcularea sumei fluxurilor ilicite de bani nu s-a luat în calcul traficul de armament, droguri, ființe umane și miliardul furat din sistemul bancar.

Fluxurile ilegale de capital se realizează prin patru scheme.

„Jumătate din suma de 1,2 miliarde dolari provine din importurile sub-evaluate, care reprezintă primul schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre 600-700 milioane dolari anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre la 8-10 miliarde dolari. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcționarii publici care nu observă anumite tranzacții”, susține Ioniță.

În 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane dolari) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor. Aici trebuie să menționăm că acești bani intrați ilicit în țară au fost investiți în bunuri și proprietăți, deținătorii cărora nu au o justificare legală de proveniență. Estimăm că astfel de proprietăți cu statut dubios de proveniență a banilor se ridică la 5-7 miliarde dolari.

A doua schemă constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoși din țară 350 – 400 milioane dolari. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de „investiții străine” din paradisurile fiscale. În această schemă participă activi și companiile de stat și în acest caz vorbim nu doar de evaziune fiscală, dar și delapidarea banului public. De regulă, în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară. Dacă un bun costă 1 milion dolari și este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal,  în Republica Moldova el poate ajunge să coste și 3 milioane dolari. Diferența de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal, a explicat economistul.

O a treia schemă prin care ies din țară 170 – 200 milioane dolari este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism bani ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu, o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane dolari și-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane, care îl vinde altei companii cu 10 milioane dolari, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.

O schemă similară se face prin exporturile la suprapreț prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane dolari/anual.

De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producției este greu de estimat.

De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului în țară. Marfa la un preț supra-exagerat se vinde unei companii offshore, care apoi la preț normal vinde marfa unei cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce „legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărarea banii din offshore.

Acești bani pot proveni atât de la „otkaturi” pentru anumite servicii, cât și de la supraprețurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduși aparent legal banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță susține că banii proveniți din corupție intră nestingherit în țară și sunt folosiți pentru finanțarea partidelor.

În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 dolari pe cap de locuitor) este la același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo.

În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18 cu 727 dolari pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 dolari pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 dolari pe cap de locuitor).

„Autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul ca riscă să distrugă economia Republicii Moldova. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale”, a conchis Ioniță.

Citește mai departe

Alegeri

Alegerile parlamentare – factorul determinant pentru viitorul relațiilor dintre Chișinău și Bruxelles

Publicat

pe

De către

Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană au trecut prin mai multe etape în ultimii ani, fiind departe de a avea o evoluție liniară. Revenirea în albia normalității în anul 2016 a dialogului dintre părți nu a durat foarte mult, fiindcă, începând cu vara lui 2017, odată cu schimbarea sistemului electoral de către deputații socialiști și democrați, în detrimentul recomandărilor venite din parte Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și al OSCE/ ODIHR, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles au început să deterioreze din nou,  scrie analistul politic IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Uniunea Europeană, prin luările sale de poziție și în urma negocierilor cu autoritățile centrale, a semnalat care sunt principalele sale obiecții față de situația din Republica Moldova.

Astfel, la finele anului 2017, UE a publicat o listă de 28 de condiționalități la adresa guvernării de la Chișinău pentru acordarea asistenței macrofinanciare. Pe lângă criteriile de ordin economic și financiar, documentul conține condiționalități și de ordin politic.

Analistul politic menționează că în anul 2018 dialogul moldo-comunitar s-a complicat și mai mult. Evaluând starea relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, anul 2018 poate fi împărțită în două părți.

În prima jumătate a anului Republica Moldova a încercat să mențină dialogul cu UE în albia discuțiilor tehnice, făcându-se abstracție de subiectul schimbării sistemului electoral.

În a doua jumătate, după invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău, dialogul dintre Republica Moldova și UE a fost preponderent axat pe domeniul politicului, fiind influențat de degradarea democrației moldovenești. Aceste probleme au prevalat asupra progreselor și avantajelor comerciale obținute de către Chișinău în urma aplicării DCFTA.

La 26 februarie 2018, Consiliul UE, în concluziile sale, a făcut o radiografie a situației din Republica Moldova. Astfel, Consiliul punctează toate aspectele problematice existente – de la cele cronice, precum combaterea corupției și lipsa reformelor în sistemul judiciar, până la unele mai recente, cum ar fi schimbarea sistemului electoral.

La 5 aprilie 2018, Comisia Europeană a publicat raportul comun al Comisiei Europene și al Serviciului European de Acțiune Externă.

Principalele concluzii ale raportului evidențiază că Republica Moldova a reușit să își stabilizeze situația economică și, cu sprijinul constant, dar condiționat, din partea UE și a altor parteneri internaționali, a făcut progrese în anumite domenii, inclusiv în ceea ce privește consolidarea zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare.

Totuși, sunt necesare mai multe eforturi, în special, pentru combaterea corupției la nivel înalt, reforma profundă a sistemului judiciar, recuperarea fondurilor deturnate prin frauda bancară și deferirea justiției a persoanelor responsabile de această crimă.

La 3 mai 2018, Consiliul de asociere UE-Moldova a analizat progresele înregistrate în rezultatul punerii în aplicare a Acordului de Asociere.

Pe lângă succesele realizate de către Republica Moldova, în mod special, implementarea prevederilor legate de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, sunt evidențiate principalele insuccese – problemele din justiție, corupția la nivel înalt ș.a.

Important este că UE a semnalat existența regreselor în domenii precum sistemul electoral, mass media și societatea civilă.

Referitor la acordarea asistenței macrofinanciare din partea UE, Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate și negocieri de extindere, Johannes Hahn, a declarat că Republica Moldova urmează să mai îndeplinească două condiții.

Prima ține de funcționalitatea deplină a Autorității Naționale de Integritate, iar a doua de adoptarea unui buget suplimentar pentru funcționarea instituțiilor anticorupție.

În a doua jumătate a anului 2018 dialogul politic dintre Republica Moldova și UE a intrat într-o fază complicată după invalidarea alegerilor din iunie în municipiul Chișinău.

Deputații Parlamentului European au adoptat la 5 iulie o rezoluție care prevede suspendarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova din cauza nerespectării precondițiilor politice stipulate în Memorandumului de Înțelegere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova de la finele anului 2017.

Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a declarat că suspendarea asistenței este legată de modul în care sistemul de justiție din Republica Moldova a încălcat voința populară exprimată prin vot, interpretând abuziv legea electorală, iar invalidarea alegerilor în municipiul Chișinău nefiind un semn bun pentru viitoarele alegeri parlamentare.

Pe lângă suspendarea asistenței macrofinanciare, rezoluția prevede că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare din februarie 2019, cu condiția că acestea sunt efectuate în conformitate cu standardele democratice recunoscute la nivel internațional.

Guvernul Republicii Moldova a reacționat la rezoluția Parlamentului European printr-un comunicat de presă la 7 iulie în care a apreciat că rezoluția este incorectă și politizată.

Referitor la invalidarea alegerilor în Chișinău, autoritățile moldovenești au explicat că nu pot permite imixtiunea în actul justiției, acuzând Uniunea Europeană de faptul că actuala stare a justiției în Republica Moldova este și rezultatul activității oficialilor europeni care au asistat reforma sistemului judecătoresc moldovenesc.

Uniunea Europeană și-a reconfirmat poziția sa dură la adresa Republicii Moldova printr-o nouă rezoluție a Parlamentului European, emisă la 14 noiembrie 2018.

Rezoluția enumeră regresele înregistrate de Republica Moldova, precum modificările făcute în legislația electorală, invalidarea alegerilor locale generale din Chișinău, lipsa transparenței în dosarul fraudei bancare, și modificările operate în domeniul fiscal etc.

De asemenea, încă o dată se specifică faptul că UE va debloca asistența macrofinanciară doar după alegerile parlamentare dacă acestea se vor desfășura în conformitate cu criteriile democratice caracteristice unui proces electoral.

La finele anului 2018, UE a anunțat oficial că reduce sprijinului financiar din cauza deteriorării statului de drept și a democrației în Republica Moldova, așteptând ca autoritățile moldovenești să ia măsuri urgente și imediate pentru a remedia situația.

În aceste condiții, natura dialogului moldo-comunitar în anul 2019, dar și viitorul lui în termen apropiat și mediu, va depinde foarte mult de modul în care vor organiza autoritățile Republicii Moldova următoarele alegeri parlamentare.

„Vor fi organizate aceste alegeri într-o manieră credibilă, incluzivă și transparentă sau nu? În funcție de modul de organizare a alegerilor parlamentare va depinde starea dialogului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană care anunțat că va monitoriza cu atenție procesul electoral în Republica Moldova, dar și cel postelectoral”, notează Ion Tăbârță.

Citește mai departe

Economie

Expert: Taxa care lasă anual bugetul familiei fără 20 de mii de lei

Publicat

pe

De către

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) este un impozit general prin care statul colectează în buget 20% din valoarea mărfurilor livrate şi a serviciilor prestate pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru unele produse se aplică cote reduse, cum ar fi în cazul produselor alimentare, pentru care TVA este de 8%.

Expertul în politici economice la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a declarat pentru IPN că aparent impozitul este perceput de la agenți economici, în realitate este plătit de consumatori.

Spre deosebire de celelalte impozite, oamenii achită TVA de fiecare data când cumpără un produs sau plătesc un serviciu, această taxă fiind inclusă în prețul final. Anual în medie fiecare familie plătește aproximativ 20 de mii de lei TVA.

Potrivit expertului, suma acumulată în bugetul de stat din TVA este de circa 20 de miliarde de lei anual. Spre comparație, impozitul pe imobile aduce în buget 300 de milioane de lei, iar cel pe terenuri agricole – 200 de milioane.

Cu toate că impozitul pe locuințe sau cel pe terenuri reprezintă în cifre sume mult mai mici decât TVA, cetățenii le simt mai mult pe primele, pentru că le plătesc direct.

Veaceslav Ioniță consideră că sistemul de aplicare a Taxei pe Valoarea Adăugată are mai multe lacune. Una dintre ele este că unii agenți economici recurg la anumite șiretlicuri pentru a evita achitarea TVA, și anume declară o valoare mai mică de vânzare a unui bun sau serviciu decât prețul real.

O altă problemă este nedeclararea unei tranzacții, nu se eliberează bon de casă și în acest mod agentul economic, împreună cu cumpărătorul, exclud statul din această tranzacție.

O altă problemă la care sa referit Veaceslav Ioniță este taxarea diferențiată a produselor agricole în funcție de statutul producătorului. Astfel, în cazul când marfa agricolă este produsă de o gospodărie țărănească nu se aplică Taxa pe Valoarea Adăugată, iar în cazul când marfa agricolă este crescută de o societate cu răspundere limitată se aplică 20% TVA.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Externe11 ore în urmă

Rusia: Armata va apăra un oraş de urşii polari

Locuitorii unui oraş rusesc din Arhipelagul Novaia Zemlea din Arctica urmează să primească protecţie militară pentru a se apăra de...

Social11 ore în urmă

Agenția Medicamentului sistează comercializarea medicamentelor cu conținut de Fenspiridă

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a anunțat astăzi că sistează distribuția și comercializarea produselor medicamentoase ce conțin substanța activă fenspirida....

Social15 ore în urmă

Imagini revoltătoare la o grădiniţă din Chişinău: O educatoare a lovit un copil, iar acesta a căzut

Imagini revoltătoare la grădiniţa numărul 46 din capitală. O educatoare a fost filmată cum loveşte de mai multe ori un...

Externe16 ore în urmă

2 400 pachete de ţigări, descoperite la Albița într-un autocar care efectua curse între R.Moldova şi Italia

Aproximativ 2 400 pachete de ţigări de contrabandă au fost descoperite, joi, în Punctul de Trecere a Frontierei Albiţa, într-un...

Social16 ore în urmă

Dosarul „Centrul de Sănătate Publică”. A fost reţinut angajatul unei companii, bănuit că ar fi corupt funcţionarii CSP

Reprezentantul unui agent economic din capitală a fost reţinut, astăzi, de CNA şi procurorii anticorupţie în dosarul „Centrul de Sănătate...

Reintegrare17 ore în urmă

Tiraspolul refuză să elimine posturile „grănicerești” din Zona de Securitate

Delegația Republicii Moldova a semnalat, din nou, la ședința Comisiei Unificate de Control, instalarea ilegală a posturilor transnistrene de „grăniceri”...

Alegeri17 ore în urmă

Curtea de Apel a respins solicitarea PL de a exclude din cursa electorală PSRM

Curtea de Apel a respins astăzi ca neîntemeiată solicitarea Partidului Liberal de a exclude din cursa electorală PSRM. Președintele formațiunii...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri20 de ore în urmă

Maia Sandu: Cea mai mare pacoste a acestor alegeri parlamentare o reprezintă dezinformarea

„Cea mai mare pacoste a acestor alegeri parlamentare o reprezintă dezinformarea, știrile false. Guvernarea cheltuie milioane pe fabricarea și distribuirea...

Alegeri20 de ore în urmă

Candidatul Călin Vieru recunoaște: La alegeri, șansele mele sunt de a ajunge pe locul trei, după Năstase și Țuțu

Călin Vieru, candidat independent  în circumscripția nr.33, recunoaște că șansele sale la alegerile parlamentare sunt de a ajunge pe locul...

Alegeri2 zile în urmă

Socialiștii promit să anuleze hotărârea privind marcarea Zilei Europei pe data de 9 mai

Partidul Socialiștilor intenționează să anuleze hotărârea Parlamentului privind marcarea Zilei Europei pe data de 9 mai. Despre aceasta a anunțat...

Alegeri2 zile în urmă

„Vot interzis, alegeri fraudate”. Blocul ACUM a cerut la CEC ca cetățenii din Diasporă să voteze cu pașapoarte expirate// VIDEO

Blocul electoral ACUM a organizat în această dimineață o acțiune publică în fața Comisiei Electorale Centrale cu genericul „Vot interzis,...

Alegeri3 zile în urmă

Unirea-Democrația Acasă susține că mai mulți profesori sunt obligați să participe la întâlnirile electorale ale PDM

Partidul Unirea – Democrația Acasă susține că în multe instituții de învățământ profesorii sunt obligați să participe la întâlnirile electorale...

Alegeri3 zile în urmă

Candidatul independent Viorel Savva propune înființarea „Partidului Vocea Diasporei”

Candidatul independent în circumscripția 51, SUA, Canada, a lansat propunerea de a crea „Partidul Vocea Diasporei”, un partid bazat pe...

Alegeri3 zile în urmă

Candidatul ACUM Ion Terguță a depus un demers pe numele lui Pavel Filip în care solicită alocarea a 1,7 milioane// VIDEO

Candidatul Blocului ACUM în circumscripția nr 17 Nisporeni, Ion Terguță, a depus astăzi un demers pe numele premierului Pavel Filip...

Advertisement

Opinii

februarie 2019
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com