Connect with us

Opinii

Expert: Numărul de studenți scade al 12-lea an consecutiv în R.Moldova. Universitățile de stat, cele mai afectate

Publicat

pe

Al 12-lea an consecutiv scade numărul de studenți în universitățile din Moldova. În acest an, numărul s-a redus cu încă 5 mii față de anul precedent și a ajuns la doar 60,6 mii, cea ce este de 2,1 ori mai puțin decât acum 12 ani când numărul lor maxim a atins nivelul de 128 mii persoane, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Vecaeslav Ioniță..

Însă reducerea numărului de studenți în acest an se deosebește cardinal de anii precedenți prin două aspecte importante:

  1. Reducerea s-a realizat exclusiv din contul studenților de la instituțiile superioare de stat. Astfel, numărul de studenți în instituțiile private de învățământ a rămas neschimbat la nivelul de 10 mii studenți, iar a celor din instituțiile de stat s-au redus cu aproape 5 mii persoane de la 55,3 mii la 50,6 mii studenți.
  2. Reducerea s-a realizat în cea mai mare parte din contul studenților cu frecvență la zi. Astfel, numărul de studenți cu frecvență redusă a rămas relativ constant 22,1 mii față de 22,9 mii persoane. În schimb, numărul studenților de la secția zi s-a redus semnificativ de la 42,6 mii persoane la 38,5 mii persoane.

În aceste vremuri de criză pentru sistemul universitar din Moldova se profilează două tendințe clare: 1) universitățile de stat pierd terenul în fața celor private, 2) studenții pledează pentru învățământul cu frecvență redusă, cel mai probabil, din considerente financiare.

Factorii fundamentali, care stau la baza reducerii cu 67,4 mii a numărului de studenți din ultimii 12 ani:

  1. Scăderea în continuare a numărului de tineri de vârsta universitară. Astfel dacă în 2008 populația cu vârsta cuprinsă între 18-22 ani era de 365 mii persoane, atunci în prezent numărul lor s-a redus până la 219 mii sau cu 146 mii persoane în doar 12 ani. Doar acest factor a determinat reducere numărului de studenți cu 50 mii persoane.
  2. Înăsprirea condițiilor la examenele de bacalaureat a dus la scăderea numărului celor care în vârsta universitară doresc să-și continue studiile la universitate. Însă acest factor noi îl privim mai mult ca factor pozitiv. Universitățile în goana după contracte au anulat orice bariere la admitere. Noi deja am uitat ce înseamnă concurs de admitere. Bacalaureatul a devenit unica formă de examinare în lipsa unor filtre de selecție din partea universităților. Înăsprirea condițiilor de examene la bacalaureat au lipsit universitățile cu încă circa 3 mii studenți.
  3. Implementarea învățământului superior în două cicluri a dus la faptul că doar 40% din studenți decid să continue studiile după ciclul II, cea ce a cauzat o reducere a numărului de studenți cu încă aproximativ 14 mii persoane. Universitățile, în dorința de a nu pierde contractele, practic promovau 100% studenți, indiferent de reușita lor. Iar studiile pe cicluri au devenit unicul instrument de selecție al studenților.

Totodată, să nu uităm că sub reducerea numărului de tineri de vârsta universitară se ascunde un alt element demografic: unificare familiilor peste hotare, plecarea tinerilor peste hotare și decizia familiilor de a le asigura studii superioare copiilor.

Însă cea mai mare provocare pentru universitățile din Moldova și în special cele de stat este lipsa de înțelegere a fenomenelor care au loc.

În „lupta” pentru studenți, universitățile au declanșat o adevărată „concurență” distructivă între ele, în special asta se referă la universitățile de stat.

„Este destul de trist să urmărești cum în lupta pentru studenți 2-3 universități de stat dublează specialitățile și luptă pentru același număr de studenți, iar pe final în loc de o grupă de 25-30 studenți, avem 2-3 grupe a câte 10-15 studenți la 3 universități, evident cu costuri duble de pregătire pe fundalul scăderii dramatice a bugetelor universitare. Această luptă între Universitățile de stat au provocat majorarea costurilor de pregătire a unui student în condițiile de reducere dramatică a bugetelor universitare. Cam proastă consecință a unor politici dezechilibrate”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Iar statul urmărește pasiv cum această luptă dintre universități omoară sistemul nostru de pregătire a tinerilor în învățământul superior.

Potrivit expertului, în prezent avem nevoie nu de luptă între universități, dar de crearea unor Alianțe Universitare. Statul nu trebuie să urmărească pasiv cum universitățile sale se distrug reciproc, prin dublarea de specialități.

Criza de studenți a scos în evidența de fapt criza sistemului educațional, care până mai ieri nu se vedea datorită bugetelor enorme provocate de explozia de studenți în perioada 1997-2008, însă acum este timpul de acționat.

„În caz contrar riscăm să pierdem definitiv competiția cu universitățile străine, iar cei care vor rămâne în Moldova vor studia doar la frecvență redusă”, scrie Veaceslav Ioniță.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Opinii

Ion Tăbârță: Moscova a „scurtcircuitat” pretinsa majoritate guvernamentală. Rămân valabile trei scenarii

Publicat

pe

De către

La câteva săptămâni după alegerile din 24 februarie, toată lumea este în așteptarea formării structurilor Parlamentului și a noii formule a viitoarei majorități parlamentare. În ultimele săptămâni s-au desfășurat mai multe evenimente în centrul cărora au fost partidele care au intrat în Parlament, cu excepția Partidului ȘOR.

Formațiunea ȘOR a fost menționată de liderul informal al socialiștilor, Igor Dodon, care a spus că PSRM nu va face o coaliție majoritară din care va face parte Partidul ȘOR, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul IDIS „Viitorul”, Ion Tăbârță.

Potrivit lui, în primele zile după alegeri, actorii politici făceau anumite declarații care lăsau impresia că o coaliție PDM-PSRM e ca și cum făcută, prin aceste declarații doar „netezindu-se” calea majorități parlamentare democrato-socialiste. Primii cu inițiativa de formare a majorității a ieșit liderul PDM, Vlad Plahotniuc. A doua zi după alegeri, el a spus că partidul e gată pentru negocieri cu toate forțele politice, ceea ce de fapt arată că formațiunea ara gata să facă coaliție chiar și cu PSRM.

Blocul ACUM, din start, a contestat rezultatul alegerilor și a spus că alegerile au fost fraudate masiv și au făcut apel la organismele internaționale să nu le recunoască. Ei au prezent și un dosar voluminos cu lista încălcărilor comise la alegerile parlamentare din 24 februarie.

La începutul lunii martie, PDM a prezentat opiniei publice principiile și prioritățile viitoarei coaliții guvernamentale. Aceste principii se referă la interesul pentru cetățean, statalitate, unitate, reintegrarea țării, iar implementarea Acordului de Asociere și respectarea valorilor democratice sunt la mijlocul listei. Tot atunci, democrații au anunțat și faptul au trimis Blocului ACUM invitația la negocieri. În replică, liderul PPDA, Andrei Năstase a spus că destinatarul acestor scrisori era Moscova.

„După validarea mandatelor de deputat de către Curtea Constituțională s-au activizat și socialiștii care au spus că prima opțiune pentru crearea unei coaliții guvernamentale este Blocul „ACUM”. Explicația a fost că sunt două forțe politice de opoziție care pot schimba guvernarea. Blocul „ACUM” și-a reiterat poziția de a nu face alianță cu partidele care reprezintă elemente oligarhice și antieuropene. Evident, această poziție convine de minune, atât PDM, cât și PSRM în eventualitatea unei coaliții postelectorale dintre aceste două formațiuni”, susține Ion Tăbârță.

Blocul ACUM a răspuns acestor invitații – ale PDM și PSRM – prin așa-numitul pachet de deoligarhizare compus din cinci puncte. Primul vizează o declarație în Parlament care se referă la declararea instituțiilor statului fiind captivitate, doi ajustarea cadrului normativ la o serie de demiteri (Procuratura Generală SIS, CEC, CNA etc.). Punctul trei vizează schimbarea sistemul mixt de vot în cel proporțional, patru – crearea a trei comisii parlamentare pentru elucidarea fraudelor economice (publicarea raportului Kroll II, consecințele amnistiei fiscale, laundromat) și punctul cinci se referă la adoptarea legii Magnitsky.

Pachetul de legi propus de Blocul ACUM a fost atacat de PSRM, care a afirmat că politica adoptată de bloc este una „a struțului” și că ceea ce propun ei nu poate fi adoptat din punct de vedere al aspectului normativ (demiterea procurorului) și totodată nicio decizie nu poate fi adoptată în Parlament fără numirea organelor de conducere a legislativului. La rândul său, PDM, prin persoana ex-spicherului, Andrian Candu, a ieșit repetat în public cu o invitație către Blocul ACUM, afirmând că formațiunea este de acord să cedeze chiar și funcția de premier blocului în eventualitatea formării unei coaliții guvernamentale PDM-ACUM.

În situația creată se prefigurează câteva scenarii. La moment, nu este clar care va fi coaliția de guvernare. Cert este că oricare ar fi, ea va implica PDM-ul. În perioada inițială după alegeri, la adresa Blocului ACUM se vine cu propuneri mai mult formale pentru a demonstra partenerilor externi că blocul a adoptat o poziție intransigentă și pentru o viitoare stabilitate politică și economică a Republicii Moldova se merge la consens între PDM și PSRM pentru a avea continuitate. În culise se vorbea despre anumite persoane la funcția de premier și pentru fotoliile din Guvern.

Ion Tăbârță a menționat că între timp a intervenit „un scurt circuit” din exteriorul țării. Am avut așa-zisa vizită de odihnă la Moscova a președintelui Dodon, care a rămas învăluită de mister. O a doua vizită a fost a Zinaidei Greceanîi, imediat după propunerea făcută de către PSRM Blocului ACUM. Întrebarea este în ce constă acest „scurt circuit” dintre PSRM și Moscova. Kremlinul este împotriva unei alianțe între PSRM și PDM, punând accentul pe alegerile anticipate. Nu în zadar, în ultimul timp, în mass media rusească au apărut filmele denigratoare la adresa președintelui PDM, Vladimir Plahotniuc. Sau, Moscova este de acord cu o asemenea coaliție, dar nu este mulțumită de condițiile ei. Totodată, de la Bruxelles s-a dat clar de înțeles că o alianță cu PSRM va stopa multe din proiectele UE, iar de asistența financiară nici nu va putea fi vorba. În plus, PDM are și o relație special cu PSD-ul din România și nu este exclus că va trebuie să explice Bucureștiului o eventuală alianță de guvernare cu socialiștii.

În concluzie, Ion Tăbârță a afirmat că rămân valabile trei scenarii: o alianță între PDM și PSRM; PDM, Partidul „Șor”, independenții și o parte din deputații transfugi de la PSRM; și al treilea scenariu, puțin probabil, din lipsa resurselor financiare – alegeri anticipate.

Citește mai departe

Opinii

Top 10 cele mai mari forțe militare din lume. Pe ce loc se află Republica Moldova?

Publicat

pe

De către

Armata este considerată o parte importantă a unei țări și a securității acesteia. În fiecare an, o reală avere este alocată din buget pentru a finanța forțele armate. Deși o comparație între armatele din lume se poate face doar ipotetic, clasamentul poate fi făcut în funcție de buget alocat, tehnologie implementată, arsenal disponibil, puterea și numărul aliaților, respectiv, numărul militarilor, scrie pe blogul său expertul IDIS Viitorul Rosian Vasiloi.

El a menționat că Republica Moldova se regăseşte în acest clasament pe poziția 103 (este pentru prima dată în istoria acestui clasament), cu un PIB pentru apărare sub 0,4% – un buget de 30 mln. dolari.

Are doar 5.100 de membri activi din prima linie și 60.000 de rezerviști*, alături de 3 aeronave (de transport), 0 tancuri (în regiunea separatista aflată sub ocupația Federației Ruse – 26), 341 blindate, 72 piese de artilerie de diferite modele, din care 11aruncător de proiectile reactive.

În comparație – regimul separatist de la Tiraspol dispune la moment de 110 piese de artilerie, din care 80 aruncătoare de proiectile reactive.

La rândul său, România ocupă locul 40 (fără schimbari în comparație cu anul 2018) într-un top al puterii armatei la nivel mondial, între 137 de ţări (în 2018 au fost 136 țări), conform unui index realizat de Global Fire Power.

Armata română are, conform publicației, 33 de avioane de vânătoare, 700 de tancuri, 1.400 de mașini blindate de luptă, 243 de lansatoare de rachete, 3 fregate și 4 corvete, la aproximativ 70.000 de militari activi. Avem punctaj zero la submarine, elicoptere de atac și artilerie autopropulsată.

Ucraina (Pwlrndx of 0.5082. În 2018 – 0.5383) ocupă locul 29 (fără schimbari în comparație cu anul 2018).

10. Germania

Cheltuiește puțin peste 49 mlrd. de dolari (în 2018 – 45,2 de miliarde de dolari) în fiecare an. În 2011, serviciul militar obligatoriu a fost eliminat. Are doar 178.641 de membri activi din prima linie și 30.00 de rezerviști, alături de 613 de aeronave în total, 900 tancuri, 81 nave (inlcusiv 6 submarine).

9. Turcia

Bugetul său de apărare este de 8,6 mlrd de dolari (în 2018 – 10,2 miliarde de dolari). Mărimea armatei, inclusiv trupele și rezervele regulate, este de peste 735.000 persoane. Forțele aeriene ale Turciei au 1067 de aeronave. Armata deține de asemenea 3200 tancuri, 194 nave.

8. Marea Britanie (în scădere dramatică cu 2 poziții)

Bugetul de apărare al Regatului Unit este în prezent de 47,5 mlrd de dolari (în 2018 -50 de miliarde de dolari). Are 233.230 militari (serviciul activ şi rezervă), împreună cu o flotă de 811 de aeronave și o flotă marină de 76 de nave. Cu toate acestea, armata britanică este încă una puternică, cu pregătire superioară, echipamentele și cele 160 de arme nucleare fiind principalele puncte forte. Royal Navy intenționează să pună în funcțiune HMS Queen Elizabeth, în 2020. Este un portavion, care poate să transporte 40 de avioane F-35B. Marea Britanie face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 215 focoase nucleare.

7. Coreea de Sud.

Cheltuiește cu armata 38,3 de miliarde de dolari (40.0 în 2018). Menține o armată mare de peste 625.000 de angajați activi și 5.827.250 ca personal suplimentar în rezervă, alături de cea de-a 5-a cea mai mare flotă aeriană din lume cu 1.614 de aeronave, precum și o flotă de 166 de nave. Țara are 2654 de tancuri, 2870 blindate şi 6209 piese de artilerie de diferite modele.

6. Japonia (o creștere spectaculoasă cu 2 poziții)

Are cheltuieli militare de 47,0 miliarde de dolari (44.0 în 2018). Are peste 247.157 de persoane active și aproape 56.000 în rezervă. Cu 1.572 de aeronave, este a 6-a cea mai mare forță aeriană. Armata este dotată cu 1004 tancuri și cu 131 nave de război.

5. Franța (fără schimbări în clasament)

Bugetul său militar actual se ridică la 40,5 de miliarde de dolari pe an (40,0 în 2018). Peste 205.000 de forțe regulate, împreună cu rezerviștii formează o forță de aproximativ 388.635 militari. Are peste 1.248 de aeronave, împreună cu 406 tancuri şi 6300 blindate. Ca şi Marea Britanie face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 300 focoase nucleare.

4. India (fără schimbări în clasament) s-a folosit de populația sa masivă și a construit o armată de 3.462.500 de militari, inclusiv 1.362.500 militari activi. Dimensiunea armatei indiene este unul dintre motivele pentru care a rămas întotdeauna printre țările cu cele mai puternice armate din lume. Forța umană a armatei este completată de aproape 2.815 blindate terestre, care includ 4.184 de tancuri, precum și 2082 de aeronave, alături de arme nucleare. Rachetele sale balistice pot afecta întregul Pakistan sau aproape tot teritoriul Chinei. Bugetul său actual de apărare se ridică la 55,2 de miliarde de dolari (47,0 în 2018). Este de asemenea una din cele mai mare importatoare de mărfuri militare din lume. Ca şi Franţa şi Marea Britanie face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 120 focoase nucleare.

3. China (fără schimbări în clasament)

Bugetul de apărare al Chinei se ridică oficial la 224,0 mlrd. de dollari (în 2018 – 151 de miliarde de dolari. Are o dimensiune formidabilă a armatei, cu 2,183 milioane de persoane active în linia întâi și încă 510 mii de rezerviști, ceea ce o face ca cea mai mare forță terestră din lume, asta cu tot cu 3187 avioane, 13050 tancuri, 714 nave militare şi peste 12 mii piese de artilerie. Face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 270 focoase nucleare.

2. Rusia (fără schimbări în clasament)

Bugetul de apărare al Rusiei este de 44,0 mlrd. de dolari (în 2018 – 76,6 miliarde de dolari). Armata rusă are 1.013.628 de militari activi și aproape 2.6 milioane de militari în rezervă. Forța umană este susținută de 21.932 de tancuri, ceea ce face ca Rusia să fie cea mai mare forță de tancuri, 4.078 avioane şi 352 nave. Rusia are 6600 de focoase nucleare active.

1. Statele Unite ale Americii (fără schimbări în clasament)

SUA alocă anual 716,0 mlrd. de dolari (în 2018 – 647 miliarde de dolari pentru armată), mai mult decât celelalte nouă țări, împreună. Menține o armată foarte mare, compusă din circa 1,3 milioane de soldați și alți 860.000 de rezerviști. Are o flotă aeriană compusă din 13.398 nave, 6.287 tancuri, plus flota maritimă de 415 nave din care 20 portavioane, în timp ce restul lumii mai deține încă 22. SUA are la dispoziție și 6450 focoase nucleare.

Citește mai departe

Alegeri

OPINIE / Fă ACUM, ori niciodată

Publicat

pe

De către

Alegerile de duminică au fost, într-un fel, destul de triste, cu o victorie a celor care și-au cumpărat voturile. Pe fundalul numeroaselor încălcări, rezultatul blocului ACUM poate fi considerat un succes modest. Însă principala forță de opoziție pare hotărâtă să rateze acest moment la fel cum a ratat și valul de indignare al chișinăuienilor după anularea alegerilor municipale astă-vară.

Ce vrea să facă ACUM?

La trei zile după alegeri, cei 26 de deputați ACUM par hotărâți să se limiteze la văicăreală în timp ce-și așteaptă legitimațiile de parlamentari. Maia Sandu și Andrei Năstase au ținut o conferință de presă, unde au spus că alegerile vor fi fraudate și că ei vor investiga asta. Și cam atât. Înainte de alegeri, Maia Sandu promitea proteste, însă, după scrutin, pare să fi prevalat logica imbatabilă a lui Andrei Năstase: „Considerând fraudarea masivă de ieri, pot să afirm că Blocul electoral ACUM a câștigat alegerile parlamentare”. Eh, dacă ai câștigat, de ce să protestezi?

Promisiunea cu investigația e mai goală decât David-ul lui Michelangelo. Am avut un caz asemănător în 2009. Atunci Filat, Ghimpu, Chirtoacă și Urechean făceau conferințe de presă cu teancuri de dosare cu dovezi și, spre deosebire de ACUM, ăia chiar aveau o majoritate parlamentară. Așa că scepticismul față de investigația promisă e dublu. În primul rând, dacă au capacitatea de a investiga și cerceta aceste fraude, de ce nu au făcut-o înainte de alegeri? Scuza că nu știau nu ține, că nu e prima dată când avem fraude electorale în Moldova, iar acuzații și avertismente au fost și de această dată. În al doilea rând, chiar dacă ar duce la bun sfârșit o astfel de investigație, care ar fi consecințele? Cum ar putea ei să tragă pe cineva la răspundere într-un stat unde toți judecătorii, polițiștii și procurorii, ca să nu mai vorbim de CEC, sunt controlate de Plahotniuc?

Opoziție activă timp de patru ani e o prostie. La cât a degradat situația în ultimii trei ani, ce va fi în următorii patru? Poate patru ani trec mai ușor și mai repede într-un fotoliu de deputat… Totuși, nu știu dacă alegătorii care i-au votat sunt la fel de răbdători.

Ce poate sau trebuie să facă ACUM?

În primul rând, proteste. Da, e greu. E iarnă, e frig, societatea e într-un fel de apatie sau depresie letargică. Însă nu poți lansa acuzații atât de grave precum faptul că alegerile au fost fraudate și nu le recunoști ca fiind corecte și libere fără a veni cu o reacție pe măsură. Votul a fost furat – din nou! ACUM trebuie să mobilizeze oamenii să iasă la proteste înainte ca moldovenii să se obișnuiască cu furtul votului așa cum s-au obișnuit cu sărăcia.

E drept că Maia Sandu și Andrei Năstase nu prea ar ști ce să facă cu o masă de protestatari chiar dacă aceștia ar ieși singuri de bunăvoie. Poate o plimbare de la Primărie până la cercul de la Ion Creagă-Calea Ieșilor și înapoi.

Mai practic ar fi scenariul lansat de Alexei Tulbure: să voteze împreună cu socialiștii demiterea unor demnitari și funcționari cheie controlați de democrați, printre care procurorul general și membrii CEC. O epurare măcar parțială a structurilor de stat care să permită alegeri noi mai corecte. După rezultatul alegerilor, acest scenariu pare cel mai roz dintre cele posibile.

Cînd l-am citit prima oară, obiecția mea viza mai degrabă socialiștii: ei s-au dovedit a fi de partea PDM de fiecare dată când a fost nevoie, începând cu sistemul mixt. În cel mai rău caz, refuzul PSRM ar fi confirmat că sunt și ei un partid la cheremul lui Vlad Plahotniuc și nicidecum de opoziție. Maia Sandu și Andrei Năstase ar fi putut monopoliza segmentul de opoziție.

Spre surprinderea mea, obstacolul vine din partea ACUM, care refuză măcar să încerce o astfel de manevră. Cel mai elocvent a descris alternativa preferată de ei Octavian Țâcu: „стоять и ждать и смотреть”. Timp de patru ani. Dacă tot se consideră un bloc atât de onest și transparent, de ce nu au mers cu acesta slogan în campanie, cu promisiunea că o să stea în Parlament și o să aștepte și o să se uite la cum guvernează Vlad Plahotniuc?

ACUM sau niciodată

Cei din blocul ACUM ar trebui să se gândească la numele blocului și la ce au promis în campanie. Chiar ar fi culmea ironiei ca planul de acțiuni al deputaților ACUM să fie statul în opoziție timp de patru ani. Mai bine s-ar fi numit blocul „Peste 4 ani”. Poate protestele și colaborarea cu socialiștii pentru a demite oamenii lui Vlad Plahotniuc nu sunt unicele soluții, poate mai e vreo alternativă creativă, însă ACUM nu dă semne că are vreun as în mânecă. Dimpotrivă, noii deputați au început să se scufunde în fotoliile moi de deputați înainte măcar de a se așeza în ele.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Externe9 ore în urmă

Radovan Karadzici, supranumit „măcelarul din Balcani”, condamnat la închisoare pe viaţă

PE SCURT Fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzici, a fost condamnat miercuri la închisoare pe viaţă de...

Social11 ore în urmă

Protestatari din fața sediului Judecătoriei Orhei, stropiți cu gaze lacrimogene: Ce declară Poliția

PE SCURT Mai mulți protestatari au fost stropiți astăzi cu gaze lacrimogene, în fața sediului Judecătoriei Orhei, unde s-a pronunțat...

Social11 ore în urmă

Locatarii de pe str Alba Iulia – din nou la proteste

PE SCURT Un grup de locatari de pe strada Alba Iulia din Chișinău au ieșit din nou la proteste împotriva...

Sănătate12 ore în urmă

În România se pregătește legalizarea canabisului

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a spus că se discută despre legalizarea canabisului în România, în scopuri medicinale, în condițiile în...

Politică13 ore în urmă

Blocul ACUM cheamă cetățenii la protest în fața Parlamentului: „Apărăm Justiția!”

PE SCURT Blocul ACUM cheamă cetățenii la protest joi, la 11:30, în fața Parlamentului, „pentru a apăra Justiția”. Manifestația survine după...

Social15 ore în urmă

Un ucrainean a încercat să intre în R.Moldova cu arme și muniții. Ce le-a declarat polițiștilor

PE SCURT Un cetățean al Ucrainei a încercat să intre în Republica Moldova, prin punctul de trecere Palanca, cu un...

Externe15 ore în urmă

Capitala Kazahstanului a fost redenumită în cinstea președintelui

PE SCURT Deputații Republicii Kazahstan au votat în lectura a doua redenumirea capitalei din Astana în Nursultan, în cinstea primului...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri2 zile în urmă

Alegeri parlamentare 2019: 9 candidați care au luat mai puțin de 200 de voturi

Comisia Electorală Centrală a publicat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Moldova.org a cercetat rezultatele și vă...

Alegeri4 zile în urmă

PDM, gata să discute cu Comisia de la Veneția și să schimbe Constituția pentru retragerea mandatelor deputaților

Curtea Constituțională a confirmat pe 14 martie rezultatele referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019. La referendum au participat mai...

Alegeri4 zile în urmă

Valeriu Munteanu: „Truda” PL în campania electorală a turnat multă apă la moara PD”

Fostul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, fost membru al Partidului Liberal, a declarat în cadrului unui interviu pentru tribuna.md că „PL...

Alegeri5 zile în urmă

Alegeri parlamentare: top 5 deputați care au câștigat la limită

După afișarea rezultatelor finale de către Comisia Electorală Centrală, Moldova.org a cercetat rezultatele și vă propune topul celor 5 deputați...

AlegeriO săptămână în urmă

Ceasul buclucaș / Cadoul electoral de la Șor, scos la vânzare de un alegător

Pliantele electorale și-au găsit locul în stocul de făcut foc iarna, calendarele stau cuminți pe pereți, dar iată că unul...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Alegătorii din circumscripția 48, învățați cum să voteze pentru un candidat din regiunea separatistă

Un utilizator Facebook a făcut publice niște imagini video în care se vede cum un bărbat îi învață pe ceilalți...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Primara de Budești, Nina Costiuc, supărată foc pe alegătorii din circ. 32

Nina Costiuc, candidata pe circumscripția nr. 32 din partea Partidului Democrat, care a fost devansată de doi contracandidați ai săi,...

Advertisement

Opinii

martie 2019
L Ma Mi J V S D
« feb.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com