Connect with us
"
"

Cultură

Eliza G din Italia a câștigat marele trofeu al festivalului Cerbul de Aur 2019// VIDEO

Publicat

pe

PE SCURT

Interpretă din Italia, Elisa G este marea câştigătoare a concursului Cerbul de Aur 2019 şi a premiului de 25 000 de euro. Artista a interpretat, în concurs, piesele „Creioane colorate” (Feli) şi „Altro che favole”.

„Sunt foarte fericită şi este o mare onoare pentru mine să primesc Trofeul Cerbul de Aur. Mă bucur că mă aflu aici, în ţara voastră frumoasă şi a fost o mândrie să cânt în limba română”, a declarat artista Eliza G, vizibil emoţionată, transmite TVR Moldova.

PE LUNG

Eliza G, pe numele real Elisa Gaiotto, este o cântăreaţă şi compozitoare italiană cunoscută pe scena internaţională pop, în special în America Latină şi Europa, potrivit site-ului oficial al evenimentului.

Alături de câştigătorul Marelui Trofeu, Festivalul şi-a aflat şi ceilalţi laureaţi:

Premiul I – Sara De Blue, din Austria, premiu înmânat de Loredana Groza, membru al Juriului şi Vasile Şirli, preşedintele Juriului;

Premiul II – Ralfs Eilands, din Letonia, premiu înmânat de Ricky Dandel, membriu al Juriului;

Premiul III – Monika Marija, din Lituania, premiu înmânat de Viktor Lazlo, membru al Juriului;

Premiul special al publicului – Florin Răduţă, România, premiu înmânat de George Scripcaru, primarul Braşovului;

Premiul pentru cea mai bună interpretare a unei piese româneşti – Alfie Arcuri, din Australia, premiu acordat de Doina Gradea, Preşedinte-Director General SRTv şi Georgică Severin, Preşedinte-Director General al SRR.

Premiul Presei acreditate la Festival – Syuzanna Melqonyan, din Armenia, premiu înmânat de Adrian Ioan Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov;

La ediţia din acest an, juriul a fost format din: Loredana Groza (cântăreaţă), Ricky Dandel (artist), Viktor Lazlo (cântăreaţă), Erminio Sinni (cântăreţ, compozitor) şi preşedintele juriului Vasile Şirli (compozitor, producător muzical).

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Cultură

Cine a fost Maria Drăgan, artista distrusă de indiferență și sistem

Publicat

pe

De către

PE SCURT

A fost comparată de nenumărate ori cu Edith Piaf a muzicii românești, a ridicat mii de oameni în picioare și a inspirat oamenii prin talentul ei. Maria Drăgan a fost artista plină de energie și bunătate, care, însă, a fost distrusă de indiferența unor oameni importanți din viața ei. 

„A fost un diamant cumpărat, târguit și pierdut, iar noi suntem fericiți că o regăsim în amintirile noastre”, a scris jurnalistul Gheorghe Budeanu în cel de-al doilea volum de amintiri și interviuri „MARIA. Vai, sărmana turturică”.

PE LUNG

Maria Drăgan s-a născut la 23 august 1947, în satul Bălăurești, Nisporeni. Erau șase copii în familie. După absolvirea școlii, Maria a început să lucreze în brigada de legumicultori, iar între pauze și serile scria versuri, picta și cânta. Într-o zi, a decis să-și schimbe viața și a plecat la Chișinău. „S-a pornit la școala de pictură, dar a ajuns la Școala de muzică „Ștefan Neaga”, povestește Gheorghe Budeanu, jurnalistul care a făcut ultimul interviu din viața artistei.

În 1966, la Filarmonică se anunțase fondarea unui ansamblu de muzică populară. Aflând despre asta, Maria, de 19 ani, s-a dus să-și încerce norocul și a reușit. A devenit solista ansamblului „Mugurel”, unde avea un repertoriu de peste 500 de romanțe, doine, bocete. Cânta în limba română, ceea ce, în acea perioadă, reprezenta un adevărat act de curaj. Timbrul plin, colorat și diapazonul larg ridica oamenii în picioare. „A fost o mare artistă cu un destin trist. Cred că ar fi avut un alt destin dacă s-ar fi născut în altă țară și în alte timpuri”, spunea Ion Busuioc, un prieten al artistei.

Maria Drăgan era un om luminos, cald, deschis, care nu înțelegea uneori cruzimea oamenilor care o înconjurau. Scena era un ring de luptă, regulile pe care nu le cunoștea sau pe care nu le accepta. „Am cântat cu tot neamul nostru… am cutreierat țara în lung și-n lat, am văzut oameni aplaudând cu o bucurie pe care doar cântecul adevărat o poate explica. Eram pe atunci naivă și credeam că toți oamenii sunt ca pâinea cea caldă. Of, lume, lume, soro lume… Acum, cu mintea mea odihnită, îmi dau seama că prea bine cântam ca să nu-mi fac dușmani din invidie”, recunoștea Drăgan în ultimul său interviu. 

După destrămarea Ansamblului „Mugurel”, Maria a încercat să-și găsească locul în muzică, dar, nu prea a reușit. Astfel, într-o zi, brusc a dispărut din viața publică, fiind distrusă de regimul infect, care nu tolera cântecele românești și oamenii talentați. A fost nevoită să revină la casa părintească. Era dezamăgită, epuizată și bolnavă. Singurul loc unde și-a găsit de lucru a fost la școala din sat unde s-a angajat ca paznică. Amintirile le-a lăsat în trecut și prefera să nu se mai gândească la succesul pe care l-a avut cândva. De fiecare dată când își auzea cântecele la radio, mergea la iazul de lângă grădină și începea să plângă. 

„Maria era cântecul și cântecul era Maria. Cum spunea un mare artist: cântecul alerga după Maria Drăgan ca un nebun. Ea era îndrăgostită de cântec și a păstrat mereu această dragoste, dar o durea nespus că a fost ruptă brusc de scenă și de oameni. Despre ea se poate de povestit mult, deși viața ei a fost foarte scurtă”, zice Gheorghe Budeanu, singurul și ultimul jurnalist care a realizat un interviu cu artista după ce timp de 9 ani Maria Drăgan a fost ruptă de scenă. „Ea a fost ca un fulger pe bolta muzicii noastre. Noi trăim cu memoria ei. Imaginea ei a rămas tânără, frumoasă și devotată muzicii. Ce poate fi mai frumos de atât?”, se întreabă Budeanu.

La 6 octombrie 1986, la vârsta de 39 de ani, Maria Drăgan se stinge din viață, fiind răpusă de tuberculoză. Este petrecută pe ultimul drum doar de rude.

La 13 septembrie 1996, a fost creată Fundația „Maria Drăgan”, care are drept scop lansarea și promovarea tinerilor interpreți de folclor. În 2001, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului-concurs de interpretare a cântecului folcloric „Vai, sărmana turturică”, consacrat interpretei de muzică populară Maria Drăgan. Numele Mariei Drăgan îl poartă astăzi străzi din Chișinău, Nisporeni și Călărași.

Citește mai departe

Cultură

Cea mai bună Cio-Cio-san a Moldovei

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Maria Bieșu a fost cea care ne-a adus faima în întreaga lume și a adus pe scena teatrului nostru artiști renumiți de operă. Pe parcursul vieții sale a fost distinsă cu zeci de premii și aprecieri: Primadona Operei Naționale din Republica Moldova, Artistă a Poporului, Laureată a Premiilor de Stat, profesor universitar, academiciană, „Doctor Honoris-Causa”, Cavaler al „Ordinului Republicii” și deţinătoarea Ordinului Naţional „Steaua României”, cu toate acestea a fost singură și adesea foarte tristă.

Viața ei a avut doar un capitol – muzica, care i-a clădit amintirile, i-a acompaniat singurătatea și care a petrecut-o pe ultimul drum.  

PE LUNG

Maria Bieșu s-a născut în satul Volintiri, r. Ștefan Vodă, într-o familie de țărani simpli, devotați pământului pe care îl lucrau. Mariei i-a plăcut muzica încă din copilărie. Ea participa la toate concursurile organizate la școală. Însă, când a venit timpul să aleagă la ce facultate să se înscrie, a ales agricultura. Visa să devină artistă, dar mama o tot tachina și o întreba ce fel de profesie este asta: să fii artistă?

După doi ani de studii la facultatea de agricultură, unde se plictisea, a decis să facă ceea ce cu adevărat își dorește. Maria Bieșu debutează ca solistă în cadrul formației de muzică populară „Fluieraș”, alături de celebrii Tamara Ciobanu și Serghei Lunchevici. Nici de această dată nu este susținută de părinți, care voiau ca fiica să-și construiască un viitor sigur, care să-i garanteze un trai cât de cât decent. Însă, susținerea vine chiar din partea ministrului Culturii, care a văzut-o pe scenă la un festival republican și a încurajat-o să se înscrie la conservator.

În 1955, la 20 de ani, în fața comisiei de examinare a Conservatorului din Chișinău, Maria Bieșu a interpretat o romanță de Liszt și aria din Dama de Pică cu atâta simțire, încât la final s-a lăsat o tăcere suspectă, după care examinatorii au exclamat în cor: „Bravo, Maria!”. După mai mulți ani de studii și de la muzica folclorică decide să treacă la operă.

În anul 1962, se angajează la Teatrul de Operă din Chișinău, iar o împrejurare accidentală îi oferă șansa unei lansări fulminante. În ajunul lansării spectacolului Tosca de compozitorul Puccini, protagonista rolului Floriei Tosca se îmbolnăvește, iar Maria Bieșu este propusă ca suplinitor. Debutul solistei pe scena Teatrului de Operă are loc pe 28 aprilie 1962. Succesul a fost recunoscut atât de specialiști, spectatori, cât și de teatrul care a început să proiecteze un repertoriu special pentru ea. La 30 de ani, ea face un stagiu la teatrul La Scala din Milano, Italia. Aici, sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza, asistentul de altădată a marelui Toscanini, pregătește rolurile principale de soprană în limba italiană din operele Tosca, Madame Butterfly, Aida și Trubadurul. Însuși Antonio Guiringuelli, directorul general al teatrului La Scala, a declarat că această tânără n-are nevoie de nici un fel de lecții – ea are un dar înnăscut.

În 1967, obține titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” la Concursul Internațional Miura Tomaki din Tokio, Japonia. Din acel moment, Maria Bieșu a început să fie invitată în juriu, în concerte sau să țină prelegeri la diverse instituții muzicale din Europa, America și Asia. Maria Bieșu a imprimat un șir de creații la radio și pe discuri.

Peste câțiva ani, artista urcă pe scena teatrului Metropolitan Opera din New York. După evoluția sa, conducerea teatrului trimite o solicitare Ministerului de Cultură al U.R.S.S, în care cere încheierea unui contract pentru o întreagă stagiune teatrală. Bieșu urma să interpreteze zece din cele mai frumoase roluri pe scena Metropolitanului. Însă, liderii sovietici o încurajează să renunțe, îi repetă să nu uite de unde vine și că este deputatul uniunii și nu trebuie să dezamăgească pe cei care au avut încredere în ea. În cele din urmă, Bieșu nu mai pleacă nicăieri. Spune că a renunțat pentru că nu poate să-și lase surorile și mama.

Astfel că rămâne să evolueze pe scenele străine doar ocazional. De-a lungul carierei sale, Maria Bieșu a ajuns  pe scenele teatrelor de operă din Franța, Australia, Japonia, Cuba, Israel etc. Cu toate acestea, duce o viață grea și pătrunsă de singurătate. Pe scenă urca și primea fascinația oamenilor, era înconjurată de mulțime, dar acasă era tristă și singură. Mulți ani a visat să transforme Chișinăul într-un centru al muzicii de operă. În cele din urmă, în septembrie 1990, la Chișinău a fost inaugurat Primul Festival Internațional al starurilor de operă și balet, intitulat „Invită Maria Bieșu”. De atunci, pe meleagurile Moldovei, toamna, poposește fluturele gingaș (logotip al Festivalului Invită Maria Bieșu), împreună cu talente recunoscute în toată lumea ale muzicii de operă și balet. 

Primadona a  decedat pe data de 16 mai 2012, pe patul spitalului Cancelariei de Stat, după ce timp de 7 ani a suferit de o formă rară de leucemie. La o distanță de două zile, Guvernul Republicii Moldova a decis să redenumească teatrul – Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu. Ziua de 19 mai a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova.

Citește mai departe

Cultură

Publicul – Rusia, juriul – Macedonia de Nord. Cum a votat Moldova la Eurovision Song Contest 2019

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Reprezentantul Olandei, Duncan Laurence, cu piesa „Arcade”, a câştigat finala concursului Eurovision 2019, care a avut loc sâmbătă seară, la Expo Tel Aviv din Israel.

Rezultatele au fost determinate de voturile unui juriu de experţi internaţionali (50%) şi cele date de spectatorii din cele 41 de ţări care au participat la concursul de anul acesta (50%). Datele de pe site-ul eurovision.tv arată că publicul din Moldova a acordat 12 puncte Rusiei. În același timp, juriul profesional din țara noastră a acordat punctajul maxim, de 12 puncte, Macedoniei de Nord.

PE LUNG

Astfel, preferatul publicului din Moldova a fost interpretul rus Serghei Lazarev care a evoluat pe scena de la Tel Aviv cu piesa „Scream”. Pe locul doi și 10 puncte au fost acordate de public Azerbaijanului, iar pe locul trei în preferințe s-a situat reprezentantul San Marino.

Reprezentantul Olandei, Duncan Laurence, cel care a câștigat concursul, a fost pe locul șase în preferințele telespectatorilor din Moldova.

Rezultatele juriului profesional din Moldova au arătat în felul următor: pe locul întâi s-a situat reprezentanta Macedoniei de Nord Tamara Todevksa cu piesa „ Proud”, locul doi a fost acordat Australiei și locul trei – Cehiei.

Reprezentantul Rusiei a acumulat cinci puncte, iar cel al Olandei, Duncan Laurence, a acumulat doar trei puncte din partea juriului.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social11 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930