Deşi nu este impunătoare precum multe din suratele ei din Maramureş, Mănăstirea Dragomireşti e una foarte căutată, datorită amplasării sale într-un cadru natural deosebit, dar şi pentru că aici se află una din icoanele unicat ale spaţiului românesc. Bijuteria spirituală de la Dragomireşti – icoana Maicii Domnului cu Pruncul – e interesantă prin faptul că piciorul stâng al Micului Iisus e în formă de palmă. Chiar nu este cunoscut nici autorul, dar nici cel la comanda căruia a fost pictată, feţele bisericeşti susţin că una din explicaţii ar fi atunci când săruţi piciorul Mântuitorului ca şi cum i-ai săruta mâna. Mănăstirea Dragomireşti în anul 1949 a trecut printr-un pârjol, însă icoană a fost găsită intactă în cenuşă. E considerată făcătoare de minuni. Astfel, pe parcursul anilor, mulţi au cunoscut vindecări miraculoase, ajutoare în momente când nu mai exista nicio speranţă.
Se spune că prima biserică de lemn de la Dragomireşti a fost ridicată la 1722. Acum aceasta se află la Muzeul Satului de la Bucureşti. Un alt sfânt locaş este construit ca vatră de mănăstire între 1926 şi 1927. Peste 22 de ani a fost devastată de flăcări. Între 1951 şi 1957, preotul Nuţu Codrea de la Dragomireşti, ajutat de creştinii sin dat, ridică, la fel din lemn, o nouă biserică. Peste mai bine de trei decenii (1990) la Dragomireşti încep să vieţuiască monahi.
Acum un an, la Mănăstirea Dragomireşti a fost pusă temelia unei noi biserici, care, respectând tradiţia maramureşeană, va fi din lemn, doar că va avea subsolul de beton.
Deşi obştea este una mică, doar cinci călugări, aici, în fiecare zi se face Acatistul (dimineaţa, ora 07.00 ), se oficiază Vecernia (18.00) şi Miezonoptica (22.00). Miercurea şi vinerea este săvârşită Taina Sfântului Maslu. De sărbători, precum şi în zilele de sâmbătă şi duminică, Sfânta Liturghie începe la ora 07.00.
Pe la Mănăstirea Dragomireşti trec foarte mulţi creştini. Însă, majoritatea îşi îndreaptă spre această bijuterie maramureşeană mai ales pe 25 martie (stil nou), când se sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii, dar şi în zilele de hram – „Sfântul Ilie Tesviteanul” (prăznuit pe 20 iulie, stil nou) şi „Naşterea Maicii Domnului” (opt septembrie, stil nou).
La Mănăstirea Dragomiresti sunt zile de pelerinaj în 25 martie, când se sărbătoreşte “Izvorul Tămăduirii”, şi în cele două zile de hram (20 iulie si 8 septembrie).
Mănăstirea Dragomireşti se află la circa 470 de kilometri de Chişinău şi la 45 de kilometri de centrul judeţean Sighetu Marmaţiei.
Mulţumesc Centrului de Pelerinaj „Emaus” al Mitropoliei Basarabiei (www.emaus.md) pentru susţinere la realizarea materialului.
