Complexul muzeal în aer liber “Orheiul Vechi”, cavernele subterane de la Cricova şi Mileştii Mici, peştera “Emil Racoviţă”, rezervaţiile “Pădurea Domnească” şi “Prutul de Jos”, lanţul de recife “Toltrele Prutului”, stânca “Buteşti”… Este uluitor să revii la cele mai fermecătoare şi pitoreşti destinaţii turistice ale Republicii Moldova.
Despre dezvoltarea turismului la noi se vorbeşte de ceva timp încoace. S-au desfăşurat programe cu finanţare internaţională, au fost instruiţi gospodarii din zonele atractive, s-a mai construit şi reparat câte un hotel prin raioane, au fost promovate noi rute şi destinaţii, s-au stabilit şi consolidat relaţii de cooperare pe plan internaţional. Mai puţin s-a investit în modernizarea infrastructurii, a căilor de acces. Cu toate acestea, Republica Moldova devine tot mai atractivă pentru turiştii străini, care rămân impresionaţi de bogăţia de peisaje, de savoarea vinurilor şi a bucătăriei naţionale, de tradiţii şi obiceiuri.
Sunt deja zece ani de la deschiderea primei pensiuni agro-turistice, la Trebujeni, Orhei. Temerarii gospodari Ala şi Mihai Benzin (regretatul), au fost urmaţi şi de alţi săteni, care şi-au primenit casele şi au lăsat porţile larg deschise în aşteptarea vizitatorilor. Şi la Rezina, Călăraşi sau Glodeni vom găsi locuri de cazare, mese încărcate cu sarmăluţe şi plăcinţele şi ne vom delecta auzul cu melodii populare cântate de ansambluri etnografice. Ajunşi în spaţiul rural, turiştii nu ţin neapărat la condiţii de cinci stele, ci aşteaptă să găsească zone ecologic-curate, ţinuturi de legendă, monumente de arhitectură… Şi câte bucurii le creează participarea la mulsul vacilor sau plimbările cu căruţa!
În ţările cu tradiţii în domeniu demult-demult s-a înţeles că banii investiţi în turism se răscumpără înmiit. Turismul a devenit, în multe state, una din cele mai prospere, profitabile şi importante ramuri ale economiei. Şi la noi, chiar dacă nu ne prea grăbim cu asigurarea infrastructurii necesare, beneficiile încep să apară. Deocamdată cei de la Orheiul Vechi, unde accesul este relativ uşor, au de câştigat – în week-end-uri, vacanţe etc. aici este pestriţ de atâta lume.
Delegaţii oficiale sau prieteni de peste hotare – cu toţii şi-ar dori să plece din Moldova cu suveniruri şi amintirifrumoase. Le organizăm excursii – la Cricova sau Mileştii Mici, la Orheiul Vechi, Ţâpova sau Saharna. Şi, cam atât, or, superbele peisaje din sud – rezervaţia “Prutul de Jos”, sau din nord – “Pădurea Domnească”, “Toltrele Prutului”, Stânca Buteşti, peştera “Emil Racoviţă” etc., rămân a fi admirate mai mult din cărţi poştale, prea puţini cutezând să meargă să le viziteze, în special din cauza drumurilor proaste, mai ales cele săteşti.
De fapt, este doar o scuză. Or, în mare parte, nu ajungem aici pentru că nu ştim ce pierdem. În spaţiul basarabean avem şi stânci pleşuve, şi dealuri line, şi păduri, şi ape, şi biserici de lemn, şi mănăstiri seculare, şi tradiţii, şi istorie… Ştiaţi că enigmele de la “Suta de Movile” rămân până astăzi nedescifrate, că în “Ţara Bâtlanilor” avem o colonie unicat de peste 1000 de exemplare de păsări de baltă care cuibăresc pe stejari? Dar ştiaţi că în raionul Călăraşi avem patru mănăstiri aşezate sub formă de cruce – Hârjauca, Hârbovăţ, Răciula şi Frumoasa – şi un Centru de artizanat “Casa Părintească” de la Palanca? Aţi fost vreodată prin Codrii Tigheciului sau la Arioneşti pentru a admira Lunca Prutului? Dar pe Drumul Vinului de câte ori aţi mers, admirând adevărate oraşele subterane?
La 27 septembrie în întreaga lume este marcată Ziua Internaţională a Turismului. Este ocazia potrivită pentru cuvinte de felicitare şi admiraţie către toţi cei care promovează imaginea turistică a Republicii Moldova, care se zbat pentru dezvoltarea acestui domeniu la noi, care muncesc din plin pentru ca Moldova să devină, cu adevărat, “mica Elveţie”.
