De Înălţarea Sfintei Cruci, prăznuită la 14 septembrie (stil nou), mii de pelerini se vor îndrepta spre mănăstirile şi bisericile care-şi serbează hramul. Cei mai mulţi îşi propun să ajungă mai ales la locaşurile sfinte unde se păstrează părticele din Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul nostru Iisus Hrisos acum aproape două mii de ani.
Pelerinaj mare va fi la Mănăstirea Lupşa din judeţul Alba. Obştea monahală este în aşteptarea unui impunător număr de creştini dornici să asiste la una din cele mai frumoase şi emoţionante sărbători – hramul sfântului locaş. Mănăstirea este căutată prin faptul că este una din cele mai vechi din Transilvania (1420), dar şi pentru că aici se află o părticică din lemnul Sfintei Cruci.
Potrivit Patriarhiei Române, ca în fiecare an, de praznicul Înălţarea Sfintei Cruci, numeroşi credincioşi vor participa la hramul schitului din Aiud, judeţul Alba, unde se pomenesc foştii deţinuţi politici, care au trecut la Domnul în temniţele comuniste.
Locaşul sfânt de aici e mult mai mult decât un loc de rugăciune, e un loc în care istoria a fost scrisă cu sânge. La Aiud, din 1947 – 1964, au trecut prin malaxorul diabolic al comunismului sute sau chiar mii de persoane. Nu au scăpat de tăvălugul ateismului nici intelectuali de seamă, precum: poeţii Radu Gyr şi Vasile Voiculescu, filosoful Mircea Vulcănescu, marii gânditori Nichifor Crainic şi Petre Ţuţea. Printre „duşmanii” de clasă ajunşi la Aiud au fost şi mai multe feţe bisericeşti remarcabile – Dumitru Stăniloaie, părintele Galeriu, Iustin Pârvu, Calciu –Dumitreasa, Dimitrie Bejan, Arsenie Papacioc etc.
Şi Mănăstirea Dervent din judeţul Constanţa va fi asediată de mii de creştini. Potrivit dervent.ro, lumea vine la marele praznic pentru a asista la Sfânta Liturghie, dar şi pentru a se ruga la crucile care se spune că acum două mii de ani, au “crescut din pământ”. Iniţial au fost patru, doar că două dintre ele au fost scoase din pământ pe timpul dominaţiei otomane. Acestea sunt din piatră masivă, iar creştinii care s-au rugat cu tărie au cunoscut vindecări miraculoase.
Mâine îşi mai serbează hramul mănăstirile: Sângeap-Basaraba, judeţul Iaşi, Şatra – judeţul Maramureş, Bixad – judeţul Satu Mare, Mănăstirea Sfintei Cruci din judeţul Bihor, „’Înălţarea Sfintei Cruci” din Căşiel – judeţul Cluj, Cebza şi Partoş, din judeţul Timiş; precum şi schiturile: Studina – jud. Olt; Ciocăneşti – jud. Suceava, “Sfânta Cruce Poiana” din jud. Neamţ, bisericile din Volovăţ şi Pătrăuţi, din jud. Suceava, ctitorii ale voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, transmite basilica.ro.
Tot mâine, pe stil vechi, este începutul Anului Nou bisericesc şi Sfântul Cuvios Simion Stâlpnicul. De această sărbătoare îşi părznuieşte hramul doar o singură mănăstire basarabeană – Hirova din Nicolaeuca, raionul Orhei. .
