Connect with us
"
"

Justiție

Curtea Supremă de Justiție va fi reformată. Ministerul Justiției a inițiat elaborarea unui proiect de Lege

Publicat

pe

PE SCURT

Ministerul Justiţiei a anunţat despre iniţierea procesului de elaborare a proiectului Legii cu privire la reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

Elaborarea proiectului de lege are drept obiective îmbunătățirea calității actului de justiție, consolidarea independenței și responsabilității individuale ale judecătorilor, precum și asigurarea unei practici unitare de către CSJ.

PE LUNG

Proiectul actului normativ va avea la bază Conceptul privind reformarea Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova.

Acesta prevede între altele, reducerea numărului de judecători la CSJ, dar și evaluarea actualilor judecători ai CSJ. În acest sens, va fi instituită o Comisie de evaluare independentă și reprezentativă, creată ad-hoc pentru acest scop. Comisia va fi constituită din membri desemnați de către Parlament, Guvern, CSM, reprezentanți ai societății civile, precum și experți străini desemnați de partenerii de dezvoltare ai RM.

De asemenea, conceptul prevede ca judecătorii CSJ care nu vor întruni criteriile pentru a-și continua activitatea în cadrul CSJ, vor avea dreptul să opteze pentru a fi transferați de către CSM în cadrul instanțelor ierarhic inferioare cu menținerea tuturor garanțiilor salariale actuale.

De asemenea, se propune revizuirea competențelor CSJ cu focusarea în cea mai mare parte a acestora pe remedierea discrepanțelor din practica judecătorească, crearea practicii noi și revizuirea
practicii învechite.

În același timp, CSJ urmează să intervină și în cazul remedierii unor situații excepționale, și anume în cazul unor hotărîri vădit arbitrare pronunțate de instanțele ierarhic inferioare.

Ministerul Justiției solicită implicarea activă a tuturor subiecților interesați prin prezentarea propunerilor în acest sens.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Justiție

Tot ce trebuie să știi despre concursul pentru funcția de procuror general în Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul procuror general al Republicii Moldova, Edurad Harunjen, și-a dat demisia pe 11 iulie, după ce premiera Maia Sandu și președintele Igor Dodon i-au cerut-o. Motivul invocat a fost „numirea lui Harunjen în funcția de procuror general: un abuz, iar prevederile legale, ignorate”. Astfel, pe 9 august, Consiliul Superior al Procurorilor, pe atunci singurul organ responsabil de identificarea procurorului general, a anunțat concurs de de identificarea procurorului general era Consiliul Superior al Procurorilor. Concursul nr. 1 a adunat 7 dosare, apoi a fost anulat.

La 16 septembrie curent, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova modifică regulile concursului, ceea ce îi permite Ministerului Justiției să se implice direct în proces. Experții politici sunt de părere că această schimbare este binevenită și că este important ca persoanele înregistrate în concurs să fie integre și să-și dorească cu adevărat schimbarea în domeniul procuraturii. La noul concurs, anunțat pe 30 august, au fost depuse 20 de dosare, unde majoritatea sunt procurori din sistem, avocați, dar și câțiva din societatea civilă.

PE LUNG

În luna august, Guvernul Maiei Sandu a început să pregătească un nou proiect de lege cu privire la mecanismul de numire a procurorului general. Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru funcția de procuror general. Atunci, premiera Maia Sandu a declarat că „Decizia CSP de a organiza concurs pentru un nou procuror general este o sfidare”. Ulterior, Consiliul a anulat concursul în care s-au înscris 7 candidați.

În luna septembrie, proiectul de lege a fost votat de Parlament.

Noile reguli prevăd:

  • candidatul va fi ales printr-un concurs din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Candidatul selectat de CSP va fi propus spre aprobare președintelui RM;
  • comisia din prima etapă va fi constituită din ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător, un expert internațional, un expert național și un reprezentant al societății civile, precum și un expert desemnat de Președintele Parlamentului;
  • candidatul trebuie să aibă experiență de cel puțin cinci ani în funcția de procuror sau judecător sau opt ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală și altele.

Înainte de noile modificări, procurorul general era ales prin concurs de Consiliul Superior al Procurorilor și propus șefului statului spre aprobare.

Cine sunt candidații

Au fost depuse 20 de dosare, însă după examinarea și evaluarea dosarelor de către Ministerul de Justiție, patru candidați nu au fost admiși în concurs.

1. Anatolie Istrate este avocat și anterior a candidat și la funcția de procuror general interimar, concurs organizat în luna iulie, anul acesta. Istrate a reprezentat interesului activistului Platformei DA, Gheorghe Petic. De asemenea, acesta a mai reprezentat interesele preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

2. Alexandr Stoianoglo este fostul procuror al Autonomiei Găgăuze, focul vice-procuror general al RM, dar și fost deputat PDM. CV-ul lui Alexandr Stoianoglo

3. Maxim Gropa este procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chișinău. Potrivit Ziarului de Gardă, acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. 

4. Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

5. Eduard Bulat este adjunctul procurorului general din luna august al acestui an. Portalul Moldova curată a publicat un articol în 2016 despre cum Bulat a investit anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășeau veniturile sale oficiale. Potrivit anticorupție.md, a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

6. Ruslan Cașu a fost procuror 14 ani la Procuratura Ciocana. În 2016 a candidat la funcția de procuror general, însă a picat concursul.

7. Ruslan Popov este procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale. În decembrie 2016 a fost numit interimar la procuratura Chișinău și șeful Procuraturii sectorului Ciocana.

8. Alexandru Rața este procuror-șef în Procuratura Strășeni. Potrivit anticorupție.md, în martie 2019, Procuratura Generală i-a cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

9. Ivanov Vsevolod este procuror al sectorului Râșcani la Procuratura Chișinău. În trecut, a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

10. Serghei Perju este avocat.

11. Tudor Andronic a fost avocat. În 2014 a devenit judecător la Judecătoria Strășeni. 

12. Vladimir Adam este procuror – șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale

13. Gheorghe Malic a fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. 

14. Vladislav Gribincea este avocat și preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Împreună cu alți experți, Gribincea a lucrat la legislația cu privire la reformarea procuraturii.

15. Ștefan Gligor este expert în politici publice și lucrează în calitate de director de programe la CPR Moldova.

16. Oleg Crîșmaru procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. În această vară, Crîșmaru a candidat pentru șefia CNA.

17. Ilie Rotaru este avocat și a candidat la alegerile parlamentare anticipate pe circumscripția 50, la vest de Republica Moldova. Rotaru a fost administrator și acționar al SA „Gemenii”.

18. Ion Vicol a fost procuror.

19. Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de circumscripție Bălți. Portalul nordnews.md a publicat un articol despre milionarii de la Procuratura Bălți. În listă aparte și Bodareu care a avut un venit de peste un milion de lei în anul 2018. 

20. Artur Lupașco este procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Criteriile de selectare a procurorului general

Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a preselecției candidaților la funcția de Procuror General prevede că la intervievarea candidaților la funcția de Procuror General, Comisia va evalua următoarele aspecte:

a) prezentarea conceptului de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii:

− identificarea problemelor și a deficiențelor în domeniu;

− propunerea soluțiilor practice și viabile pentru înlăturarea deficiențelor identificate;

b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență: rezistența la stres, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului instituției procuraturii, exprimare clară și logică, experiența profesională și profesionalismul, stabilitatea emoțională, orientarea normativ-valorică (integritatea), potențial managerial, asumarea responsabilității, orientarea spre munca;
c) cunoștințe profesionale aferente domeniului procesual penal;
d) buna reputație.

Mai mult, constituie un avantaj cunoașterea unei limbi de lucru a Consiliului Europei și experiența în funcție de conducere. Întrebările membrilor Comisiei nu se vor referi la religia sau convingerile candidatului, etnia, originea socială, opțiunea politică, orientarea sexuală, naționalitatea acestuia sau alte întrebări care pot fi considerate discriminatorii.

Potrivit Legii nr. 3 cu privire la Procuratură, în cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii principale:

1. nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;

2. capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;

3. vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute;

4. calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;

5. respectarea regulilor de etică profesională;

6. activitatea didactică și cea științifică.

Ce spun experții

Potrivit expertului politic Ion Tăbârță, anterior, concursul de selectare a procurorului general se producea la discreția Consiliului Superior al Procurorilor. Acum, noul regulament îi permite Ministerului Justiției să se implice în procesul de selectare. Tăbârță mai zice că acum este important ca persoanele intrate în concurs să fie integre și să-și dorească schimbări în domeniul procuraturii.

Expertul politic Dionis Cenușă a declarat că acest concurs pentru numirea procurorului face parte dintr-un efort mai larg de a spori transparența și integritatea justiției. Putem trage o paralelă cu numirea guvernatorului BNM câțiva ani în urmă, concurs în condiții de competiție și cu atragerea societății civile și observatorilor din partea Uniunii Europene. Totuși, alegerea viitorului procuror general pare a fim mai deschisă și mai credibilă”.

Candidații care vin din societatea civilă au un sprijin mai mare din partea guvernului, în particular a aripei pro-UE/ACUM, a partenerilor externi, dar și a segmentelor largi în societate. Este deocamdată incert dacă socialiștii ar susține cu inima împăcată un procuror venit din societatea civilă, mereu asociată cu agenda pro-europeană. Un sprijin timid din partea socialiștilor poate afecta legitimitatea publică a oricărui viitor procuror, chiar dacă acesta va veni din societatea civilă.

Europa Liberă scrie că unul dintre preferații socialiștilor ar fi Alexandr Stoianoglo, fostul procuror al Autonomiei Găgăuze și fost deputat democrat. EL mai scrie că ar fi considerați cu șanse directorul CRJM, Vladislav Gribincea şi expertul în politici publice Ştefan Gligor. Mai mult, democrații au contestat noua procedură de selectare a procurorului general la Curtea Constituțională, declarând că în așa mod majoritatea parlamentară își subordonează astfel Procuratura, contrar Constituţiei, care nu ar permite decât Consiliului Procurorilor să facă această selecție.

În acest caz, expertul politic Ion Tăbârță zice că democrații nu sunt îndreptățiți să vorbească despre subordonarea politică a procuraturii. „De fapt, ei și-au subordonat-o. Anume din cauza lor a fost nevoie de a schimba aceste reguli, pentru a putea face posibilă reformarea procuraturii. Noi știm foarte bine că procuratura era un element de bază în sistemul instituțional de tip oligarhic construit de fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc”, a declarat expertul.

Citește mai departe

Justiție

Conceptul reformei în sectorul justiției. Ce presupune acesta

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ministerul Justiției a prezentat astăzi conceptul reformei în sectorul justiției. Acesta prevede între altele îngustarea competenţei Curții Supreme de Justiție, concentrarea Procuraturii Anticorupție pe investigarea cazurilor de corupţie mare, completarea numărului membrilor CSM, dar și modificarea criteriilor de selectare a procurorului general.

De asemenea, este prevăzută evaluarea judecătorilor. Cei de la CSJ, președinții și vicepreședinții Curților de Apel vor fi supuși evaluării unei comisii independente compuse de 18 membri, inclusiv șase experți europeni – foști judecători și procurori din spațiul UE.

PE LUNG

La briefingul de presă, unde a fost făcută prezentarea reformei în sectorul justiției, au participat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, prim-ministrul, Maia Sandu și viceprim-ministrul, Andrei Năstase.

Olesea Stamate, ministra Justiției, a menționat că actuala reformă a justiţiei are drept obiectiv crearea unor condiții de bună funcționare a sectorului justiţiei, care garantează supremația legii, respectarea drepturilor omului, dar și asigură un mediu favorabil dezvoltării economiei, atragerii investițiilor externe și prosperării țării.

Curtea Supremă de Justiție

Reforma presupune îngustarea competenților CSJ, astfel încât aceasta să se focuseze pe unificarea practicii judiciare şi mai puţin pe examinare în fond a cauzelor. Asta induce respectiv şi modificarea numărului de judecători, reducerea de la 33 la 17.

Pentru a stabili are dintre actualii judecători vor rămâne în noua componenţă a Curţii, aceştia vor fi supuşi unui mecanism de evaluare externă, efectuată de o comisie independentă compusă din 18 membri, profesionişti, cu o reputaţie ireproşabilă, inclusiv şase experţi europeni, foşti judecători şi procurori din spaţiul UE.

Aceeaşi comisie va evalua şi preşedinţii Curţilor de Apel şi a instanţelor judecătorești, precum și vicepreședinții Curților de Apel și a anumitor instanțe de fond.

Consiliul Superior al Magistraturii

Ministerul Justiției propune completarea numărului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu încă trei membri, profesori titulari cum prevede Constituţia.

Propunerea este ca doi dintre aceşti trei sa fie numiţi de Guvern şi unul de Preşedinţie. Din cei şase judecători aleşi actualmente de Adunarea Generală a Judecătorilor în CSM trei să fie de la nivelul primei instanţe, doi de la Curţile de Apel şi unul de la CSJ.

Procuratura Anticorupţie

Această instituţie urmează să se concentreze pe investigarea cazurilor de corupţie mare, fiind transferate o parte din competenţele actuale ce ţin de corupţia sistemică către Centrul Național Anticorupție.

Totodată, procurorii din Procuratura Anticorupţie vor fi supuşi aceluiaşi sistem de evaluare similară cu evaluarea judecătorilor. Vor fi evaluaţi şi procurorii şefi ai subdiviziunilor Procuraturii Generale, procurorii şefi ai procuraturilor specializate, teritoriale şi de circumscripţii. Şi adjuncţii procurorilor şefi şi procuraturilor specializate de circumscripţii a procuraturilor teritoriale Chişinău, Bălţi, Cahul şi Comrat vor trece prin acelaşi mecanism de evaluare.

Consiliul Superior al Procurorilor

Se va suplini numărul membrilor CSP cu încă doi reprezentanţi ai societăţii civile. Se propune şi completarea în rândul membrilor de drept ai CSP cu preşedintele Uniunii Avocaţilor.

Selectarea procurorului general

Se propune ca procurorul general să fie ales de către CSP în baza unei liste scurte propusă de Ministerul Justiţiei.

Candidaţii urmează să fie selectaţi în bază de concurs de către o comisie formată la Ministerul Justiţiei. De asemenea, se propune eliminarea criteriului obligatoriu de experienţă în organele procuraturii de cinci ani pentru candidatul la funcţia de procuror general.

Citește mai departe

Justiție

Ministerul Justiției exprimă îngrijorare față de aplicarea excesivă a măsurilor de detenție provizorie

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ministerul Justiției constată că numărul persoanelor arestate la faza de urmărire penală în primul trimestru al anului 2019 a crescut în raport cu anul 2018 – de la 284 la 344 persoane, iar cele aflate în arest preventiv la faza judecății a rămas la același nivel, fiind înregistrată o descreștere nesemnificativă în raport cu anul 2018 (de la 718 la 711).

În același timp, numărul cazurilor de noi arestări admise de instanțele de judecată în primul trimestru al anului 2019 față de ultimul trimestru al anului 2018 s-a majorat de la 791 la 867.

PE LUNG

Ministerul Justiției constată că acest lucru se întâmplă în condițiile în care au fost făcute modificări la Codul de procedură penală în scopul combaterii practicii aplicării excesive sau abuzive a arestului.

Instituția a precizat că menținerea persoanei în detenție provizorie trebuie să fie justificată și să se bazeze pe elemente precise și concrete, iar o justificare în baza motivelor generale ori stereotipate este inadmisibilă.

Prin urmare, orice motiv invocat pentru justificarea arestului trebuie să fie bazat pe probe.

Având în vedere cele expuse, Ministerul Justiției exprimă în continuare îngrijorarea față de această situație. De asemenea, exprimă poziția fermă că legile trebuie interpretate și aplicate în sensul asigurării implementării efective la nivel național a drepturilor omului și libertăților fundamentale prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și alte instrumente internaționale în domeniu.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social11 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930