Cum să renovezi cât mai autentic o casă de la sat fără „evroremont”

„Satele noastre mor” este una dintre câteva teze care au fost prezente în discursuri până în martie 2020. Odată cu instalarea stării de urgență o bună parte din chișinăuieni au fost „blocați” în apartamentele lor. Mulți atunci s-au gândit că o căsuță în sat ar fi fost o investiție bună.

Înainte a începe renovarea casei, trebuie să te documentezi despre cum arăta casa. Documentarea se face prin analiza materialelor istorice pe care le putem găsi, studierea pozelor vechi, poate a descrierilor despre casă. Pe lângă poze, unele indicii despre cum arăta casa în vremurile de altă dată se pot descoperi studiind îndeaproape. Pentru a identifica corect materialul folosit pentru acoperiș, cel mai bine este să te uiți la urmele acoperișului anterior.

În planul de acțiuni urmează o analiză a factorilor de degradare. De obicei este vorba de umezeală, care vine la fundație sau cea cauzată de acoperiș. Anume de aici ar trebui de început intervențiile, pentru a preveni apariția fisurilor. După fundație, se intervine la acoperiș, tot cu același scop.

Cel mai utilizat material de construcție la casele vechi în spațiul românesc este lutul. Acesta poate fi folosit atât la pereți ca structură, precum și la tencuială. Structura casei poate fi construită din nuiele împletite. O altă variantă pentru structură sunt așa numiții „chirpici”.

Cât costă

Prețul general pentru construcția sau renovarea unei case vechi este greu de stabilit. Pentru că implică o serie de variabile ce face fiecare caz să fie unul individualizat. În general, cele mai valoroase resurse la construcția caselor sunt resursele umane și timpul. Renovarea unei case poate costa chiar mai mult decât construirea acesteia, de la zero.

Citește reportajul integral Cum să readuci la viață o casă de la țară fără „evroremont” .


Abonează-te la newsletter-ul nostru lunar AICI și primește cele mai bune materiale. De asemenea, poți să ne dai follow pe Instagram sau Telegram.

  


Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.