Republica Moldova își propune transformarea autorităților publice locale. Ele trebuie să treacă de la rolul de simple administrații care gestionează bugete, la administrații care construiesc comunități prin transparență, deschidere și implicarea reală a cetățenilor. Primăriile urmează să evolueze de la prestatori de servicii la adevărate centre de dezvoltare locală.
Dar cum pot autoritățile locale să devină mai transparente, participative și mai eficiente? Cum pot sa crească și să diversifice veniturile bugetare pentru servicii de calitate și dezvoltare locală durabilă? Și, mai ales, cum transformăm transparența decizională și cea bugetară în instrumente de coeziune socială in comunitate?
Subiectele au fost discutate la evenimentul proiectului MĂ IMPLIC, dedicat schimbului de bune practici în transparența bugetară și gestionarea veniturilor locale.
„Primăria trebuie să existe nu doar pentru a da hârtii cetățenilor”
Reforma administrației publice locale este absolut necesară, deși implementarea ei nu va fi ușoară, atenționează secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. „Avem o reformă pe care 25 de ani mulți au evitat-o, acum însă urmează să fie implementată, dar este o reformă asumată”, a menționat demnitarul.
Potrivit lui, scopul principal nu este doar reorganizarea instituțiilor, ci răspunsul concret la nevoile cetățenilor și construirea unor comunități mai funcționale și mai unite.
Alexei Buzu a subliniat că nevoile oamenilor s-au schimbat. „Cetățenii deja nu mai așteaptă sau nu se mai mulțumesc cu un parc amenajat, cu un teren sportiv, cu un teren de joacă. Ei vor apă curgătoare de calitate, apă potabilă la un preț decent, vor canalizare. Coeziunea socială într-o comunitate va fi direct proporțională cu calitatea apei care curge la robinet. Și asta este miza reformei”, a explicat Alexei Buzu.
Pentru a răspunde acestor cerințe, reforma presupune separarea funcțiilor primăriilor de cele de prestare a serviciilor publice. „Primăria trebuie să existe pentru dezvoltare, nu doar pentru a da hârtii cetățenilor”. Serviciile publice pot fi optimizate sau externalizate, astfel încât cetățenii să fie deserviți, iar primăria să se concentreze pe proiecte de dezvoltare locală.
Totodată, Alexei Buzu a atenționat că „proiectul Satul european a fost un vis frumos”, din care s-a învățat, dar pentru următoarele proiecte vor fi alocate „de trei ori mai multe resurse”. „Bani vor fi mai mulți, dar cerințele, condițiile și monitorizarea vor fi mult mai stricte”, a spus șeful Cancelariei de Stat.
Demnitarul a avertizat că resursele financiare singure nu sunt suficiente: fără echipe bine structurate și implicate, dezvoltarea nu poate fi sustenabilă. „Cu cinci oameni în echipă nu va fi dezvoltare sustenabilă”, a adăugat Alexei Buzu.
Bugetare participativă: de la o inițiativă timidă la bugete de un milion de lei pentru inițiative civice
Bugetarea participativă este un instrument esențial al transparenței bugetare, care permite cetățenilor să participe direct la deciziile privind modul în care sunt cheltuiți banii publici. La nivel global, această practică există de peste 35 de ani și, în unele țări, este reglementată prin lege. În Polonia, este obligatorie pentru orașele cu statut de district, care trebuie să aloce cel puțin 0,5% din buget pentru proiecte cetățenești. În Portugalia, deși nu există o cotă fixă, statul sprijină mecanismul prin programe naționale incluse în legile bugetului de stat.
În Republica Moldova, bugetarea participativă nu este reglementată prin lege. Unele autorități locale aplică acest instrument de coeziune socială de peste șapte ani, în timp ce altele abia au început să-l implementeze.
În orașul Călărași, autoritățile locale au inițiat bugetarea participativă încă din 2019, dorind ca cetățenii să nu fie doar spectatori la dezvoltarea orașului, ci să se implice activ în procesul decizional. Doina Harea, viceprimara orașului Călărași, povestește că primăria a decis să experimenteze mecanismul, începând cu un buget modest de 200.000 de lei pentru patru proiecte mici propuse de cetățeni, cum ar fi construirea unei rampe de acces la muzeu sau montarea mobilierului urban.
„Eram cumva ușor neîncrezători la început, nu știam dacă oamenii se vor implica, dar ei s-au implicat, iar de la un an la altul interesul a devenit tot mai mare”, explică Doina Harea.
Astfel, dacă în primii ani bugetul era de 200.000 de lei, în 2023 acesta a crescut la 400.000 de lei, apoi la 600.000, 900.000 și, în final, la un milion de lei. În anul curent vor fi implementate cinci proiecte, precum asfaltarea a trei curți de blocuri sau construirea unui teren de baschet.
Mai mult, după ce primăria a introdus o contribuție de 10% din valoarea proiectului din partea cetățenilor, oamenii s-au responsabilizat mai mult. „Aceste proiecte nu mai sunt privite ca niște investiții ale primăriei, dar ca proiectele lor de suflet, în care se simt implicați”, afirmă viceprimara.
Experiența orașului Călărași este promițătoare, dar lucrurile nu sunt la fel de simple peste tot.
Violeta Crudu, primară de Cruzești, o localitate cu circa 2.000 de locuitori, spune că a demarat implementarea bugetării participative în acest an. Primara recunoaște că a sperat că oamenii vor veni cu inițiative. Însă, după ce a anunțat locuitorii că primăria a început procesul de elaborare a bugetului și i-a îndemnat să vină cu idei și propuneri pentru 2026, participarea cetățenilor s-a lăsat așteptată. „Câte propuneri credeți că am primit? Zero. Zero!”, spune primara.
Unii locuitori i-au spus: „Bine, noi avem încredere în dumneavoastră. Așteptăm să rezolvați voi ceea ce noi v-am încredințat.”
Chiar și așa, primara a început să pună în practică regulamentul bugetării participative, alocând 100.000 de lei pentru patru proiecte, fiecare cu o contribuție minimă de 10% din partea cetățenilor. „Cred că această inițiativă va lua amploare dacă mă implic eu și găsesc grupuri de inițiativă”, spune primara. Ea speră că, prin exemplu și comunicare directă, oamenii vor începe să se implice și să transforme satul într-o comunitate activă, unde fiecare propunere contează.
Analizând situația din Cruzești și alte localități în care locuitorii nu și-au manifestat interesul față de bugetarea participativă, Mihai Halupneac, analist de proiect în domeniul coeziunii sociale la PNUD, subliniază că problema nu constă în lipsa ghidurilor, studiilor sau analizelor periodice, ci în consolidarea încrederii în acest mecanism și promovarea unei culturi a participării, care lipsește de fapt.
Una dintre soluțiile-cheie pentru creșterea implicării cetățenilor este trecerea de la o transparență reactivă, în care informațiile sunt publicate pe site-uri, grupuri de social media sau afișate la primărie, la o transparență proactivă, în care reprezentantul local comunică direct cu locuitorii.
De asemenea, Halupneac recomandă organizarea unor consultări cu grupuri demografice distincte, precum femei, tineri, seniori sau minorități, pentru a identifica probleme comune și a construi încredere între comunitate și autoritățile locale. „Când oamenii dintr-un grup au experiențe similare, discuțiile devin mai ușoare și mai productive. Cooperarea între comunități diferite poate stimula dialogul în interiorul fiecărei comunități”, explică el.
Expertul evidențiază și rolul esențial al dialogului între comunități ca factor care stimulează dialogul în interiorul acestora. Când există puncte de legătură între localități – de exemplu, schimburi de experiență între regiuni – cetățenii pot vedea cum alte comunități au rezolvat probleme similare și pot învăța ce funcționează.
„De ce la Dondușeni, care au avut problema X și condiții similare de buget, s-a reușit să implementeze proiectul, iar la noi nu? Haideți să luăm legătura cu ei, să vedem cum au procedat și să aplicăm și noi”, a povestit expertul. Astfel, soluțiile devin mai ușor de aplicat și replicate, iar dialogul și colaborarea se consolidează și devin sustenabile.
„Cadrul legal al Republicii Moldova oferă suficiente mecanisme de creștere a veniturilor locale”
Uniunea Europeană nu are un sistem unic de taxare la nivel local. Fiecare stat aplică modele diferite, pentru a-și spori veniturile și a le diversifica, iar rezultatele pot varia chiar între țări care folosesc aceleași metode. Reprezentanții Ministerului Finanțelor afirmă că, în Republica Moldova, autoritățile locale dispun de mai multe mecanisme legale pentru a-și crește veniturile, însă succesul depinde de modul în care acestea sunt implementate.
„Cadrul legal în Republica Moldova oferă mecanisme. Dumneavoastră sunteți cei care decideți. Le aplicați toate, le aplicați parțial”, menționează Anastasia Eremeeva-Copcea, șefă de secție impozite și taxe locale, Ministerul Finanțelor.
Anastasia Eremeeva-Copcea a atenționat că, începând cu anul viitor, vor intra în vigoare noile evaluări cadastrale, iar autoritățile locale vor avea posibilitatea de a stabili noi cote de impozitare. Această actualizare va întări baza fiscală și va genera resurse suplimentare pentru comunitate. „Veți reuși să acumulați mai multe resurse pe care le veți putea investi în proiectele pe care vi le doriți”, a afirmat funcționara.
Totodată, potrivit ei, în prezent există un instrument care nu este pe deplin valorificat, cum ar fi aplicarea taxelor speciale. Chiar dacă unele APL au reușit să genereze venituri suplimentare prin astfel de taxe, majoritatea nu au folosit complet această oportunitate, susține Anastasia Eremeeva-Copcea.
În plus, noile modificări fiscale permit stabilirea unei cote majorate pentru bunurile părăsite mai mult de doi ani, ceea ce poate fi corelat cu serviciile oferite pentru întreținerea proprietăților. Astfel, autoritățile pot contacta proprietarii inaccesibili anterior și să le ofere sprijin pentru îngrijirea caselor părintești sau a mormintelor celor plecați peste hotare. „Este un serviciu real, care, cred eu, va prinde”, a afirmat aceasta.
Totodată, funcționara a atenționat aleșii locali că, prin condițiile pe care le creează în localitate, aceștia pot atrage și anumite categorii de persoane: familii cu copii sau corporatiști care obosesc de metropole, ori pensionari care caută liniște și infrastructură adecvată și preferă să se retragă în localități mai mici, pentru aer curat și liniște.
„Astfel, puteți atrage mai mulți locuitori în localitatea dumneavoastră”, a conchis funcționara.
Taxe și impozite echitabile
La rândul său, prezent la eveniment, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a atenționat că evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile ar putea genera, anul viitor, o inechitate în aplicarea impozitului pe proprietate, având în vedere că baza de calcul va crește.
Respectiv, el a pledat pentru o abordare mult mai flexibilă și echitabilă în stabilirea impozitului pe bunurile imobile.
Expertul a sugerat ca pe lângă cotă individuală (a impozitului), de exemplu 0,3, să fie plafonată creșterea cuantumului impozitul, astfel ca acesta să nu crească mai mult de 30% pe an. Astfel, creșterea va fiproporțională și limitată, pentru a evita presiunea fiscală excesivă asupra populației.
Cât privește taxele locale, Veaceslav Ioniță a atenționat că, așa cum sunt ele aplicate acum, se concentrează prea mult pe agenții economici și ignoră populația. De aceea, Ionită pledează pentru modificarea legislației care să permită echitate și flexibilitate în aplicarea taxelor locale.
Totodată, Ionită a atenționat și asupra mecanismelor de colectare a taxelor, sugerând optimizarea acestora pentru a evita suprasolicitarea primăriilor. Potrivit lui, colectarea taxelor mici de către primării este adesea problematică și consumă mult timp fără rezultate. Soluția propusă este externalizarea acestei activități către firme private specializate în încasări. Experiența din Republica Moldova arată că 60% dintre contribuabili plătesc imediat când sunt contactați, 20-30% plătesc după notificări suplimentare, iar un procent mic refuză să achite în mod deliberat.
Plata taxelor prin MPay si servicii de mediere cu contribuabilii
„Suntem foarte puțini, dar necesitățile mari ne mobilizează să fim mereu inventivi”, spune Rodica Rusu, primara satului Telița. Potrivit ei, unul dintre principalele obstacole este percepția locuitorilor asupra bugetului local. „De 12 ani încerc să le explic oamenilor că bugetul local este ceea ce ai pus sau ce ai”, explică ea.
Pentru a spori transparența, primăria a început să organizeze adunări și consultații, explicând cum se folosesc taxele.
Pentru a face colectarea taxelor mai echitabilă și eficientă, primăria aplică o reevaluare a bunurilor imobile la fiecare doi ani, astfel încât impozitele să reflecte valoarea reală a proprietăților.
„Facem inventarierea tuturor bunurilor și stabilim taxe proporționale cu nevoile reale ale comunității”, spune Rusu. Această practică a permis creșterea veniturilor și introducerea unor taxe speciale pentru servicii precum iluminat, salubrizare și servicii sociale.
Un element important al modernizării colectării taxelor este plata online prin Mpay, care permite locuitorilor să-și achite impozitele și taxele de oriunde din lume. „Acum orice locuitor sau proprietar în comuna noastră își poate plăti taxele din orice colț al planetei, fie de pe telefon, fie de pe laptop”, explică primara.
Pentru situațiile mai dificile, primăria a colaborat și cu o companie de mediere, care îi contactează pe cei care nu și-au achitat taxele și îi ghidează să le plătească fără conflicte. „Omul știe că trebuie să plătească, dar uneori nu o face. Compania de mediere îi contactează, îi informează, și foarte mulți vin rapid să achite”, spune Rusu. Aceasta abordare a ajutat la atingerea unui grad de colectare de aproape 95% din toate taxele și impozitele.
Rodica Russu a subliniat că scopul acestor măsuri este de a crea o comunitate responsabilă și funcțională: „Obiectivele noastre? Vedem să ne dezvoltăm cât mai frumos, cât mai fructuos, dar doar aplicând taxe și impozite echitabile. Nu există o altă cale.”
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Proiectului de Implicare Civică în Guvernarea Locală „MĂ IMPLIC”, finanțat Elveția și implementat de SKAT.
Scopul principal al proiectului MĂ IMPLIC este să contribuie la consolidarea guvernării locale și sporirea accesului populației la servicii publice mai bune. Proiectul oferă sprijin autorităților locale și cetățenilor pentru a-și îmbunătăți administrația locală, planificarea strategică și furnizarea de servicii publice.
